571 matches
-
temperamentul rasei (mai precis: moldovenismul) într-o formulă estetică net superioară sămănătorismului, încurajat probabil și de anumite afinități aparente între pasivitatea ciobanului mioritic și contemplativitatea decadent-intelectualistă a eroului proustian. Observația duce la concluzia că numai împrejurările istorice nefavorabile (influența slavă, ortodoxismul etc.) ne-au ținut sufletul captiv într-o milenară primitivitate. Altminteri, în condiții prielnice faptelor de cultură, în Moldova s-ar fi putut scrie nu literatură sămănătoristă, ci... romane de tip proustian. Așa se explică de ce în prim-planul narațiunii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
foarte variat, foarte interesant.” După patru ani de la „reorganizare”, în 1930, când apărea numărul 500 al revistei, redacția își desena în mod și mai explicit profilul. Ea reafirma „cea mai deplină libertate spirituală” și accentua europenismul, democratismul, opus autohtonismului și ortodoxismului: „misticismului care ne înconjoară, politicii religioase practicate de profitorii cădelnițelor de argint, am opus raționalismul luminat.” Iar un an mai târziu, reamintea criteriul talentului și opțiunea pentru maniera absolut eclectică: „Nici un curent literar, de la tradiționalism până la modernism, nu ne este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
orice caz, de acest gen de tracism nu putem decât să ne despărțim. Urgent, definitiv și cu toată hotărârea. Cu tracii lui... Herodot și cu ambasadorii lor actuali ne putem totuși, destul de ușor, împăca. Dar cu o anume interpretare a ortodoxismului (fundamentalist, de tip Nichifor Crainic sau Nae Ionescu etc.) este ceva mai complicat. și în acest caz, istoria trebuie dezideologizată, deloc sau cât mai puțin manipulată propagandistic. Nu se poate nega imensul rol istoric și cultural al creștinismului la români
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa, este suficientă pentru a ne convinge de acest fapt. Rezistențele slavofile sunt și ele enorme. Este Soljenițîn, să spunem, un european? Identitatea culturală unică este refuzată. Iar când la această respingere se adaugă și motivări de ordin religios (catolicism/ortodoxism), putem fi siguri că activismul european va întâlni în continuare mari și greu de depășit obstacole. Cel puțin pentru viitorul previzibil. Orice iluzie trebuie îndepărtată. problema se complică și mai mult prin chiar natura ideilor europene. Ele sunt fundamental active
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
reactualizarea sa este cu totul firească. Care sunt valorile culturale ale dreptei? În plan teoretic, noțiunile cheie sunt: cultul iraționalului, lichidarea spiritului critic, misticismul, spiritualismul, noua etică, omul nou, mesianismul. La ele se adaugă: cultul violenței, experimentalismul, aventura (vivere pericolosamente), ortodoxismul fundamentalist, trăirea, autenticitatea pe toate planurile. În domeniul politic: elogiul dictaturii (în primul rând fasciste, dar și... staliniste, vezi versiunea originală a unei Schimbări la față a României), lichidarea democrației pluraliste, parlamentare, respingerea radicală a Occidentului și a Europei, oroarea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Iorga a �n? eles faptul c? o carier? constituie o important? for?? de motiva? ie aflat? �n str�ns? leg? tur? cu ? omajul intelectual ? i cu dorin? a fierbinte de a duce un trai onorabil. �n ceea ce prive? te mesianismul, el respingea ideea c? ortodoxismul trebuie transformat �n politic? de stat, a? a cum era folosit catolicismul �n Occident, deoarece �n ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmă? îi inutile s? au orientat spre Legiune Nichifor Crainic ? i Nae Ionescu. Iorga �i �ndemna pe latini s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aflat? �n str�ns? leg? tur? cu ? omajul intelectual ? i cu dorin? a fierbinte de a duce un trai onorabil. �n ceea ce prive? te mesianismul, el respingea ideea c? ortodoxismul trebuie transformat �n politic? de stat, a? a cum era folosit catolicismul �n Occident, deoarece �n ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmă? îi inutile s? au orientat spre Legiune Nichifor Crainic ? i Nae Ionescu. Iorga �i �ndemna pe latini s? r? m�n? ra? ionali. Codreanu (dup? p? rerea lui Iorga) nu era rom�n, ci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi de tip sionist (îndemnând la str]mutarea evreilor în patria lor str]veche) sau nesionist. Definiția sionista a iudaismului prezint] o multitudine de variante. Definirea iudaismului în termeni religioși constituie o sarcin] la fel de dificil]. Exist] patru mișc]ri majore (ortodoxismul, conservatorismul, reconstructivismul și reforma), care, fiecare în parte, se consider] a fi interpretarea normativ] a iudaismului. Multe dintre abord]rile prezentate se pot combina (de exemplu, sub forma sionismului religios). Astfel, este evident c] nu se poate ajunge la o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de Crainic, pe o linie teoretică mai apropiată de ceea ce am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând în discuție ca elemente centrale tradiționalismul (istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această tendință nu s-a regăsit însă doar în interiorul gândirismului; în întreaga periodă de efervescență a preocupărilor pentru înțelegerea "specificului poporului", unii gânditori ai vremii 7 au asociat, în diferite grade și sub diferite unghiuri, românismul și ortodoxia 8. De
