2,272 matches
-
angajare) trebuie să colaboreze cu întreprinderile, firmele sau unitățile de producție pentru a identifica acele locuri de muncă potrivite pentru nivelul profesional, tipul și gravitatea deficiențelor; f) colaborarea cu alte agenții - la nivel județean/local, acordurile între diverse agenții trebuie orientate astfel încât să nu limiteze posibilitățile de tranziție de la școală la viața adultă. Sprijinul educațional, social sau pentru angajare într‑un mediu profesional nerestrictiv trebuie să susțină dezvoltarea individuală a persoanelor cu dizabilități; în acest fel poate crește gradul de autonomie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unei persoane cu dizabilități în viața socială și comunitară; echipamente sau alte servicii proiectate și dezvoltate pentru a ajuta beneficiarii să realizeze obiectivele de autonomie și independență personală și integrare în comunitate. servicii de dezvoltare personală și socială - reprezintă serviciile orientate, în mod special, asupra obiectivelor care includ promovarea activă a interacțiunilor și relațiilor între beneficiari, precum și asupra dezvoltării capacităților care să ducă la implicarea autonomă în cadrul comunității a acestora; include acțiuni care pun în valoare funcționarea independentă, formarea la beneficiari
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a sa. Așa cum am observat mai devreme, virușii și viermii au început, după 2003, să se grupeze în familii. Castele celebre ale anului 2004 au fost: Bagle, Mydoom, Netsky, Sasser, Korgo și Sober. Dintre acestea, trei reprezintă familii de viruși orientate clar către obținerea de profituri (fie de pe urma spamm-ului, fie din furtul de informații bancare: Bagle, Mydoom, Korgo). O noutate în lumea virușilor a fost adevărata bătălie care a avut loc, la începutul anului, între creatorii Bagle, Mydoom și Netsky. La
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
același tratament, discută autorii pe un ton participativ și neumoral și se interesează mai degrabă de aspectul hermeneutic decât de acela strict axiologic. E aici și o formă de evaluare implicită, de vreme ce critica lui P. e una afirmativă prin excelență, orientată exclusiv către promovarea valorilor. Totuși, o anume diferență există, pornind chiar de la situarea față de obiect: pe când analiza modernilor urmărește o circumscriere globală, în afara oricărei teze, lecturile clasicilor sunt aproape întotdeauna fragmentare, parțiale, adică ghidate de o ipoteză de lucru care
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
satyram scribere”. Preludată arbitrar de trei texte fără adeziune, materia „epică” e distribuită în șase capitole, fiecare având în frunte, cu efect violent antifrastic, citate din Stalin și din Ceaușescu. Subiectul nu excelează prin coerență, iar caricatura, de data aceasta orientată altfel, este excesivă. Un politician burghez, deosebit de versatil, Costache Bălănuță, internat sub Ion Antonescu în lagăr, cunoaște acolo un comunist de seamă, Vasile Vasiliu-Roșiorii-dă-Vede, care după 1944 va deveni șeful cu puteri nelimitate al partidului și al statului. Angajat cu
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
fuziunea intuitivă a concretului și esenței: substanțialismul literar este surprinderea, simultan cu prezentarea faptelor, a amprentei lor eidetice, adică a semnificației lor în ordine absolută („substanțială”) - sau, în termenii specializați ai Doctrinei substanței, intuirea, în forma „prezenței”, a structurii axiale, orientate noosic, materialitate („necesitate”)/ spiritualitate („noos”). În proiecție estetică strict determinată, personaje substanțiale - excentrice prin absența eterogenității psihologice și supraumane prin cenzură esențialistă - sunt, într-o măsură infinit mai accentuată decât eroii romanelor, personajele pieselor de teatru ale lui P. După cum
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
viziunea (i)luminată are loc sub semnul crucificării și al resuscitării promise, însoțite de numeroasele semnificații pe care acestea le implică. P. este sensibil la reflexele celeste cu puteri de regenerare asupra lumii, aflată în vreme de criză milenaristă și orientată chiasmatic spre orizontalitatea pământească. Se regăsesc la P. motive cristice fundamentale: iubirea pentru aproape și identificarea cu acesta, comunicarea ce tinde să devină comuniune, sacrificiul necesar producerii iluminării, inclusiv al aceleia poetice. El este pătruns de posibilitatea salvării ființei omenești
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
În studiul Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade, supune ideile literare ale comparatistului român unui examen pătrunzător, deși nu întotdeauna obiectiv, reliefând tendințele dogmatice sau rigiditatea sistemului estetic teoretizat de acesta. Criticul a fost un activ și bine orientat cronicar teatral. Aprecia reprezentația dramatică în ansamblul ei, ca spectacol, dar nu neglija nici textul literar. Jocul actorilor, elementele tehnice ale interpretării, corespondența dintre personalitatea interpretului și rolul interpretat sunt cercetate cu minuție și competență. Accentul cade pe menirea socială
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
