682 matches
-
autorii clasici o „propedeutică” disciplină ce trebuie învățată înaintea celorlalte discipline în scopul și spre folosul acestora. S-a spus că „prin mintea lui Aristotel, logica a ieșit din limba greceasca precum Atena din capul lui Zeus” 10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora, ca „ars inveniendi” (arta de a descoperi sau inventa), ca „ars judicandi” (arta de a gândi corect sau, cum va
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora, ca „ars inveniendi” (arta de a descoperi sau inventa), ca „ars judicandi” (arta de a gândi corect sau, cum va spune Leibniz, arta de a demonstra - „ars demonstrandi”), ca „ars retinendi” (arta de a reține și de a expune
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
B.G., Teubner, Lipsiae, 1911. Aristotel, Traite de l'Ame, traduit et annote par G. Rodier, Ernest Leroux, Paris, 1900, volumes 2. Aristotelis Opera, Ex. Recenssione Immanuelis Bekkeri edidit Academia Regia Barunica Berolini apud. W. De Gruyster et Socios, MCMLX. Aristotel, Organon, traducere, studii introductive și note de Mircea Florian, 2 vol., ed. IRI, București, 1997. Aristotel, Metafizica, traducere de Ștefan Bezdechi, note și indice alfabetic Dan Bădărău, ed. IRI, București, 1996. Diels, Herman, Die Fragmente der Vorsokratiker, Weidmannsche Buchhandlung, Berlin, 1922
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a fost preluat peste timp și a servit ca model pentru British Royal Society.) * Noua Atlantidă a reprezentat imaginea aspirațiilor și idealurilor timpului, un teritoriu în care se manifestă generozitatea, demnitatea, măreția, evlavia și spiritul public. Bibliografie Bacon, Fr. , Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957 Liiceanu, Gabriel, Încercare în politropia omului și a culturii, Editura Cartea românească, București,1981 Negulescu, P.P, Scrieri, inedite, vol. III, Editura Academiei, București,1972 ***, Istoria filosofiei moderne și contemporane, vol. 1, Editura Academiei, București,1984
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
simetriei (chiasmul), diverse construcții atipice (anacolutul, asindetul, hipalaga, zeugma), ca și repetițiile și acumulările (anafora, epanalepsa, pleonasmul, gradația). Studiile contemporane asupra discursului sînt ferm angajate în spațiul semiotic, căutînd să dezvăluie încifrările construcțiilor de cuvinte, cu ajutorul instrumentelor semantice și al organonului sintactic. Astfel, orice figură retorică trebuie să respecte cinci reguli importante, pentru a constitui un sprijin real în argumentare. În semiotica textuală, figurile se referă la nucleul semic: ele sînt considerate unități de conținut, atașate la un lexem sau la
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al cunoașterii și activității umane. Unitatea fundamentală a terminologiei este termenul sau unitatea terminologică, la care se adaugă elementele non-lingvistice. Originile disciplinei se regăsesc în Antichitatea greacă, raportul nume-obiect fiind discutat de filosofii greci (Platon, în dialogul Cratylos; Aristotel, în Organon). Bazele terminologiei au fost puse de Eugen Wüster (1898-1977), evoluția acestei discipline fiind influențată și de contribuțiile școlii sovietice, mai ales de cele ale lui D. S. Lotte. Cercetările recente disting o terminologie internă și o terminologie externă. Terminologia internă are
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
armată este biruitoare când este condusă de X și bătută când nu este condusă de X, atunci se poate stabili că X este o cauză determinantă, după care se poate stabili gradul cauzei determinante. Bacon descrie în Novum Organum (Noul Organon) 27 de situații în care fenomenele își evidențiază importanța. Filosoful este un umanist și afirmă că cercetarea științifică este singura cale de a preveni mizeria umană; el este, deci, scientist și raționalist. Scrie un lung tratat de medicină, intitulat Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
latina, greaca, franceza și engleza). Studiază la Colegiul Eton din Anglia și se dedică cu asiduitate studiului chimiei. Părăsește Irlanda, pe care o descrie ca o țară barbară, pentru a ajunge la Oxford. După citirea cărții lui Francis Bacon Noul Organon, începe să aplice metoda baconiană în investigațiile sale științifice. Insistă asupra instructivității disecțiilor anatomice. Are o contribuție importantă în medicină, prin studiul chimiei respirației și prin contribuțiile sale experimentale la fiziologia acesteia. Trasează jaloanele primelor medicamente de sedare a imaginației
