626 matches
-
în asemenea caz de la bunul său plac, drept care nici nu l-a dat, Mircea Vodă se hotărî să cedeze mai bine pacinic, decât să se-mprotivească-n zădar, deci se-nchină cu omagiu de supunere în an[ul] 1391 puternicului stăpânitor al osmanilor, îi prestă jurământ de vasal și se-ndatori a plăti un tribut anual noului său suveran. Năvălirea lui Sigismund în Valachia. Acest act nu lipsi să oțărască și mai mult dușmănia între domnul Valachiei, care ca vasal al sultanului trebuia să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
jurământ de vasal și se-ndatori a plăti un tribut anual noului său suveran. Năvălirea lui Sigismund în Valachia. Acest act nu lipsi să oțărască și mai mult dușmănia între domnul Valachiei, care ca vasal al sultanului trebuia să urmeze steagul osman, și între regele Sigismund, în a căruia țară urmase de curând cea dentăi năvală a turcilor. Oțărârea era cu atât mai mare cu cât Sigismund nu-i putea ierta lui Mircea lepădarea lui de supremația ungurească și trecerea în partea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
munte, apoi noaptea pe malul drept al Dunării. Nemaifiind supărat de inamic pe câmp limpede, Sigismiund înainta mai înlăuntrul țării, trecu Dunărea, luă Nicopoli și încheie cu aceasta campania. Împăcare și alianță cu Sigismund. Luarea Nicopolei Progresele neoprite ale armelor osmane sporiră în Ungaria. ca și în Valachia îngrijirea pentru existența proprie, căci Baiazid I, luând Silistra în anul 1394, resmulgînd ungurilor Nicopole, Vidinul și Șiștovul, ducând cu sine prins pe craiul Șisman și căpătând în puterea sa tot pământul de pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu samă asupra unei spornice participări a Franței, unde și trimise pe marele său tavernic, Nicolae de Canisa. După planul său de campanie teatrul de război avea să fie strămutat pe malul drept al Dunării, cetățile din Bulgaria trebuiau luate, osmanii apucați între oastea crucii și trupele împăratului romeu, așadar între două focuri, și trebuiau cu puteri unite împinse din Tracia în Asia. Grija pentru pregătirea și asigurarea unei așa de hotărâtoare campanii îl duse pe regele maghiar în primăvara anului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pluti acum într-adevăr preste Dunăre și începu atacul contra micului Nicopol, tare și încunjurat cu ziduri, a cărui garnizoană turcească se luptă însă vitejește și neliniști pe agresori prin dese ieșiri, căci Mircea, care de câțiva ani plătea tribut osmanilor și care, cu toată alianța sa secretă însă serioasă cu regele, nu credea c-a venit vremea de-a o rupe pe față cu turcii, dăduse oarecum ca părtinitor al turcilor posesiunea acestei cetăți sultanului Baiazid, care lepădă în ea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Sigismund, luptând cu primejdii și furtuni de dinafară și de dinlăuntru, chemat apoi cu grabă în Germania de frate-său, împăratul Wenzel, pentru a lua asupră-și gestiunea trebilor împărăției, ar fi voit bucuros să se știe în pace cu osmanii și-l sfătui prin anume soli pe sultanul Baiazid I să nu năvălească în Bulgaria, fiind țară vasală a Ungariei. Baiazid își făcu vreme până ce supuse toată Bulgaria, chemă apoi pe soli într-o sală îmbrăcată cu totului tot de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amândouă părțile erau de-o samă de tărie. Puind temei pe numărul, tăria și avântul oștirii sale, tras el însuși de tarea încrederea în biruință a francejilor, iuți de fire, regele se lăuda că nu se teme deloc de sultanul osmanilor pentru că se bizuie de-a sprijini cu sulițele armiei sale chiar bolta cerului de ar sta să cadă. Dar curând se făcu precumpănire, nu mare, în partea osmanilor prin adaosul de trupe sârbești și bosniace, în temeiul cărora îndrăznețul sultan
