1,886 matches
-
Mă așez pe pat în poziție orizontală, cu burta în jos. După o oră, mă simt foarte bine, nu mai am nimic. Cu păsările( gâștele și curcile în special) era expertă în a le trata dacă se întâmpla să se otrăvească când „scăpau”și ciuguleau iarbă de pe ogorul tratat cu ierbicide. Imediat le administra lapte și le aducea la viață. * Tata și soțul meu l-au luat de picioare și l-au așezat pe Ghiță în coteț. Eu am adus laptele
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
adresă, când am văzut pe trotuar un câine scuturându-se și tremurând din toate mădularele. Parcă ar fi vrut să vomită, să tușească, îi curgeau bale, de-abia se ținea pe picioare. Un câine care trăgea să moară. A fost otrăvit, mi-a zis cineva. Numai are nimeni ce îi face. Al doilea câine este bătrân, are peste cincisprezece ani și l-am luat de la meșterul Giudică. El avea patru dar îi neglija cu mâncarea și erau toți slabi de le
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
o parte bună și una rea, credeam până de curând. Dar... viața mi-a demonstrat că oamenii au zeci de fețe, iar cele negative într-un raport mare, față de cele pozitive. Suntem atât de departe de Dumnezeu! Parcă intenționat ne otrăvim sufletele cu egoism și invidie, nemaigăsind astfel puterea iertării. Atunci când pierzi un partener de drum, care te-a însoțit mult timp și care te întregea, trebuie să rupi firul ce te lega interior de acea persoană. Să ierți chiar dacă te
FEŢELE NEVĂZUTE ALE OMULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354778_a_356107]
-
Dumitru Vasile Delceanu cultivă, cu o rafinată acribie lingvistică, virtuțile autentice ale poeziei: ,, Împărțim cu drumul azima nădejdii/ Și sudoarea clipei o-mpărțim frățește./ Punem fiecare osul la primejdii/ Când vreun întuneric ne pândește.// Niciodată drumul fratele nu-și vinde/ Otrăvit de punga vre unui tâlhar./ Când se isprăvește traista cu merinde/ El ne pune-n palmă ultimul creițar./ Orice rătăcire ne-ar pândi, păgână,/ Are grijă drumul să ne ia de mână.” Programul estetic este exprimat cu parcimonie într-o
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
sub duș. Am aprins o țigară. Trăgeam cu sete, până în străfundurile plămânilor. Ce ți-e și cu viața asta!? Fumam în bucătărie, cu geamul deschis. Știam ca nu-i face bine fumul de țigară. - Tii, ce duhoare! Cum te poți otrăvi în halul acesta? De când te-ai apucat de fumat? Și cât sunt de scumpe nenorocitele astea de țigări, acum! Apăruse cu un halat de casă prin care se vedeau, doar atât cât să-i ghicești, doi sâni, mari și frumoși
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
de mână de om, le mănâncă rugina și viermii, dar de ce, așa devreme?! rodul tău nu mai poartă în pântec eternul ori nu mai plouă destul pe pământ, de ce, când au scăpat de iarnă, îi ucide parfumul de floare? îi otrăvește cerul, cu-atâta albastru și nu se mai pot ține pe două picioare? ce se întâmplă, femeie, ce se întâmplă cu tine cum te înduri să dai carnea ta moale s-o roadă, hulpav, țărâna, tu, care vorbești cu îngerii
CE SE ÎNTÂMPLĂ, FEMEIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354877_a_356206]
-
Ion CARACOANCEA dă unele amănunte; - citat - ,,Pescuitul pe Dunăre era dezvoltat, sculele folosite erau cârligele și ,,zăgăudia”, în afară uneltelor de pescuit enumerate mai sus localnicii au folosit și anumite substanțe de origine animală sau chiar substanțe chimice pentru a otrăvi peștele din Dunăre. (Legendă și istorie - pagina 12) Cel mai renumit pescar din Coronini este consemnat in istorie ca fiind Tănase CÂRPEAN, care la 5 mai 1922, a fost urcat pe stânca BABACAIA pentru a cânta din fluier în timp ce iahtul
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
nu știu? Dar Ielele cu siguranță știu, cică e o treabă foarte serioasă de inginerie genetică pe care numai Ielele știu să o facă cel mai bine... Ielele știu cum se leagă și dezleagă, prin eros și magie, cum se otrăvește și vindecă lumea asta, și tot Ielele se ocupă acum de tot felul de tescuiri-înnobilări-purificări și simplificări a Corpului Spiritual după moartea noastră fizică... În sfârșit, când au văzut evreii că după 945 de ani de la marea schisma dintre biserică
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
rupe-n lehamite pariul dacă absolut toți megaintelectualii cu nume și voiaje ai Epocilor Dej și Cea vor fi colaborat, altfel neîngăduindu-li-se promovarea dreptului de a gândi la tupeul de a-și difuza gândurile, ba uiți chiar prezentul otrăvit sub umbrela conceptului de abjecție ascensională, toată starea pe loc, când cujeți la o vudcă și te-ntrebi pe ce agenți de influență editorialiști s-o bazat Dușmania de n-avuseși tu-n Epoca Mooye la un whisky nici curent