În același mod ne așteptăm să reacționeze însă și membrii unei colectivități caracterizate printr-o cultură autoritară? Pentru a răspunde la această întrebare, experimentul a fost replicat cu grupuri de copii din India, țară caracterizată printr-o cultură tradițională puternic orientată autoritar (Mead, 1971). Rezultatele au fost diferite. Alte regularități empirice au apărut. Stilul de conducere autoritar a funcționat mai eficient decât cel democrat, acesta din urmă prezentând o serie de incongruențe cu așteptările culturale cristalizate ale copiilor. Studiile americane asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interdependente, formând sisteme cu o marcată tendință de coerență, imposibil de descris cu schema simplă a cauzalității. Următorul grup de capitole au ca obiect analiza de sistem în variatele ei ipostaze. Mai întâi, analiza funcțională care dezvoltă modelul unui sistem orientat finalist (teleologic), apoi analiza eficienței, care este un corolar al celei funcționale, după care analiza structurală ce dezvoltă modelul sistemului ca mulțime de elemente interdependente. Capitolul 3 ANALIZA FUNCȚIONALĂtc "Capitolul 3 ANALIZA FUNCȚIONALĂ" Argumente pentru analiza funcționalătc "Argumente pentru analiza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ANALIZA FUNCȚIONALĂ" Argumente pentru analiza funcționalătc "Argumente pentru analiza funcțională" Schema funcțională se fundează pe evidența că omul este un subiect activ. Atât individual, cât și colectiv, el își construiește fără încetare propria existență. Omul este o „fabrică” de sisteme orientate finalist. El însuși este un asemenea sistem. Își face și reface în permanență viața. „De ce”-ul la care orice explicație științifică aspiră să răspunsă are o altă rezonanță în sociologie decât în științele naturii. De ce cad corpurile? De ce există munți
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relativă a subsistemelor. Există și cazuri în care societatea globală este slab integrată, reprezentând mai mult un conglomerat fragil de sisteme relativ autonome, aflate în concurență, slab integrate. Sistemul din schema funcțională are o anumită caracteristică distinctivă: este un sistem orientat finalist. Întreaga sa activitate, dinamica sa internă, este orientată spre realizarea unor finalități proprii: menținerea și dezvoltarea sa. Acest tip de sistem prezintă proprietatea autoorganizării. El are capacitatea de a interveni activ în constituirea propriei sale organizări interioare, de a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca respectiva persoană să lupte pentru schimbarea organizației chiar cu riscul unor pierderi personale (nu întotdeauna o idee nouă, mai bună este recompensată de către organizație, și invers, nu orice idee recompensată este de natură să contribuie la perfecționarea acesteia). Persoana orientată primar spre interesele personale va selecta o idee pentru care să lupte doar în condițiile în care adoptarea ei va aduce beneficii personale, indiferent dacă aceasta va servi sau nu în fapt perfecționării organizației: în orice caz, situațiile de pierdere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
compun, sunt acelea care, pornind de la cerințele lor funcționale, construiesc mijloacele satisfacerii acestora. Geneza fenomenelor sociale nu este însă decât în mod excepțional conștientă. Marx utiliza frecvent conceptul de „spontan” pentru a desemna acest proces de geneză, printr-o activitate orientată finalist, dar cu un grad scăzut de conștientizare, mai mult neconștientă și adesea fals conștientă (Engels, 1967). Odată constituite, elementele unui sistem sunt supuse unei continue adaptări și perfecționări la multiplele cerințe funcționale în spațiul cărora evoluează. Sistemele sociale complexe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcțional privește sistemul ca un mod de organizare a unui complex de activități orientate spre realizarea unor funcții, finalități, modelul structural consideră sistemul ca un complex de interdependențe între elementele sale componente. Modelul funcțional de sistem se referă la sistemele orientate finalist, evidențiind modul în care finalitățile modelează întreaga lor organizare. Cele mai multe dintre sistemele sociale prezintă o orientare finalistă: întreprinderea trebuie să producă în mod rentabil bunurile necesare profesional, cultural, moral, cetățenesc, știința să producă cunoștințe despre variatele domenii ale realității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
devin finalități care guvernează întreaga organizare și dinamică a sistemului. Primul pas deci în analiza sistemelor finaliste îl reprezintă identificarea finalităților externe și interne. Intervine aici un nou postulat al analizei funcționale: postulatul completitudinii funcționale. Conform acestui postulat, un sistem orientat finalist tinde să se autoorganizeze, constituindu-și toate elementele de care funcționarea sa are nevoie, care răspund la toate cerințele sale funcționale. Desigur, de multe ori, sistemele nu sunt funcțional complete. Incompletitudinea lor este însă datorată unor factori adverși. Odată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestora. Apare astfel riscul ca organizația să se afunde într-o stare cronică de rigiditate, în care exigența de control generată de insatisfacția clienților întărește reacția de apărare a membrilor organizației, care ia forma unui comportament și mai rigid, birocratic, orientat