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1997), p. 967. Acest tablou sintetic al atributelor ideologiei oferă, pe de o parte, posibilitatea unei viziuni de ansamblu asupra diverselor maniere în care conceptul a fost discutat implicate fiind diferite modalități de definire -, constituindu-se astfel într-un veritabil organon, și, pe de altă parte, conferă teoreticianului un bagaj informațional care să-i permită construcția unei perspective asupra ideologiei pe care să o angajeze în cercetarea întreprinsă. Cele șapte atribute care constituie cadrul comprehensiv al ideologiei, subsumând diverse variante, se
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spre a-l contrapune unui prezent real: "Acolo unde ideologia consolidează ceea ce tânărul Marx numea viața reală, praxis, utopia duce la pierderea realului însuși în favoarea unor scheme perfecționiste, la limită irealizabile"264. În viziunea istoricismului utopic, istoria este un veritabil organon. Istoricismul, cu deosebire cel de factură pronaturalistă 265, consideră că istoria ar putea fi folosită drept instrument de științele sociale, pe această idee clădindu-se întreg edificiul metodologiei sale. Dar istoria începe să reprezinte un adevărat organon pentru istoricism abia
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este un veritabil organon. Istoricismul, cu deosebire cel de factură pronaturalistă 265, consideră că istoria ar putea fi folosită drept instrument de științele sociale, pe această idee clădindu-se întreg edificiul metodologiei sale. Dar istoria începe să reprezinte un adevărat organon pentru istoricism abia în una din fazele intermediare ale tranziției de la o societate închisă, magică, tribală sau colectivistă, la societatea deschisă 266, compatibilă cu libertatea individuală și cu excursul privind afirmarea acestei libertăți. Bazele epistemologice ale metodologiei istoriciste sunt lesne
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
autorii clasici o „propedeutică” disciplină ce trebuie învățată înaintea celorlalte discipline în scopul și spre folosul acestora. S-a spus că „prin mintea lui Aristotel, logica a ieșit din limba greceasca precum Atena din capul lui Zeus” 10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora, ca „ars inveniendi” (arta de a descoperi sau inventa), ca „ars judicandi” (arta de a gândi corect sau, cum va
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora, ca „ars inveniendi” (arta de a descoperi sau inventa), ca „ars judicandi” (arta de a gândi corect sau, cum va spune Leibniz, arta de a demonstra - „ars demonstrandi”), ca „ars retinendi” (arta de a reține și de a expune
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
culminat și, în mare parte, s-a epuizat pentru o lungă perioadă de timp odată cu opera lui Alfred Marshall. „Facultățile mintale ca și dexteritatea manuală - scria Marshall - posedă, dar îmbunătățirea pe care fiecare generație o aduce mașinilor de fabrică sau organon-ului, științei este transmisă la următoarea generație. Pot să existe acum sculptori mai capabili decât cei care au lucrat pe Parthenon, nici gânditori mai profunzi decât Aristotel. Dar aplicațiile gândirii se dezvoltă cumulativ la fel ca cele ale producției materiale
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Aristotle, Poetics, trducere, introducere și note de Malcom Heath, Penguin Group, Londra, 1996 Aristotel, Poetica, studiu introductiv, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, ediția a III-a îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998. Aristotel, "Despre interpretare", în Organon I, traducere, studiu introductiv, introducere și note de Mircea Florian, Editura IRI, București, 1997. Bakhtin, Mikhail, The word in the world, Routledge, Londra, 2007. Baudrillard, Jean, Simulare și simulacra, traducere de Sebastian Big, Editura Idea Design&Print, Cluj-Napoca, 2008. Beardsley
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
percepție (a sensibilului), l-am putea echivala cu intuiția eidetică a înțelegerii albe, cea care întrezărește imaginea întrupată poetal (încarnare a logosului) în mediul transparent al posibilului semnificabil. Între pământ și aștri se înalță, așadar, o liră miriacordă, un imens organon, cu miile de coarde ale Slavei"; "e un sistem de relații infinite, o perpetuă comunicare de forme", o "neîntreruptă simfonie de lumină"20. În acest spațiu al oglindirii și al prefacerii, lumea întreagă se arată a fi "până în moleculele sale