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
gând în gând... Și zboară peste munți și trece chiar de mare... E-atata de puternic, cum n-a mai fost nicicând... Am fost conduși de-o bună vreme-ncoace... De dictatori, de hoți, cretini și de misei... Ce-au otrăvit o țară și-au pus-o că pe ace... Și-au inglodat-o-n biruri de zeci și mii de lei... Plecați, voi, haimanale, lăsați poporu-n pace... Căci toți sunteți aceiași, doar lupi în blăni de miei... Ați supt sânge
UN STRIGAT de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355477_a_356806]
-
murit tânăr după ce și-a fumat viața. Mama i-a supraviețuit 3o de ani. S-a luptat singură cu vitregiile vieții. Când am crescut mai mare mi-am dat seama și am urât definitiv acest viciu: fumatul. Fumătorii întâi se otrăvesc pe ei. apoi pe cei din jur. După ce termină de fumat, țigara, aruncă pe jos mucul. Deci otrăvesc și mediul. Ei, fumătorii, merg mai des la medic și consumnă banii pe care i-am dat eu la Casa de Asigurări
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
cu vitregiile vieții. Când am crescut mai mare mi-am dat seama și am urât definitiv acest viciu: fumatul. Fumătorii întâi se otrăvesc pe ei. apoi pe cei din jur. După ce termină de fumat, țigara, aruncă pe jos mucul. Deci otrăvesc și mediul. Ei, fumătorii, merg mai des la medic și consumnă banii pe care i-am dat eu la Casa de Asigurări de Sănătate. Nu țin seama de ce zice în Biblie: “iubește-ți aproapele ca pe tine însăți”. Dacă nu
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
că el ne tot sporește Privighetori cântând a disperare Pe cer un nor ia forma unui clește Aceiași din blamați se tot implică La împărțitul zilnic de tain Și-n pacea socială ca adică Venind cumva din partea lui Cain Se otrăvește aerul cu-ncetul Și filtrele, vedeți, sunt interzise Aceasta e dilema noastră: bietul Telefon că nu mai are fise! Umbrele, mereu mai ezitante Hotărăsc cu greu să ne urmeze; Se vând în târg tablouri cu infante Purtând duios pe umere
TABLOURI CU INFANTE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355494_a_356823]
-
Articolele Autorului Stau cerșetori la colț de stradă Orașu-a ruginit în ochii lor Varsă noaptea păsări mari de pradă Cu ciocul ascuțit de cositor Zorile pătrund cu greu în burg Pășește dimineața printre gropi Din care izuri și miasme curg Otrăvind aleile cu plopi Oamenii se văd întâia oară Fără masca lor de curtoazie Lucizii, câți mai sunt, se înfioară Ceilalți se petrec fără să știe De undeva se-aude o flașnetă Totul pare rupt dintr-un afiș Cu matinalul pentru
JE M EN FICHE de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355534_a_356863]
-
Noi am ales neghiobii ce trupu-ți sfârtecară Și pentru doi arginți, vândut pe la străini, Pământul tău, acum, e câmp... și mărăcini. Ați ridicat prostia la rangul de virtute, Pe unde călcați voi, țărâna țării pute. Pământul ăsta sfânt... l-ați otrăvit cu mită, E prea sătul de voi, i-e scârbă să vă-nghită.” (Ei ne presară vânt... noi culegem furtună) Marin Bunget își cântă iubirea și durerea, de regulă, în acea formă de poezie clasică pe care mai tinerii critici
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
logică și necesară ideea unei recompense post mortem. - universul se compune din informație și energie. - unii oameni se instalează în viață ca pentru eternitate. - neprețuit acest dar dumnezeiesc care este viața și pe care toți ne silim să ne-o otrăvim unii altora - ce este viața mai mult decât o umbră purtată de la maternitate la cimitir? - omul este sămânța viitorului după cum filozofii spun că timpul este sămânța spațiului. - dacă mi-ar oferi cineva șansa să-mi cunosc destinul, aș avea curajul
COGITO de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356165_a_357494]
-
Palatului, nea Duminică si nea Răsărit, îngrijitori, au declarat: Marin Preda știa că o să moară. Se simțea urmărit, îi era frică. Își baricada camera, plângea, ieșea noaptea gol pe culuarul pustiu, strigând îngrozit: ,,Mă omoara, băiete, mă omoară!”A fost otrăvit, a fost drogat? Soția lui, Elena Preda: ,, Da, Marin avea o mulțime de spaime. Una din ele era legată de friguri, de boala lui din copilărie. De pildă, îi era frică să mai meargă la mare, pentru că acolo avusese ultima
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