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
teatrul; S6: poezia populară, tradițiile, meșteșugurile; S7: religia, tradiția, limba; S8: istoria, tradițiile, obiceiurile, porturile, oamenii mari; S9: obiceiurile, tradiția bisericească; S10: activitățile culturale (literatura, teatrul, muzica, filmul); S11: tradițiile, obiceiurile, literatura, muzica; S12: literatura, muzica, folclorul, limba; S13: tradițiile, ortodoxismul; S14: limba, tradițiile; S15: tradiția populară, obiceiurile, limba; S16: tradițiile, obiceiurile, muzica, literatura, religia, arta; S17: limba, cultura specifică, istoria, sportul national; S18: istoria, religia, cultura, spiritualitatea; S19: tradițiile, obiceiurile, ortodoxismul; S20: tradiția, opera literară, opera de artă. După cum se
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
literatura, muzica; S12: literatura, muzica, folclorul, limba; S13: tradițiile, ortodoxismul; S14: limba, tradițiile; S15: tradiția populară, obiceiurile, limba; S16: tradițiile, obiceiurile, muzica, literatura, religia, arta; S17: limba, cultura specifică, istoria, sportul national; S18: istoria, religia, cultura, spiritualitatea; S19: tradițiile, obiceiurile, ortodoxismul; S20: tradiția, opera literară, opera de artă. După cum se observă, elementele enumerate de tinerii intervievați se regăsesc în toată literatura care analizează chestiunea identității, ceea ce sugerează că reprezentările de care ne-am folosit în determinarea structurii nucleului etnospiritual sunt acurate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
bulevard: trec împreună, în aceeași nostim-selenară mașină, Papa și Patriarhul. Exult, alături de semeni, văzînd ce spectacol în premieră se consumă sub ochii noștri (ce-i drept, acomodați de-acum cu șocurile de după prăbușirea comunismului). Și asta în timp ce, cvasilatent, disputele în legătură cu ortodoxismul nostru nu duc lipsă de argumente pro și contra. Recent, cineva remarcă ritos și numai aparent provocator că totalitarismul comunist se potrivește perfect stării morale și intelectuale a societății ortodoxe. Altcineva, înțepat în patriotismul său vigilent, replică interogativ: să ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Politica internă" − scopul cârmuirii, critica situației, exploatarea economică străină și critica stagnării; "Politica pentru cultură" − ideea de luminare și politică pentru cultură, frâne culturale externe (slavonismul, elenismul), instrumentele politicii culturale, limba națională; "Stat și Biserică − politica religioasă" − conștiința creștină, pan-ortodoxismul, relațiile (ierarhice) politice cu exteriorul; "Relațiile internaționale ale românilor" − dreptul istoric, statutul internațional și relațiile cu Poarta, imaginea Porții, teoria capitulațiilor, limitarea drepturilor otomane și respectarea privilegiilor, teritoriul, armata și războiul, ideea de independență, cerere de ajutor și protecție, marile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
legendei, pierderea de către aceștia, în teritoriile de proveniență, a familiilor și a vetrelor de civilizație. Noul "rost" clădit astfel pe jertfă este rezultatul acreditat al împlinirii unui ritual, asemănător aici cosmogoniilor. Din această populație, continuatoare a "legii creștine grecești" (a ortodoxismului bizantin), va "descăleca" în secolul XIV, în Moldova, Dragoș. Fragmentul certifică, prin lanțul descendențelor, originea latină a moldovenilor, nu însă și a credinței lor, moștenitoare a Constantinopolului. Mitul celor doi frați, Roman și Vlahata, răspunde de asemenea modelului balcanic, de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dominată de imagini stereotipe, care slăbesc în final "tensiunea conflictual-magică, tangentă la existența propriu-zisă" (Ciobanu 118). Marile spații și locuințele fastuoase se bucură de cele mai reușite descrieri în romanele cavalerești. Marcate de suprarealitatea fantastică, trecând din mitologiile precreștine în ortodoxismul primar, asimilat de folclor și de credințele populare, romanele dezvoltă narațiuni de largă respirație, în care protagonistul nu este deloc străin de traseul inițiatic al eroului de basm. Dincolo de parabole, sentințe și enigme, au loc nașteri miraculoase ale unor personaje
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a fost redescoperită și inventariată de către Radu Anton Roman, ea a rămas regionalizată și cantonată într un tradiționalism păgubos. Nici un bucătar în adevăratul înțeles al cuvântului nu a luat-o ca sursă de inspirație (poate au fost cu toții intimidați de ortodoxismul practicat în bucătărie de Radu Anton Roman, pentru care rețeta tradițională trebuia respectată cu sfințenie). Intrăm desculți în era fast-/junk-food, adică fără o tradiție gastronomică viabilă (cu ce ne ajută faptul că am reușit s-o sintetizăm în volume
