8,824 matches
-
poluanți de la un cazan de abur O centrală termică, de obținere a aburului, cu o putere instalată de 300 MW și o sarcină medie de lucru L = 80% funcționează cu lignit și păcură. Poluanții emiși sunt: dioxidul de sulf și oxizii de azot din arderea lignitului și păcurii și pulberi de la arderea lignitului. Se cere să se calculeze emisiile atmosferice de poluanți. Se cunosc următoarele elemente de calcul. Se calculează pentru fiecare poluant conform unor relații diferențiate. 2.1.3. Pierderi
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
ml apă dură (apă industrială) cu 2,5 ml HCl 0,1n. Să se stabilească duritatea temporară a apei exprimată în d0. Gradul de duritate german, d0, reprezintă un conținut de săruri de calciu și magneziu echivalent cu 10 mg oxid de calciu la 1000 ml apă, astfel încât duritatea se poate exprima în miliechivalenți oxid de calciu la un litru de apă. Tratarea probei are loc conform reacției. 2.2.2. Tratarea tehnologică a apelor reziduale O stație de tratare a
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
stabilească duritatea temporară a apei exprimată în d0. Gradul de duritate german, d0, reprezintă un conținut de săruri de calciu și magneziu echivalent cu 10 mg oxid de calciu la 1000 ml apă, astfel încât duritatea se poate exprima în miliechivalenți oxid de calciu la un litru de apă. Tratarea probei are loc conform reacției. 2.2.2. Tratarea tehnologică a apelor reziduale O stație de tratare a apei care folosește tehnologia clasică „var-sodă”, are o capacitate de producție (Pzi) de 500
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
în tabelul 4.1. Când metanul este în exces, atunci produsele de ardere din reacția de mai sus reacționează cu excesul de metan, obținându-se. Deci, arderea incompletă a gazului metan determină apariția în gazele de ardere emise/evacuate a oxidului de carbon, care este un poluant al atmosferei, când concentrația lui depășește limita admisă de Ordinul MAPPM nr. 462/93. Bilanțul practic de ardere a metanului Bilanțul practic de ardere a metanului se stabilește în funcție de existența în exces a aerului
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
pentru cazanele clasice este prezentat în tabelul 4.2. Gazele de ardere evacuate în atmosferă prin intermediul coșurilor industriale conțin dioxid de carbon, vapori de apă, oxigenul în exces, azotul din cantitatea de aer introdusă, emisii poluante cu conținut redus de oxizi de carbon, azot, sulf și urme de funingine. În tabelul 4.3 se regăsește, transformată în volume, cantitatea de gaze evacuată în atmosferă prin arderea unui kmol metan. Conducerea adecvată a procesului de ardere și supravegherea corespunzătoare a acestuia, inclusiv
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de gaze de ardere: - vara; - iarna. Gazele rezultate din arderea gazului metan mai pot să conțină în proporții variabile și o serie de alți compuși poluanți (noxe) pentru atmosfera din zona de amplasare a centralei termice monitorizate, cum ar fi oxizi de carbon, azot, sulf, pulberi în suspensie, urme de combustibil nears (metan). Concentrațiile poluanților gazoși (oxizi de carbon, sulf, azot), ale pulberilor în suspensie, chiar și ale urmelor de combustibil nears (metan) depind de regimul de funcționare a cazanului, de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
în proporții variabile și o serie de alți compuși poluanți (noxe) pentru atmosfera din zona de amplasare a centralei termice monitorizate, cum ar fi oxizi de carbon, azot, sulf, pulberi în suspensie, urme de combustibil nears (metan). Concentrațiile poluanților gazoși (oxizi de carbon, sulf, azot), ale pulberilor în suspensie, chiar și ale urmelor de combustibil nears (metan) depind de regimul de funcționare a cazanului, de tipul de arzător, caracteristicile tehnice ale focarelor de ardere care asigură excesul de aer, de conținutul