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de fire, regele se lăuda că nu se teme deloc de sultanul osmanilor pentru că se bizuie de-a sprijini cu sulițele armiei sale chiar bolta cerului de ar sta să cadă. Dar curând se făcu precumpănire, nu mare, în partea osmanilor prin adaosul de trupe sârbești și bosniace, în temeiul cărora îndrăznețul sultan, simțindu-se mare în puterea sa, se fălea că de pe pristolul bisericii Sf. Petru din Roma își va pune sirepul să mănânce ovăz. Cu așa mari vorbe și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fatal o neastâmpărată ambiție și o deșertăciune nemăsurată, mai cu samă în partea francejilor, cari prin rang și merit se credeau în drept de-a da tonul. Bătălia de la Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu cei bavareji; la aripa dreaptă se așezară în poziție ardelenii sub Ștefan Laskowicz, la cea stânga valachienii sub Mircea și moldovenii. În linia întîie de bătălie se orânduiră francejii, setoși de luptă, așteptând cu nerăbdare semnalul atacului. În partea osmană avantrupa o forma oaste sprintenă de asabi, apoi în centru era sâmburul oștirii, spahiii și ienicerii, pe când la aripele amândouă se postară deosebiții aliați și vasali, mai cu samă creștini, între care despotul Serbiei cu 5000 de oameni. Planul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după care amândouă flancurile armatei aliate rămaseră descoperite și fără apărare. Cu toate acestea centrul se ținu multă vreme vitejește și-i respinse la început cu izbândă pe ieniceri, dar în urmă totuși fu biruit de atacurile furtunoase ale oștirii osmane, conduse cu isteție și reînnoite cu îndărătnicie, căci dușmanul cuprinse cu braț de fier trupele crăiești, la care-l ajută în mod esențial și despotul Serbiei cu cei 5000 de oameni ai săi, intrați în luptă tocmai în momentul hotărâtor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndărăt la Buda (1397). Mircea ținea se vede foarte mult ca prin dușmănie fățișă contra lui Sigismund să dobândească de la turci deplina trecere cu vederea pentru că în trecut ținuse parte cu regele și să abată de la țara sa cumplitele arme osmane, iar în cazul cel mai rău să se știe sigur de ajutorul Poloniei. Dar nu izbuti nici cu una, nici cu alta și războiul cu Turcia, neputîndu-se ocoli, deveni o tristă realitate. La anul 1398 Baiazid, pornit de răzbunare contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
contra atacurilor inamicului prin ridicarea unei taberi întărite, îl ținu pe Mircea astfel în respect și în nesiguranță de cum ar ieși lucrurile, iar în ziua următoare trecu Dunărea, scutit de tabără fără supărare și fără poticnire. Dar cu aceasta eroul osman și-a încheiat în mod neglorios campania în contra Valachiei și de atunci îl ținu pe vizirul Ewrenos la mare vază. Mircea partizan a lui Muza și războiul acestuia contra lui Suleiman și a bizantinilor. După cum am spus, Mircea avea mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
n-a putut decât să-l dispuie rău. pe Mircea contra bizantinilor și să-l facă cu priință pentru turci, inamicii lor. Astfel se făcu că Mircea participă zelos cu armele în mână la oțăritele lupte de succesiune ale dinastiei osmane într-un sens dușmănesc bizantinilor. Baiazid Ilderim (Fulgerul), cu toată eroica sa vitejie, a fost espus ca toți oamenii nestatorniciei sorții, căci în bătălia de la Angora (20 iulie 1402) pierdu biruința cu libertatea împreună, învins de puternicul stăpânitor al mongolilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai auzi de nume, iar ceilalți parte scăpară cu fuga, parte fură puși în libertate de mâna biruitorului. Dintre cei cinci frați rămași, patru chiar de la început se oștiră în de ei pentru domnie și pentru moștenirea părintească, sfâșiind împărăția osmană în trei bucăți. Isa (Isus sau Iosua) cuceri multe provincii bizantine din Europa, trecu apoi în Asia spre a-și întemeia și acolo stăpânirea, dar pierdu bătălie și împărăție, învins de frate-său Suleiman. Acesta, între frații lui cel mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împăratul romeic Emanoil II Paleologul, luă de nevastă pe-o nepoată a acestuia, fiica despotului Theodor, dădu împăratului ostatici pe frate-său Kasîm și pe soră-sa Fatima și se așeză cu reședința la Adrianopol, întinzîndu-și domnia preste toate cuceririle osmane din Europa. Cei doi frați și rivali ai lui, Isa și Mahomed, cuceriră pe sama lor posesiunile turcești din Asia și își aleseră rezidențe, unul Brussa, celălalt Amasia; apoi se oștiră necontenit unul asupra altuia, căutând a se alunga din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Serbiei făgădui că va trece, se smulse îndată din ordinea de bătaie și trecu în partea lui Suleiman și a bizantinilor, încît flancul drept al lui Musa rămase cu totul descoperit. Pilda craiului sârbesc o urmară îndată încă unii căpitani osmani, ba prinseră a se clătina chiar alte cete, pe când numai Musa, cu miezul credincios al oștirii lui și cu aliații lui valahieni, ținu locului. El se apără cu atâta vitejie încît răsturnă claie pe grămada trupele asiatice ale lui Suleiman