bine de ora prânzului, când Carlos ieși pe terasă cu ochii împăienjeniți încă de somnul tulbure și agitat, în care căzuse către dimineață. Habar nu avea cum ajunsese acasă. Tâmplele pulsau dureros, strânse ca într-o menghină neînduplecată iar stomacul otrăvit cu cine știe ce substanțe ciudate, pe care le băuse și fumase în ultimele ore, se contorsiona pradă unor accese incontrolabile de greață și arsuri. ,, Mai lipsește doar să arunc flăcări pe gură, asemeni unui balaur! se ironiză el cu amar. Ce
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
aderența la comunism a majorității avangardiștilor ( unii au ajuns la fascism, în Italia). Cred că un post-avangardist „mi-ar sparge dinții” pentru ce scriu eu aici. Am curajul să spun că arta s-a hrănit din avangardă, fără a se otrăvi, deși era în pericol. Desigur, eu nu gândesc precum dictatorii Stalin, Hitler, dar prefer poezia „frumoasă și înțeleaptă”. Nu-mi plac retorii, AGITATORII, deși au fost destui poeți talentați, în special în secolul XIX, când s- au format națiunile, ca
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
Arhiepiscopul de Argeș- Calinic-Boierul, au tăbărât veacuri de-a rândul, din toate părțile, neamuri care au primit și ele de la Dumnezeu Țara lor. Ne-au întunecat zările, ne-au distrus cărările, au umplut de sânge brazdele, au ars grânele, au otrăvit fântânile. S-au pus cu topoarele să hăcuie pădurile și să distrugă Grădina lui Dumnezeu, dată românilor spre păstrare și bucurie.”(Calinic Episcopul-Veșnicia de zi cu zi. Curtea Veche, București, 2006, p. 117) Țara noastră deci, primită de Sus, fostă
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
atât pe pământ, cât și în aer. Poporului i se impune să păcătuiască din ce în ce mai mult, pentru al atrage fără întoarcere în rândurile forțelor întunecate ale iadului. Russia s-a prefăcut în țară-zombi, în care pe acei deștepți și nesupuși îi otrăvesc ca pe câini, îi aruncă în penitenciare. I-au făcut pe toți părtași ai crimei, începând cu participarea în alegerile electorale. Doar numai aflarea în listele de alegători, tu confirmi, că-i susții pe trimișii iadului din Kremlin. Susții întunericul
TRADUCERE DE IACOB C. ISTRATI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369355_a_370684]
-
mult simbolică deoarece avea de gând ca, la un moment bine ales, să-i dea un vânt pe scări și să-l îngroape cu onorurile cuvenite. Până atunci însă își va căuta o nevastă printre rudele moșului și-i va otrăvi pe toți moștenitorii aflați înaintea lui. Se știe doar că așa ceva este foarte firesc în casele domnitoare. Apoi, când lucrurile se limpezesc se lasă rugat să ia coroana, aici va interveni patriarhul, iar el, cu modestie, va deveni rege. Apoi
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
forțe de temut, precum terorismul, criminalitatea. Mai mult încă, propriile gânduri negative se întorc împotriva noastră ca un bumerang și ne distrug părțile luminoase și eficiența eforturilor pe termen lung, creează starea de nemulțumire, de neîncredere, reduc vitalitatea, vigoarea, armonia, otrăvesc viața. Ele dau naștere stărilor de nervozitate, de depresie. Lor se datorează chipul întunecat, vocea răstită sau batjocoritoare. Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse. Gândurile pozitive dau oamenilor optimism, încredere în ei asigurându-le succese. Optimiștii sunt
PUTEREA MAGICĂ A GÂNDULUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369546_a_370875]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului (Dumnezeul convenabil) Știu că Ți-e greu să ne accepți prostia Și modul tâmp în care, deseori, Compușii Tăi din lut devin actori În roluri care îți stârnesc mânia. Desfigurăm pământul, știi prea bine! Am otrăvit pădurile, văzduhul, Exterminăm materia și duhul, Inconștienți și fără de rușine. Tot ce ne-ai dat e copleșit de ură. Schimonosindu-ți chipul în versete, Închipuim credințe desuete Și-agoniseală fără de măsură. Te-am împărțit în forme grobiene: Al meu e
STRUNEŞTE-ŢI, DOAMNE, SACERDOŢII! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369616_a_370945]
-
v-ați bătut joc de limbă,de străbuni și obicei!” -Nu ne sudui, Mărite Eminescu! Îți jurăm că nu suntem mișei! Poate...niște pigmei. Este adevărat că limba ta cristalină, ce curge în poeme ca susurul izvoarelor de munte, am otrăvit-o cu atâtea englezisme. Ce să facem și noi? În ultimele decenii ne-au potopit niște termeni tehnici ce-au curs de la „ăia”, odată cu mărfurile lor. Iar mândrii tăi daci, care mai de care mai sprințar, mai „spam”...mai „cool
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]