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
für das Studium der Gesellschaft und der Geschichte (Introducere în științele spiritului. Încercare de a fundamenta studiul societății și al istoriei) și Das Wesen der Philosophie (Esența filozofiei). Cea dintâi, apărută în 1883, constituie după cum arată mai ales subtitlul un organon al studierii istoriei și societății. Ne vom referi mai pe larg la ea nu numai pentru că este prima mare operă a lui Dilthey probabil, cea mai importantă și, în orice caz, cea mai cunoscută, deși nu a fost tradusă încă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că aceasta "nu este o enciclopedie a științelor istorice, nici o filozofie (sau teologie) a istoriei (Geschichte), nici o fizică a lumii istorice, și cu atât mai puțin o poetică pentru istoriografie. Ea trebuie să-și stabilească sarcina de a fi un organon al gândirii și cercetării istorice". Într-un alt loc, Droysen o numește "doctrina științifică a istoriei (Geschichte)". Herbert Schnädelbach, de la care am preluat citatele de mai sus, precizează că pentru Droysen Historik nu înseamnă "o simplă metodologie, ci teorie a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Editura Universității "Babes-Bolyai", 2000. Aristotel, Despre suflet, traducere din greacă și note de Alexander Baumgarten, București, Editura Humanitas, 2005. Aristotel, Metafizica, traducere de Ștefan Bezdechi și studiu introductiv și note de Dan Bădărău, București, Editura Republicii Populare Române, 1965. Aristotel, Organon, traducere, studiu introductiv, introducere și note de Mircea Florian București, Editura Științifică, 1957. Assmann, Jan, Religion and cultural memory. Ten studies, Standford, California, Standford University Press, 2006. Audi, Robert (ed.), The Cambridge Dictionary of Philosophy, Cambridge, Cambridge University Press, 1999
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
altul și cetățenia, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996. Fichte, Johan Gotlieb, Doctrina științei, traducere de Paul Blendea și Radu Gabriel Pârvu, București, Editura Humanitas, 1995. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în Aristotel, Organon, traducere, studiu introductiv, introduceri și note de Mircea Florian București, Editura Științifică, 1957. Fodor, Jerry, In critical condition: polemical essays on cognitive science and the philosophy of mind, Cambridge, The MIT Press, 1998 Fodor, Jerry, Representations: philosophical essays on the
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
An Analysis of the Archetype, New York, Princeton University Press, 1963. 215 Ibidem, p. 3. 216 Ibidem, p. 4. 217 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. instinct. 218 Ibidem. 219 Aristotel, Organon I: Categoriile, Despre interpretare, Categorii 3, 1b, traducere, studiu introductiv, introducere și note de Mircea Florian, București, Editura Științifică, 1957. 220 Ibidem, 5, 2a. 221 Mircea Florian, Logica lui Aristotel, în Aristotel, op. cit., p. 42. 222 Aristotel, op. cit., Categorii 5
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre un anumit om, dar nu este în el. Apoi, când un lucru este într-un subiect, numele lui poate foarte bine să fie aplicat subiectului, dar noțiunea lui nu poate fi aplicată" (Ibidem, Categorii 5, 3a, b). 224 Idem, Organon III, București, Editura Științifică, 1957, traducere, studiu introductiv, introducere și note de Mircea Florian, "Analitica secundă" I, 2, 72a 1. 225 Carl Gustav Jung, Modern Man in Search of a Soul, London, Kegan Paul, 1993. 226 Anthony Stevens, Archetype Revisited
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
medicamentelor Aprovizionarea cu medicamente și materiale tehnico medicale este la ora actuală una din cele mai grele probleme ale asistenței medicale din România. Dacă în urmă cu ani, industria farmaceutică românească, prin colaborări cu firme prestigioase din străinătate (Ciba, Hoechst, Organon, Schering, Richter etc.), reușea să producă o gamă variată de medicamente competitive pe piața externă, astăzi aceste colaborări au fost mult reduse, regimul nemaiputând plăti în devize forte importul substanțelor necesare fabricării multor produse farmaceutice. Astăzi, lipsesc din farmaciile de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]