exclusiv spre conformarea la norme și reguli, indiferent la necesitățile specificate ale clienților. Figura 6.2. Dinamica unei organizații în fața dificultăților cu clienții (apud March și Simon, 1964) unde: — = circuite intenționate și ---= circuite neintenționate Corecție. Sistemul poate însă dezvolta și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoștințele de stabilitate și cunoștințele de schimbare. Și un sistem social conservator are nevoie de cunoștințe. Aceste cunoștințe, menite să-i asigure stabilitatea și adaptarea la noile condiții, sunt de un anumit tip și produse prin anumite canale, relativ limitate, orientate pragmatic și mult mai puțin teoretic spre adaptarea structurilor existente la noile condiții, necritice în raport cu fundamentele structurale ale sistemului, obținute, de regulă, prin mecanismele politice și administrative ale sistemului; au o puternică orientare manipulativă; sunt predominant justificative, fiind orientate spre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dat; sunt asociate cu o atitudine de suspiciune, mergând până la intoleranță față de sistemul științei,cu orientarea sa predominant teoretică, critică, antidogmatică și antimanipulativă. Un sistem social dinamic, deschis spre dezvoltare și schimbare, va încuraja, dimpotrivă, cunoștințele de schimbare, cunoștințe puternic orientate teoretic spre explorarea problemelor dificil de soluționat și a soluțiilor alternative, dar și atitudinea critică față de toate formele de organizare ca bază pentru o alegere în cunoștință de cauză; va stimula știința ca subsistem de producere a cunoștințelor și va
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pornește de la presupoziția inversă a holismului, și anume că singurul sistem orientat efectiv și complet de finalități proprii este individul. Societatea nu reprezintă decât rezultanta acțiunilor individuale. Ea este deci un suprasistem, în terminologia propusă aici, și nu un sistem orientat finalist. Individualismul metodologic are și el o lungă istorie. O opțiune clară de acest tip poate fi găsită la John S. Mill care, în celebra sa lucrare A System of Logic afirma că legile fenomenelor sociale nu pot fi decât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și în sociologia actuală. Să ne gândim la orientarea producției prin mecanismul pieței. În mod obișnuit găsim exprimată ideea că, deși fiecare producător este orientat spre maximizarea profitului său, prin jocul cererii și al ofertei, întreaga producție socială este eficace orientată spre satisfacerea necesităților colectivității. Pentru a limpezi cele două răspunsuri alternative la această întrebare, să luăm ca exemplu un proces social major al societății contemporane: evoluția organizării tehnologice a muncii, a diviziunii muncii în ultimă instanță. Soluția invarianței rezultatelor analizei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
începutului de secol trebuie explicat prin necesități sociale, și nu tehnologice: integrarea rapidă, într-un proces de producție modern, a unei mase mari de imigranți nedisciplinați, extrem de inegali din punctul de vedere al pregătirii profesionale, cu o mare mobilitate geografică, orientați puternic spre câștig. Dimpotrivă, din cauza modificărilor din condițiile social-economice și culturale de viață din societățile dezvoltate actuale, sistemul productiv se află sub o presiune crescândă de a oferi munci interesante, complexe, care presupun o calificare ridicată. Promovarea principiului muncii îmbogățite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
progresivă a tehnicilor de obiectivare, prin critică ideologică, prin asumarea deschisă a pluralității sociale. Treptat și cu efort, ea trebuie cultivată în mod sistematic. Asistăm deci la un proces de trecerede la o societate a puterii (o sociologie nemărturisit angajată, orientată manipulativ) la o sociologie a democrației (o sociologie care aspiră progresiv la obiectivitate și echidistanțare). Experiența sociologiei industriale este ilustrativă pentru o asemenea evoluție. Proiectele sociologilor occidentali de a acționa asupra componentelor sociale și umane ale întreprinderii capitaliste s-au
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muncitori ca fiind motivați mai extrinsec decât se percep muncitorii înșiși; maiștrii, a căror distanță profesională și socială de muncitori este mai mică, îi percep pe aceștia într-o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei în percepția inginerilor); în același timp, muncitorii îi percep pe ingineri ca fiind motivați mai intrinsec decât se percep aceștia pe ei înșiși. Aceste stereotipuri, indiferent de originea lor, generează și susțin o relație între ingineri și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întăriri foarte distanțate în timp și să le anticipăm consecințele. De altfel, noi ne fixăm scopuri în funcție de care ne administrăm întăriri. Astfel, efectul motivațional nu derivă din scopul în sine ci, mai ales, dintr-o auto-evaluare a propriului nostru comportament orientat spre acest scop. Această auto-evaluare poate, de altfel, să aibă ea însăși valoare de întărire, chiar dacă scopul nu este atins niciodată. Aceste noțiuni de autoevaluare și de autoîntărire, cât și cea de anticipare și de așteptare, trimit către conceptul mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]