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
termice, pe direcția dominantă a vântului, într-o zi de vară. Pentru calcule au fost utilizate date ale unor măsurători privind emisiile poluante rezultate de la arderea combustibililor gazoși într-o centrală termică. Prin evaluare s-a determinat concentrația emisiilor de oxizi de azot, dat fiind că are cea mai mare concentrație dintre noxele care apar de la o centrală termică ce funcționează pe bază de combustibili gazoși, gaz metan. Parametrii de funcționare a coșului industrial înălțime, h = 13,0 m; diametru, d
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
300 mm = 0,3 m; debitul gazelor de ardere emise în atmosferă, Q = 4030 m3/h; viteza de ieșire a gazelor, Vg = 2,5 m/s; temperatura gazelor de ardere la ieșire, tg = 40°C, Tg = 313°K; concentrația de oxizi de azot în gazele de ardere, CNOx = 200 mg/m3; debit masic pentru oxizi de azot, q = 806 g/h = 0,22 g/s. Condiții atmosferice presiune, P = 101,3 kPa; temperatură, ta = 25°C, Ta = 298°K; viteza vântului
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
m3/h; viteza de ieșire a gazelor, Vg = 2,5 m/s; temperatura gazelor de ardere la ieșire, tg = 40°C, Tg = 313°K; concentrația de oxizi de azot în gazele de ardere, CNOx = 200 mg/m3; debit masic pentru oxizi de azot, q = 806 g/h = 0,22 g/s. Condiții atmosferice presiune, P = 101,3 kPa; temperatură, ta = 25°C, Ta = 298°K; viteza vântului, u = 4,5 m/s; momentul de timp în care se face evacuarea gazelor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cursul zilei; iluminarea solară - moderată; stabilitatea atmosferică: clasa D (condiții atmosferice neutre). Din nomogramele de mai sus se determină pentru distanța de 100 m deviațiile standard Sy și Sz (valorile acestora - conform condițiilor atmosferice menționată mai sus). Concluzii Concentrația de oxizi de azot la distanță de 100 m față de sursa de poluare (centrala termică, respectiv coșul de dispersie) de 3,67.10-4 mg/m3 este foarte mică comparativ cu media zilnică admisă standard pentru dioxidul de azot de 0,1 mg
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
caz 7 Optimizarea producției în condiții restrictive de mediu Se consideră două unități industriale, A și B, care poluează atmosfera într-o anumita zonă. În ambele cazuri din procesul tehnologic rezultă un amestec de gaze de dioxid de sulf și oxizi de azot, care, conform standardelor, trebuie menținute sub anumite limite, în condițiile în care se urmărește o producție maximă pentru a realiza un profit maxim. Se notează cu și respectiv cu câte o unitate de producție de la fiecare întreprindere industrială
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
unitate de producție de la fiecare întreprindere industrială (de exemplu, tona de produs etc). Se cunoaște că: cantitatea de dioxid de sulf emisă în atmosferă pentru o unitate de producție de la fiecare întreprindere este, cantitatea totală fiind suma acestora; cantitatea de oxizi de azot emisă în atmosferă pentru o unitate de producție de la fiecare întreprindere este , respectiv , cantitatea totală fiind suma acestora. Știind că nivelul emisiilor de dioxid de sulf și oxizi de azot în atmosferă nu trebuie să depășească valorile 18
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
fiecare întreprindere este, cantitatea totală fiind suma acestora; cantitatea de oxizi de azot emisă în atmosferă pentru o unitate de producție de la fiecare întreprindere este , respectiv , cantitatea totală fiind suma acestora. Știind că nivelul emisiilor de dioxid de sulf și oxizi de azot în atmosferă nu trebuie să depășească valorile 18, respectiv 12, se vor scrie inecuațiile. Valorile pentru unitățile de producție și respectiv trebuie să fie mai mari sau egale cu zero. Mai mari decât zero pentru unități active, egale
