3,831 matches
-
gloriei, și acest fapt îl regăsim doar în 1877, pe la începutul lunii iulie, când dorobanții trec Dunărea la chemarea disperată a țarului Nicolae: „veniți că turcii ne prăpădesc!”. Ar fi fost chiar un gest recuperator absolut să cinstim memoria primului Ostaș căzut pentru Patria Română, sub Steagul Tricolor al Principatelor Unite! Poate că citind aceste rânduri, cineva dintre istoricii noștri, fie ei și militari, vor osârdi printre rapoartele vremii și ne vor restitui gestul suprem al Primei Jerfe! Nu,(!) se aude
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar by http://uzp.org.ro/ziua-armatei-romaniei-intre-ipostaze-politizate-si-mesaj-identitar/ [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
Ce țin lumea-n colivie, O mână de actorași Manevrați de o regie De demenți bătrâni și grași... Ce vă țin în sărăcie Să le fiți, români, codași, Carne tunurilor vie, Planetarii cercetași Ce muri-vor în urgie, Bravi necunoscuți ostași Lăsând lumea-n veci pustie Ca pe un tărâm incaș Cotropit cu barbarie De un Dumnezeu iabraș Lăcomit la avuție... Avuție face-le-aș Și mormânt dintr-o cutie! Cui te las și cui mă lași Mamă sfântă Românie, Și
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Rom_anie_cui_ma_lasi_romeo_tarhon_1353478286.html [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
Reportaj > PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului După publicarea Monografiei comunei Miroslăvești (județul Iași), capitolul dedicat ostașilor români care au preacinstit meleagurile noastre cu jertfă de sânge adusă Patriei a produs vii emoții cititorilor locali. Netrăind acele vremuri de cumpănă, sătenii prezentului au simțit o stare de vinovăție față de ignoranța în care s-au complăcut, vizavi de
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
acele vremuri de cumpănă, sătenii prezentului au simțit o stare de vinovăție față de ignoranța în care s-au complăcut, vizavi de cele petrecute pe glia comunei în vara lui 1944. În acele vremuri de restriște, în jur de 500 de ostași români și-au adus obolul suprem pe plaiurile comunei, fiind înhumați în Cimitirul Bisericii vechi a satului Soci, 117 dintre ei fiind nominalizați de către preotul Nicolae Sfrijan, cu creionul, chiar în cartea din care le-a citit prohodul. Ca o
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
în condițiile neprielnice ale dictaturii comuniste -, a înălțat, la intrarea în sat, un binemeritat monument creștinesc (o Troiță), întru cinstirea acelor eroi dezvăluiți prezentului atât de târziu. În vara hărăzită jertjei lor adusă Țării, mulți dinte acei tineri și bravi ostași căzuți pe câmpul de luptă erau artileriști, ceea ce l-a determinat pe părintele Siminciuc să se facă luntre și punte pentru a adăuga monumentului și două tunuri, simbolul armei prin care Armata ridicase atunci scut Patriei pe ogoarele și în
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
acest monument rezultat din creativitatea artistului maramureșean și râvna preotului moldovean. Dar proiectul inițial al părintelui Siminciuc, de inspirație maramureșeană, abia acum se află în faza culminantă, când e în toi, sfidând vitregiile iernii, lucrarea la Biserica maramureșeană din Cimitirul ostașilor români, cei căzuți pe Frontul Moldovei, în segmentul Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa aceluiași meșter care a realizat porțile Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în sarcina meșterilor locali
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
adunat repede ( î ntre ei fiind și Cristian Paiu și Mihail Ciocoiu ) și, nota bene, au decis in corpore să dedice osârdia lor la împlinirea acestei lucrări, fără simbrie. Ca fapta să le fie, astfel, ofrandă adusă lui Hristos, iar ostașilor jertfitori - înveșnicire în memoria locului. Ca o “centură de siguranță” pentru această experimentare a “valurilor” ce urmau a fi înfruntate pe parcurs, părintele-paroh s-a înțeles cu părintele-meșter de la Bârsana să le acorde calfelor locale doar asistența sa, prin câteva
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Sfânta Biserică i‑a pomenit întotdeauna la fiecare Sfântă Liturghie pe acești fii buni ai săi și ai tării, așa cum face și acum și va face până la sfârșitul veacurilor când, la ieșirea cu Cinstitele Daruri, preotul rostește și cuvintele: “Pe ostașii români căzuți pe toate câmpurile de luptă pentru apărarea țării, reîntregirea neamului și slava Sfintei noastre Biserici, Domnul Dumnezeu să‑i pomenească întru Împărăția Sa”. Mai mult, în foarte multe Biserici Ortodoxe, eroii din partea locului respectiv sunt trecuți la loc
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1401345213.html [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
