830 matches
-
la principiul enunțat conform căruia Sistemele deschise fac, în mod constant, schimb de informații, energie sau materie cu mediul înconjurător. Într-o relație dinamică cu mediul, ele primesc input-uri care sunt transformate în produse/servicii, acestea fiind exportate ca output-uri. Un proces important, reprezentativ pentru sistemele deschise este transformarea input-urilor (resurse) în output-uri (rezultate finale) utilizate de către comunitate și a căror acceptare/asimilare atrage după sine noi input-uri.[ 5] Orice sistem deschis dispune de: * control intern
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
sau materie cu mediul înconjurător. Într-o relație dinamică cu mediul, ele primesc input-uri care sunt transformate în produse/servicii, acestea fiind exportate ca output-uri. Un proces important, reprezentativ pentru sistemele deschise este transformarea input-urilor (resurse) în output-uri (rezultate finale) utilizate de către comunitate și a căror acceptare/asimilare atrage după sine noi input-uri.[ 5] Orice sistem deschis dispune de: * control intern asupra calității și cantității producției sale; * control extern, prin feed-back. Ca sistem educațional deschis, biblioteca
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
control intern asupra calității și cantității producției sale; * control extern, prin feed-back. Ca sistem educațional deschis, biblioteca școlară dispune atât de controlul intern cât și de feed-back. Teoria sistemului deschis scoate în relief caracterul ciclic al comportamentului organizațional: input → conversie → output. Biblioteca achiziționează documente și surse de informare pe care le procesează, după care le oferă sub formă de servicii beneficiarilor/utilizatorilor. Comunitatea apreciază serviciile respective, acordând astfel un volum mai mare de investiții financiare pentru subvenționarea serviciilor. Ciclicitatea operațiunilor este
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
110-12. 17. Devesa SS, Blot WJ, Fraumeni JFJ. Changing patterns in the incidence of esophageal and gastric carcinoma in the United States. Cancer 1998;83:2049. 18. Dugue L, Sauvanet A, Farges O, Goharin A & Le Mee J et al. Output of chyle as an indicator of treatment for chylothorax complicating oesophagectomy. Br J Surg 1998; 85:945-55. 19. Ellis FH Jr. Standard resection for cancer of the esophagus and cardia. Surg Oncol Clin North Am 1999;8:279. 20. Fletcher
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
complex de cunoștințe, mijloace și know-how (franceză: savoir-faire), folosite combinat pentru o producție. În acest context, cunoștințele se Scurtu Horia Bazele Tehnologie Informaționale 145 referă la cunoștințe tehnice asupra proceselor de transformare a input-urilor în sistemul de producție în output-uri comercializabile (produse sau servicii). O definiție complexă a tehnologiei care evidențiază cunoștințele și mijloacele necesare pentru aplicarea tehnologiei: un ansamblu sistematizat de cunoștințe despre activitățile umane, care fac uz de rezultate ale cercetării științifice, de experimentări, calcule și proiecte
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
ș.a.m.d. Un model de întreprindere “perfect” nu a fost realizat, cel puțin până în momentul de față. I.1. Modelul neoclasic În celebra sa Avuție a națiunilor, Adam Smith este primul care descrie rolul firmei în cadrul economiei : creșterea producției (outputului) și reducerea costurilor ca urmare a diviziunii muncii și specializării. Timp de un secol și jumătate după apariția lucrării lui Smith, dezvoltările teoretice referitoare la întreprindere s-au dovedit tributare concepțiilor clasice și neoclasice privind alocarea cât mai eficientă a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de înțelegere și de analiză al acestuia. Acest gen de abordare este denumit în literatura de specialitate întreprinderea-“cutie neagră”. Cercetătorul are în vedere numai elementele măsurabile care traversează frontiera întreprinderii (sunt neglijate complet fluxurile informaționale, de exemplu): inputurile și outputurile. Acestea sunt legate între ele de o funcție de producție (presupusă cunoscută) care realizează transformarea inputului în output. În concepția neoclasică managementul întreprinderii este asigurat de însuși proprietarul sau proprietarii săi. Proprietarii constituie un grup de persoane omogen, persoane care au
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
întreprinderea-“cutie neagră”. Cercetătorul are în vedere numai elementele măsurabile care traversează frontiera întreprinderii (sunt neglijate complet fluxurile informaționale, de exemplu): inputurile și outputurile. Acestea sunt legate între ele de o funcție de producție (presupusă cunoscută) care realizează transformarea inputului în output. În concepția neoclasică managementul întreprinderii este asigurat de însuși proprietarul sau proprietarii săi. Proprietarii constituie un grup de persoane omogen, persoane care au aceleași interese și care se identifică cu întreprinderea pe care o posedă. Nu se fac așadar distincții
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