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
-ul soluției și de masa moleculară a lignosulfonaților.S-a constatat că proprietățile plăcilor variază odată cu modificarea pH-ului soluției disulfitice fermentate în intervalul 4,3-5,4. Aceasta se datorește unui conținut crescut de cenușă care a rezultat prin adăugarea oxidului de calciu în soluție disulfitică înaintea fermentării, necesar pentru creșterea cantității de alcool obținut prin fermentație.Conform tabelului 19, un conținut de zaharuri până la 25% nu influențează semnificativ proprietățile plăcilor. Diferența dintre proprietățile plăcilor obținute cu diverse soluții disulfitice poate
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
format din aer și amoniac; tratarea soluțiilor apoase de NH3 sau a suspensiilor de lignină în aceste soluții cu persulfat de amoniu la temperatura camerei. În mod obișnuit reacțiile de oxiamonoliză se conduc în fază gazoasă în prezența catalizatorilor eterogeni (oxizii metalelor tranziționale: Mn, V, Mo, WĂ, reacția putând fi intensificată prin adaos de vapori de apă, halogeni, compuși organici și anorganici care conțin halogeni și derivați cu sulf. Reacția de oxiamonoliză constă în următoarele transformări ale substratului ligninic: Demetoxilare Sub
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
compuși secundari, care au de asemenea efecte fiziopatologice. Monoxid de carbon 10000-23000 Oxisulfură de carbon 18-42 Benzen 12-48 Toluen 160 Formaldehidă 70 100 Acroleină 60-100 Acetonă 100-250 Piridină 16 40 Amoniu 50-130 3-metil-piridină 12-36 3-vinil pirolidină 11-30 Acid cianhidric 400-500 Oxid nitric 100-600 N-nitrozodimetilamină 0,01-0,04 14 N-nitrozopirolidonă 0,006-0,03 Nicotină 1000-2500 Fenol 60-140 Hidrochinonă 110-300 Anilină 0,36 2-toluidină 0,16 Benz[o]antracen 0,02-0,07 Benz[o] piren 0,02-0,04 γ-butirolactonă 10-22 N’ nitrozonornicotină 0
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
corelează slab cu creșterea tensiunii arteriale, conform rezultatelor unei metaanalize incluzând 30 de studii epidemiologice, iar expunerea cronică a animalelor de laborator a demonstrat, în mod obiectiv, efectul de creștere a tensiunii arteriale prin exacerbarea stresului oxidativ și scăderea biodisponibilităŃii oxidului nitric. 2.8. Monoxidul de carbon Produsul primar de combustie al tutunului conŃine monoxid de carbon în concentraŃii similare celor din gazele de eșapament ale automobilelor. DiluŃia acestor gaze în aerul ambiental și natura intermitentă a inhalării fumului de Ńigară
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
anorganici 20 (monoxid de carbon, sulfură de carbon, metale grele, etc.Ă cu multiple și variate implicaŃii în patogenie. Cantitatea Efecte Monoxid de carbon 10-23mg Se leagă de hemoglobină, afectează funcŃia respiratorie, induce ateroscleroză Amoniu 10-130µg Iritant al tractului respirator Oxid nitric 100-600µg InflamaŃie pulmonară Acid cianhidric 400-500µg Toxic puternic al aparatului ciliar, inhibă clearance-ul pulmonar Hidrogen sulfurat 10-90µg Iritant al tractului respirator Acroleină 60-140µg Toxic al aparatului ciliar bronșic, inhibă clearance-ul pulmonar Metanol 100-250µg Toxic prin ingestie și inhalare Piridină