Biserica a făcut și face acest lucru pentru că, așa cum potrivit s‑a spus, “osemintele eroilor sunt pietre de temelie ale Țării”, casa noastră părintească, în care ne‑a fost rânduit să ne ducem zilele pe acest pământ. Pentru odihna sufletelor ostașilor căzuți în război, se roagă toți preoții tuturor bisericilor noastre. Rugăciunile preoților să le însoțim cu ale noastre și să ne rugăm pentru: “odihna sufletelor lor, pentru pacea și pentru mântuirea lor”. Să ne rugăm, fiindcă prin moartea lor, noi
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1401345213.html [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
ale noastre și să ne rugăm pentru: “odihna sufletelor lor, pentru pacea și pentru mântuirea lor”. Să ne rugăm, fiindcă prin moartea lor, noi avem viață, să ne rugăm pentru că jertfa lor aduce pace hotarelor și pământurilor pe care trăim. “Ostașii noștri căzuți pe frontul de luptă pentru întregirea și apărarea Patriei”, cum rostește preotul în ruga sa, sunt eroii noștri. Ei trăiesc peste veacuri mereu, prin viața noastră, trăiesc prin pomenirea pe care le‑o facem totdeauna și prin cinstirea
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1401345213.html [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
în țara noastră, cât și cei care au murit la datorie, atât în țară cât și în afara granițelor acesteia. Războaiele purtate de poporul român de‑a lungul istoriei a dus la secerarea de vieți omenești ‑ câtă frunză și iarbă ‑ ale ostașilor, care au murit pentru Patrie. De‑a lungul și de‑a latul teritoriului românesc ‑ în munți, prin toate văile, câmpiile și văgăunile ‑ sunt presărate trupurile acelor care cu prețul sângelui lor au apărat Patria. În scopul descoperirii locurilor cu mormintele
DE ZIUA EROILOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1401345213.html [Corola-blog/BlogPost/357519_a_358848]
-
ÎN SFÂNTA ȘI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mormântul Tău a fost pecetluit de cei ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme , cu slava-I sfântă, iadul blestemat. S-au
RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1462043594.html [Corola-blog/BlogPost/384920_a_386249]
-
să-l ia pe cel din fașa vegheată de un câine ... În altă noapte Maria are-un vis în care omul său îi dă poruncă să vină să-i arate pruncul neștiut și-n zori pornește ca să-l cate printe ostașii noștri ce luptau în linia întâi. În șoc de rău îl află mort și vrând ca să-l aducă acasă printe bombe soldații îl îngroapă în Mateiaș. Și-a fost ca să nu-și vadă soțul și el pe fiul neștiut ... Iar
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
decorații militare. Tehnica militară, în special aviația, cu toată splendoarea ei. Ne produce senzația de siguranță și putere, dar și de uimire, fascinație, dragoste și bucurie. Dar, ceea ce este dincolo de toate acestea, frământările, gândurile, suferințele, căutările și starea sufletului de ostaș, acest erou necunoscut, nu putem ști. Dar nici-o suferință nu e de ajuns pentru dragostea de țară despre care se vorbește din ce în ce mai puțin. Mulți ar dori să știe ce se ascunde în mintea și sufletul eroului, ce gândește el atunci când
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1430317518.html [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
cunoștințele acumulate. Un strălucit strateg de oști întrebat fiind: cum poate omul deveni erou, el a răspuns; „Pot să spun cum să ajungi soldat nemuritor ... să ai mari comandanți”. Pentru că întâmplarea nu ajută decât spiritele pregătite. Iar, trăsăturile esențiale ale ostașului foarte bine pregătit pentru a se confrunta cu spaimele morții sunt curajul și îndrăzneala, așa cum avea să ne prevină și marele Plutarh: „Nimic nu este de necucerit pentru cei curajoși, nimic nu este greu pentru cei îndrăzneți!”. Instituția veteranului este
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1430317518.html [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-a Rupt buricul ca la țânci. Musculițe parcă bete Zbor spre soarele firav, Din pământ iese-un orbete Ce, la ochi, pare bolnav. Vrăbiuțele fac larmă Și-și iau zborul ciorile: Ies ostași dintr-o cazarmă Și stârnesc furorile: Trece-o fată mai sprințară Îmbrăcată cam sumar, Semnul că-i semn de primăvară Look-ul ei vestimentar. Nu că nu cumva nu-mi place În fustița-i de damasc, Ba-mi și sare
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1487836471.html [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
La data de 25 octombrie aniversam an de an Ziua Armatei Române. Jertfă supremă a ostașilor români ce au luptat pentru reîntregirea României este cinstită an de an la Cărei în fața Monumentului Ostașului Român, operă artistului băimărean Gheza Vida, în prezența celor mai înalte oficialități ale statului român. La ceremoniile din acest an va fi prezent
Carei, Ziua Armatei 2016. Reguli noi la depunerea de coroane la Monumentul camuflat de tuia de 9m by http://uzp.org.ro/carei-ziua-armatei-2016-reguli-noi-la-depunerea-de-coroane-la-monumentul-camuflat-de-tuia-de-9m/ [Corola-blog/BlogPost/92633_a_93925]