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
puterea Imperiului de Răsărit slăbește treptat, în vreme ce, din secolul XI și pînă în secolul XIV, Occidentul se află în continuă expansiune. De aici înainte, zona cuprinsă între sud-est și estul extrem al continentului va fi un spațiu de implantare a ortodoxismului, precizîndu-se astfel, în timp, ceea ce numim astăzi Europa de Est. Totodată se prefigurează cea de-a doua linie despărțitoare a Europei, aproape paralelă cu prima dar situată ceva mai la est. Aceasta merge "din regiunea de jos a Dunării spre Carpații Orientali
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
creștinătății și cea a islamului ce s-au confruntat secole de-a rîndul în sudul Europei, în Balcani și în Europa Centrală. Ne gîndim însă, în egală măsură, și la cele două spații ale creștinismului, occidental și ortodox sau la ortodoxismul rus și cel al "hoardelor" asiatice de la extremitatea de răsărit a continentului european. Iată un exemplu de ceea ce s-ar putea numi hotar, anume acele "deșerturi ale tătarilor", niște cîmpuri în general pustii, unde se încrucișau adesea în raidurile lor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
primordiale, nepolitice, pe care acestea le resimțeau uneori, nu se puteau sprijini pe religie decît atunci cînd confesiuni diferite se ciocneau, generînd un conflict de neispășit, cum s-a întîm-plat în Spania sau în zonele de contact dintre catolicism și ortodoxism. În ceea ce privește limbile naționale acestea rămîneau atît de distruse adesea, încît nu puteau constitui o bază pentru purificarea popoarelor. În consecință, numai identificarea sacră cu "ființa regelui" putea întreține un soi de comuniune mistică, și politică totodată, a poporului cu monarhia
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
rasiste și expansioniste. Părăsește în 1942, demonstrativ, asociația Astra, fiindcă în statutele ei se introduseseră discriminări etnice. Pe măsură ce sistemul său filosofic își dezvăluie, mai ales prin cheia lui de boltă, Diferențialele divine (1940), caracterul, relațiile autorului cu Nichifor Crainic și ortodoxismul gândirist intră în criză. Spiritul liber al poetului față de dogmele creștinismului răsăritean îi atrag atacuri violente chiar în revista la întemeierea și afirmarea căreia avusese o contribuție esențială. Comparat cu Iulian Apostatul, e acuzat că „are pe dracu în el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
ecleziastice românești. Sfântul Scaun a instituit o ierarhie proprie teritoriului statului român independent (cu perspectiva dezvoltării sale ulterioare conform principiului autoterminării popoarelor, aplicat în cazul românilor după 1918). Principatele Române s-au aflat, din punct de vedere confesional, la intersecția ortodoxismului cu catolicismul. România avea o populație majoritar ortodoxă, cu o ierarhie puternică în stat, însă subordonată încă Patriarhiei de la Constantinopol și supusă influenței ortodoxiei rusești și panslavismului. Statul român a ținut totuși cont de faptul că o parte a populației
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
seriozitate), Scarlat Struțeanu (Evoluția criticii contemporane sau Critica evolutivă a d-lui Eugen Lovinescu). Nu sunt trecuți cu vederea nici Vladimir Streinu, Camil Baltazar, G. Nichita, Sanda Movilă ș.a., membri ai cenaclului Sburătorul. N. I. Russu mai semnează articolul Pe marginea ortodoxismului d-lui Crainic (52/1929), în care se războiește cu „Gândirea”. Pe lângă polemicile purtate împotriva curentelor moderniste, Mihail Dragomirescu s-a ocupat, în cadrul rubricii „Istoria spiritului românesc în secolul al XX-lea”, de poporanism, de ideologia sămănătoristă și de Curentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
în căutarea unui ideal. Iorga a înțeles faptul că o carieră constituie o importantă forță de motivație aflată în strînsă legătură cu șomajul intelectual și cu dorința fierbinte de a duce un trai onorabil. În ceea ce privește mesianismul, el respingea ideea că ortodoxismul trebuie transformat în politică de stat, așa cum era folosit catolicismul în Occident, deoarece în ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmații inutile s-au orientat spre Legiune Nichifor Crainic și Nae Ionescu. Iorga îi îndemna pe latini să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de motivație aflată în strînsă legătură cu șomajul intelectual și cu dorința fierbinte de a duce un trai onorabil. În ceea ce privește mesianismul, el respingea ideea că ortodoxismul trebuie transformat în politică de stat, așa cum era folosit catolicismul în Occident, deoarece în ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmații inutile s-au orientat spre Legiune Nichifor Crainic și Nae Ionescu. Iorga îi îndemna pe latini să rămînă raționali. Codreanu (după părerea lui Iorga) nu era român, ci un Zelinschi, un mistic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liceului din localitate. Punându-se „în slujba talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N. Deșliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]