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în faza de gudron, cât și în faza gazoasă, mecanismele potenŃiale de injurie fiind sintetizate în Tabelul 3.1. Compus chimic Mecanism Acroleina Toxic asupra aparatului ciliar Scăderea imunităŃii Efect mutagen Formaldehida Toxic asupra aparatului ciliar Efect iritant Efect carcinogen Oxizi de azot Stres oxidativ Cadmiu Stres oxidativ Favorizează emfizemul pulmonar Efect carcinogen Acid cianhidric Stres oxidativ Cele mai importante efecte ale compușilor din fumul de Ńigară asupra aparatului respirator sunt: disfuncŃii ale aparatului mucociliar, inflamaŃie, afectarea mecanismelor imunologice de la nivelul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pe fiecare gram de tutun. Studiile experimentale au arătat că stresul oxidativ provenit din fumul de Ńigară induce leziuni ale epiteliulul bronșic, precum și ale alveolelor pulmonare. Fumători cu BPOC au valori crescute ale markerilor stresului oxidativ (apei oxigenate, nitrozotiolului și oxidului nitrică în condensatul din aerul expirat. Valorile nitrozotirozinei sunt mari în leucocitele din sputa pacienŃilor cu BPOC și sunt corelate negativ cu VEMS. Monoxidul de carbon din aerul expirat, măsură a răspunsului hemoxigenazei la stresul oxidativ, prezintă valori ridicate la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
efecte precum disfuncŃia endotelială, tromboza și inflamaŃia. Compușii chimici determinanŃi ai stresului oxidativ, implicaŃi atât în fumatul activ, cât și în cel pasiv, conduc la generarea de radicali liberi. Acești constituenŃi includ compuși carbonilici în faza de vapori (ex. acroleinaă, oxizi de azot, metaboliŃi ai hidrocarburilor policiclice aromatice, metale și unele microparticule. Stresul oxidativ indus de fumat, determină depășirea mecanismelor antioxidante endogene, care protejează în condiŃii normale sistemul cardiovascular împotriva a diferiŃi compuși cu un puternic potenŃial oxidant, ducând în final
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a primit tablete de nicotină sublingual, constatându-se efecte asupra reflexiei undei aortice în corelaŃie cu concentraŃia serică a nicotinei. 3.2.3. DisfuncŃia endotelială Endoteliul vascular joacă un rol important în reglarea fluxului sangvin prin producerea de substanŃe vasoactive (oxid nitric, endotelină, prostacicline, angiotensinogenă. Datorită substanŃelor oxidante, fumatul poate produce disfuncŃie endotelială prin distrugerea celulelor endoteliului și prin degradarea oxidului nitric. Unii oxidanŃi gazoși din fumul de Ńigară precum acroleina, acŃionează direct la nivelul endoteliului vascular. În plus, diferite componente
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
3.2.3. DisfuncŃia endotelială Endoteliul vascular joacă un rol important în reglarea fluxului sangvin prin producerea de substanŃe vasoactive (oxid nitric, endotelină, prostacicline, angiotensinogenă. Datorită substanŃelor oxidante, fumatul poate produce disfuncŃie endotelială prin distrugerea celulelor endoteliului și prin degradarea oxidului nitric. Unii oxidanŃi gazoși din fumul de Ńigară precum acroleina, acŃionează direct la nivelul endoteliului vascular. În plus, diferite componente chimice ale fumului de Ńigară stimulează NADPH, determinând apariŃia ionului superoxid, un puternic oxidant, care reduce activitatea oxidului nitric și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prin degradarea oxidului nitric. Unii oxidanŃi gazoși din fumul de Ńigară precum acroleina, acŃionează direct la nivelul endoteliului vascular. În plus, diferite componente chimice ale fumului de Ńigară stimulează NADPH, determinând apariŃia ionului superoxid, un puternic oxidant, care reduce activitatea oxidului nitric și determină disfuncŃie endotelială. Expunerea acută la fumatul pasiv produce disfuncŃionalităŃi ale mecanismelor vasodilatatoare mediate endotelial, prin acŃiunea fiziologică a oxidului nitric, la nivelul arterelor coronare. Aceste efecte apar după aproximativ 30 minute de expunere la fumul de Ńigară
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]