statut. Principalele activități, schematic vorbind, pe care proprietarul le desfășoară pentru a asigura funcționarea întreprinderii sunt: negocierea cu deținătorii de resurse (capital și resurse umane), resurse ce constituie inputurile firmei; încheierea de contracte cu clienții în vederea realizării pe piață a outputului; încheierea de înțelegeri cu concurenții (în cazul structurilor oligopoliste) în vederea reducerii incertitudinii sau a împărțirii piețelor. Statutul de proprietar implică deasemenea un drept de proprietate, definit ca ansamblu al relațiilor de comportament între indivizi ca urmare a existenței bunurilor. Dreptul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
decizie); neomogen (cu mai multe centre de decizie având fiecare obiectivul său). Operațiile de bază realizate de un sistem de întreprindere sunt: a) operații de transformare a fluxurilor de intrare materiale și nemateriale de intrare (inputuri) în fluxuri de ieșire (outputuri); un sistem sau un subsistem de întreprindere ne apare astfel ca o “cutie neagră”; b) operații logice care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de informații privind nivelul stocurilor de materii prime și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de intrare materiale și nemateriale de intrare (inputuri) în fluxuri de ieșire (outputuri); un sistem sau un subsistem de întreprindere ne apare astfel ca o “cutie neagră”; b) operații logice care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de informații privind nivelul stocurilor de materii prime și comandarea unei noi aprovizionări atunci când stocul atinge un anumit prag; c) operații de corecție ce intervin asupra inputurilor sau asupra operațiilor de transformare. În continuare vom descrie foarte
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
deosebit studiul sistemelor dinamice, adică a acelor sisteme pentru care mărimile de intrare și de ieșire, precum și parametrii de stare, evoluează în timp, având fiecare o traiectorie proprie care este cunoscută dinainte (cazul inputurilor) sau este determinată prin calcule (cazul outputurilor și a parametrilor de stare). În finalul acestui capitol vom prezenta ecuațiile de traiectorie care definesc un sistem dinamic liniar (stabilite de R. E. Kalman), iar apoi vom propune un model formalizat al subsistemului financiar al întreprinderii care utilizează aceste
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
momentul t și de inputul la același moment. Termenul A(t)xt determină evoluția liberă a sistemului (evoluția stărilor în absența oricărui contact cu exteriorul), iar termenul B(t)ut este numit componenta de dirijare a sistemului. Ecuația descrie traiectoria outputurilor; ea arată modul în care starea sistemului la un moment dat influențează ieșirile din sistem la acel moment. A(t), B(t) și C(t) sunt matrici având dimensiunile (m,m), (m,r) și (n,m), respectiv. În condițiile în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
întreprinderi care utilizează drept surse de finanțare beneficiile, creșterile de capital și creditele. Vectorul inputurilor financiare ale firmei este deci următorul. unde R reprezintă beneficiul reținut pentru dezvoltare (autofinanțarea), E reprezintă noile împrumuturi contractate iar S creșterea capitalului social. În ceea ce privește outputurile, vom lua în considerare o singură ieșire din sistem, și anume profitul (P). Așadar vectorul ieșirilor se va scrie. În modelul propus de noi starea sistemului la un moment dat este descrisă de nivelul capitalului propriu (K) și cel al
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Corpul operațional − constituit din operatori, din personalul care efectuează direct activitatea de muncă. Aici ar putea să intre: operatorii de la mașini, agenții de achiziții/cumpărări, asamblorii/montatorii, agenții de vânzări etc. Ei formează baza organizației, cei care transformă inputul în output. Vârful strategic − apare ca urmare a dezvoltării organizației, a adâncirii diviziunii muncii, ceea ce duce la instituirea necesității ca activitatea operatorilor să fie supravegheată direct. Vârful strategic va fi format din consiliul director executiv, președinte, comitetul executiv, stafful prezidențial, care deține
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de origine, emigrat în America în urma evenimentelor din 1956, titular al unei diplome de inginer chimist, apoi doctor în acest domeniu, participant activ la importantele evoluții din tehnologia semiconductorilor, cu o uriașă experiență managerială, își sistematizează în cartea sa High. Output Management (1983), tradusă în franceză cu titlul Le management multiplicateur (1985), experiența și reușitele în arta managementului, propunând chiar o nouă formă de management, numită de el management multiplicator. Grove se străduiește, după cum ne spune în introducerea lucrării sale, să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Quarterly, 6 (2). GREEN, S.G.; MITCHELL, T.R. (1979), „Attributional Processes of Leaders in Leader‑Member Interactions”, Organizational Behavior and Human Performance, iunie. GREINER, L.E. (1972), „Evolution and revolution as organizations grow”, Harvard Business Review, iulie‑august. GROVE, A.S. (1983), High Output Management, Random House, New York; vezi și traducerea franceză: Le management multiplicateur, Éditions Hommes et Techniques, Paris, 1985. HANDY, C.B. (1999), Understanding Organizations, Penguin Books, Londra. HAROUX, H.; PRAET, J. (1955), Psychologie des leaders, vol. I, Nauwelaerts, Louvain. HARRIS, J. et