-
La data de 25 octombrie aniversam an de an Ziua Armatei Române. Jertfă supremă a ostașilor români ce au luptat pentru reîntregirea României este cinstită an de an la Cărei în fața Monumentului Ostașului Român, operă artistului băimărean Gheza Vida, în prezența celor mai înalte oficialități ale statului român. La ceremoniile din acest an va fi prezent pentru prima dată și președintele României, Klaus Iohannis. Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Satu Mare, organizatoriilor au
Carei, Ziua Armatei 2016. Reguli noi la depunerea de coroane la Monumentul camuflat de tuia de 9m by http://uzp.org.ro/carei-ziua-armatei-2016-reguli-noi-la-depunerea-de-coroane-la-monumentul-camuflat-de-tuia-de-9m/ [Corola-blog/BlogPost/92633_a_93925]
-
prin lege apologia antonesciană. Nu sunt îndrituit să fiu parte în această dispută, nefiind istoric, dar nu pot fi imun la înțelesul pe care frații noștri basarabeni îl dau odiseei Armatei Române pe Frontul de la Răsărit, ei văzând în campania ostașilor români în stânga Prutului necesara reparație venită din partea Mamei-România, de la sânul căreia au fost smulși, cu un an în urma intrării Tării în război, fără nicio reacție “paternă” din partea Guvernului român. Și empatia mea de influență basarabeană capătă consistență urmărind osârdia străină
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
sătești, dr. Vasile Șoimaru, inițiator, autor principal și coordonator al volumului comemorativ “Cotul Donului 1942, eroism, jertfă trădare”, apărut în două ediții [Ed. “Balacron”, 2012 și 2013, Chișinău]. Exodul numitului publicist și monografist chișinăuian (laureat al Academiei Române) pe urmele tragediei ostașilor români, intrați în urmă cu 75 de ani în luptă, pe viață și pe moarte, pentru recuperarea teritoriilor strămoșești, a însumat mii de kilometri străbătuți în condiții vitrege, pe cheltuială proprie. Distanțele depărtate mult de Vatra Neamului pe care le-
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
în luptă, pe viață și pe moarte, pentru recuperarea teritoriilor strămoșești, a însumat mii de kilometri străbătuți în condiții vitrege, pe cheltuială proprie. Distanțele depărtate mult de Vatra Neamului pe care le-au avut de străbătut și stropit cu sânge ostașii români (și cu sudoare cel ce se îngrijește de memoria lor) au fost condiționate de legile scrise și nescrise ale războiului purtat în alianțe, norme consacrate încă din antichitate. Cu alte cuvinte, există și o “deontologie” a războiului, care, după
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
primit veste de la prietenul nostru că își continuă peregrinările sale prin România, cu scopul de a afla veterani de pe Frontul de Răsări, cei încă neatinși de tarele bătrâneții avansate. Și îmi împărtășește emoția de a mai fi descoperi un fost ostaș de la Don, nonagenar (aproape centenar), în județul Prahova, un altul în județul Buzău și pe un altul în Ardeal. Măcar chipurile lor, imprimate de nelipsitul său aparat foto, și tot înseamnă asta ceva pentru basarabeanul care trăiește încă frustrarea dezrădăcinatului
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
de semnele antropicului, lucrări specifice războiului care purtau acum chipuri schimonosite, urmare a vulnerabilității lor în fața altor născociri distructive ale minții omului. Interesul investigatorului era contextualizat proiectului său de reeditare (într-o a treia ediție) a temei referitoare la jerfa ostașilor români dedicată eliberării Basarabiei, baștina sa dragă, în cel din urmă Război Mondial. Domnul Constantin Hâra, primarul, deloc străin de istoria meleagului pe care îl are în administrație, îndeplinea și oficiile de ghid. Cu o motivație exteriorizată prin mimica si
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
de panică, un superior le-ar fi ferecat ușa uriașă de oțel, pe dinafară (...“cu un apatat de sudură”, fabuleaza evocatorul) . După ce au terminat munițiile și s-au apropiat sovieticii, n-au mai avut cine-i elibera din buncăr pe ostașii captivi. Rușii au aruncat în aer fortificația cu tot cu nefericiții ei ocupanți. O altă cazemată, descompusă în trei blocuri de beton, servea, în târla oilor unui fermier local, drept șopron pentru ovinele sale. Acesta, animat și el de interesul oaspetelui basarabean
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
spre nord-vest, ni se arătară semețe cele două movile ciudate (care au dat nume satului Movileni), crescute prin te miri ce mister, căci unități geomorfologice nu puteau fi. Specialiștii în istoria antică presupun că ar fi necropole aparținătoare culturii Cucuteni. Ostașii români își încropiseră în coama lor, în vara lui 1944, un punct de observație și un locaș pentru un tun de calibru ușor sau pentru o mitralieră. Sub tirul unui vânt iernatic - dinspre Răsărit, firește -, întârziat parcă anume pentru noi
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]