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
au fost îndestul de cutezători ca să s-atingă de capul inviolabil al regelui lor și fratelui său. Împărăția lui Musa. Lupta cu Mohamed. e biruit. Moartea lui. Musa, după moartea lui Suleiman, stăpân fără margini a părții europene din înpărăția osmană, făcu intrarea aproape triumfală în Adrianopole și se bucură de recunoașterea obștească din partea poporului său. În posesiunea deplină a puterii el și-a uitat iute de cuvântul ce-l dăduse frăține-său Mohamed la începutul întreprinderii, cumcă i se va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai mare perspectivă de succes, o propunere pentru a cărei executare el se crezu pe deplin harnic în al doilea an următor (1412). Mircea reînnoiește legământul Polonia. Neștiindu-se la ce capăt o să iasă criza din casa domnitoare cu a Osmanilor și având în vedere tenacitatea regelui Ungariei, Sigismund, care amâna numai, dar nu desista la pretinsele sale drepturi asupra Valachiei, iar perspectiva unui ajutor osmanic la caz de nevoie fiind problematică și neputîndu-se câștiga decât iarăși cu prețul propriei neatârnări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui Musa și de-a le provoca energic de-a se lepăda de Musa, a cărui tiranie e îndeobște cunoscută, și să ia parte lui Mohamed, un regent exemplar, pe care îl numi cel mai bun vlăstar al casei lui Osman. Aflând aceasta, Musa plin de mânie s-aruncă asupra trădătorului, îl ajunse din fugă și-l spintecă în două cu sabia; dar, fiindcă prea se apropiase de cetele inamice, servitorul lui Hassan izbuti să-i taie cu totul brațul ridicat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alături cu tatăl său Baiazid I și cu fratele său Suleiman. Cu domnia de doi ani și jumătate a lui Musa se săvârși deci regretabilul război între frați a fiilor lui Baiazid I și începu unitatea restabilită și autocrația împărăției osmane sub Mohamed I. În Musa, regent pe cât de darnic pe atât de tiran, Mircea Voievod nu pierdu numai un prieten intim și un protector personal, ci, ce era mai mult pentru dânsul, un aliat credincios, un chezaș pe care te
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Voievod nu pierdu numai un prieten intim și un protector personal, ci, ce era mai mult pentru dânsul, un aliat credincios, un chezaș pe care te puteai întemeia și un apărător al neatârnării {EminescuOpXIV 184} Valachiei. E drept că împărăția osmană avu în Mahomed I un stăpânitor escelent, pre cât de nobil și de înțelept pre tot atât de viteaz și cavaleresc, iubitor de oameni și blând, dar puternic și întreprinzător totodată sau, cum zice un istoric turcesc "un Noe care mântui mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stâncile dezmembrării". Nu era greu de prevăzut că, față c-un asemenea principe cu mult superior și după cea din urmă complicare, neatârnarea Valachiei va sta la grea cumpănă. Și-ntr-adevăr în anul 1413 Mahomed și dete poruncă unui corp cercetaș osman, care intră pustiind și prădând în Valachia spre a o pedepsi pentru legătura intimă și alianța cu Musa. Mahomed însuși restabili mai întîi liniștea în partea asiatică a împărăției, apoi purcese spre Dunăre, luă cetățile Isacce și Drista-Kale (Silistria) întări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
partea asiatică a împărăției, apoi purcese spre Dunăre, luă cetățile Isacce și Drista-Kale (Silistria) întări Giurgiul c-un fort și puse în el garnizoană câtă trebuia pentru a îngreuia valahilor trecerea Dunării. Înghesuit astfel și nesimțindu-se egal cu puterea osmană, Mircea trimise în anul 1414 soli proprii la Curtea din Adrianopol, ceru și căpătă pace, încheie despre aceasta un tratat, se îndatori să plătească un tribut anual în feliul și după măsura pe care le va dicta Mahomed însuși și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l va sprijini puternic și va conlucra la ridicarea lui pe tron. Acuma Mustafa părăsi pământul Asiei, nepriitor pentru planurile sale, și veni în Valachia, unde începu să-și caute partizani și să strângă puteri de luptă de prin provinciile osmane mărginașe. Partidul avu un câștig considerabil prin alipirea influentului guvernator al Nicopolei și fost domn al Smirnei, anume Djuneid, care tocmai din cauza asta căzuse în dizgrația lui Mohamed, era proscris și menit a i se tăia capul, dar fugise tocmai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]