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe de o parte rezultatul valorilor individule, învățate în cursul socializării primare, însă efectele performanței instituționale sunt mediate de către evaluările individuale modelate de către valori. Persoana evaluează în baza valorilor învățate în copilărie performanțele instituționale, însă valorile se pot modifica în funcție de output-ul instituțional. În consecință, lipsa de eficiență repetată și acuzațiile de corupție la adresa ONG-urilor pot să erodeze încrederea în organizațiile non-guvernamentale și să scadă totodată suportul pentru activitățile non-profit, individul ajungând la concluzia că implicarea societății civile în viața
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
eficiență repetată și acuzațiile de corupție la adresa ONG-urilor pot să erodeze încrederea în organizațiile non-guvernamentale și să scadă totodată suportul pentru activitățile non-profit, individul ajungând la concluzia că implicarea societății civile în viața socială nu e de dorit. Similar, outputul pozitiv repetat din partea unei instituții precum parlamentul va spori încrederea în această instituție și va întări în timp suportul pentru democrație, chiar dacă persoana a fost socializată într-un regim totalitar. Iată cum cele două elemente, orientările valorice și activitatea instituțională
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
guvernării se asociază cu încrederea în biserică. Și în acest caz este vorba despre diferențele dintre societățile estice și cele vestice. În democrațiile consolidate instituțiile implicate în guvernare și-au construit un capital de credibilitate în decursul timpului, așa că un output nesatisfăcător nu duce imediat la scăderea încrederii și la erodarea legitimității instituției respective. În țările post-comuniste un output nesatisfăcător al guvernării duce la pierderea credibilității acesteia deoarece instituțiile statului democratic nu au avut timp să își construiască un rezervor de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și cele vestice. În democrațiile consolidate instituțiile implicate în guvernare și-au construit un capital de credibilitate în decursul timpului, așa că un output nesatisfăcător nu duce imediat la scăderea încrederii și la erodarea legitimității instituției respective. În țările post-comuniste un output nesatisfăcător al guvernării duce la pierderea credibilității acesteia deoarece instituțiile statului democratic nu au avut timp să își construiască un rezervor de credibilitate și atitudini pozitive (suport social difuz în termenii lui Easton (1965)). Biserica și armata beneficiază de pe urma acestei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
împreunând aceste două discipline. În filosofia minții susține: conștiința în acțiune vine în apărarea vehiculării externalismului, conform "modelului sandwich". În general, filosofii și oamenii de știință privesc percepția ca un input de la univers spre minte și privesc acțiunea ca un output al minții spre univers, cunoașterea fiind un "sandwich" (între ele). Printre adepții teoriei se numără și Daniel Dennett. 73 Antti Revonsuo (1964), psiholog, filosof și cercetător în neuroștiințe cognitive, la Universitatea Skovde din Suedia și la Universitatea din Turku, Finlanda
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
engl. Distributed Morphology) este o teorie lingvistică de tip generativ, întemeiată de Halle și Marantz (19931, 19942), care urmărește să sublinieze subspecificarea morfologiei în raport cu sintaxa. În această teorie, se propune o funcționare specială a componentelor Gramaticii: morfologia interpretează rezultatul (engl. output) derivării sintactice, adăugând conținut fonologic pozițiilor din structura ierarhică, iar sintaxa manipulează noduri terminale care conțin trăsături abstracte (cel puțin în cazul centrelor funcționale). Există o diferență între centrele funcționale și membrii vocabularului, neutri din punct de vedere categorial: categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proprietățile lexicale sunt exprimate într-o formă accesibilă pentru sistemul computațional. Reprezentarea din D-Structură este proiecția informației stocate în Lexicon. În D-Structură, argumentele ocupă o poziție în care le este atribuit rol tematic. S-Structura reprezintă rezultatul (engl. output) sistemului computațional. PP respinge total conceptul de regulă de construcție gramaticală. Componenta transformațională (T) este redusă la move-α, cu condiția ca α să fie un constituent. Deplasarea (engl. move) este considerată ultima soluție (engl. last resort). După move-α rămâne o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în diverse limbi. Autoarele observă că reflexivul implicând un argument în dativ este posibil numai când parametrul este setat în sintaxă: Jean s'est acheté une voiture 'Jean și-a cumpărat o mașină'123. Forma morfologică se este tipică rezultatelor (output) operațiilor de aritate (reflexivizare, reciprocizare, decauzativizare, saturare) care reduc valențele sintactice ale unui verb; când aceste operații se aplică în Lexicon, Cazul acuzativ este redus; când se aplică în Sintaxă, e nevoie de elemente morfologice pentru a reduce Cazul. (B
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]