678 matches
-
Sa de uriaș. O iau în mânuța mea și dau să i-o sărut. Mă fâstâcesc de tot. Și el râde și mă cercetează îndelung, strașnic de mult, cu niște ochi mari, încețoșați, în care s-au adunat parcă toate pâclele unduitoare și grele de taine, ale toamnelor din munții Neamțului. Simt, în privirile stăruitoare și severe o învăluire sfredelitoare, căreia nu-i scapă necercetat nici unul din colțurile ființei mele. Nu mai pot să rezist! Las ochii în jos, înfrânt. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și se uită undeva, departe, în zare, după care, poate s-ar încumeta și ar urca din nou, la Casa din deal, din Grădina liniștii, din capătul uliței Ion Creangă. E un Sadoveanu înalt. Masiv. Monumental. Are ochii încețoșați de pâclele toamnelor, fruntea brăzdată de riduri adânci și încărcată de gânduri; obrazul obosit și mâhnit. Pare el însuși uimit și ispășit după atâtea visuri și compromisuri, suișuri și coborâșuri prin care-a trecut și el și țara. Dintre toate, însă, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se revărsau din cer gingașe, împrăștiind întunericul și încet încet, împrejurimile se limpeziră... La răsărit, pe Crainicu, prima panglică auriu albăstrie se întindea ca un brâu luminos.. de sus, de pe Bivolu până jos pe Vârfu Mare... Peste puțin timp, din pâcla sură, izvorâ dimineața albă. Spre răsărit, de pe Crainicu, cerul se înroșea din ce în ce.. și soarele se ivi ca un disc de aramă, care creștea.. tot creștea... Era mărețul spectacol al soarelui care răsare.. pe care, l-a contemplat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
masa de scris...Dar inspirația nu vine... Din nou mă reped la fereastră și privesc îndelung grădinile poleite de neaua moale ce s-a așternut molcom, copacii pudruiți de gheață, țurțurii de la streșinile adăposturilor din împrejurimi, cerul ascuns sub o pâclă deasă, natura moartă, viscolul ce spulberă omătul de pare că însăși atmosfera tremură de frig... Și ceasurile trec în neștire. Când aud șuieratul înfiorător al crivățului care stinge viața în treacătul său, mă gândesc la zilele însorite petrecute acolo, pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fantastică, locuri de parcare, bazine cu apă și fântâni arteziene ingenioase. Hoteluri, școli, spitale, restaurante, baruri, cluburi, bazare, sunt amplasate cu multă pricepere, servind pentru funcția utilitară, dar și estetică. Revenim la Kuala Lumpur. Soarele coborâse mult și-ți Împrăștiase pâcla deasupra mării. Norii dinspre apus, cenvăluiseră munții din depărtare, se spărseseră Într-o clipă și se 686 Celebre poduri sunt: Sri Bakti Bridge (270 metri), Sri Setia Bridge, inspirat din Pont Alexandre din Paris, cu decorațiuni deosebite În stil islamic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu obstacole. Criza economică și efectele sale. Borcănelele cu ulei miraculos. Asaltul auditiv al difuzoarelor din parc. Melancolie și îndoieli înainte de Crăciun. Ajung pe teren în jurul orei 14.30. Meteo : sunt cam patru grade Celsius, umed, ploaie ușoară, dar o pâclă persistentă, monotonă, care „trage” și este destul de greu de suportat. Sunt însoțit de fiul meu, Matei- Alexandru, 4 ani și 8 luni. Pelerinajul, mai ales acum, în decembrie, este o luptă împotriva frigului, așa că l-am îmbrăcat destul de gros, seamănă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sub lună, dar sub stea [...]". Și de fapt iată ce înseamnă să nu mai știi care-i fantasticul, dacă nu cumva prin răsturnare pătrunzi într-alt fantastic, mai dens, mai cețos, sau mai luminos, dar ascuns ca o minciună în spatele pâclei. "A plecat pe mări s-o uite/ Dar sub lună, dar sub stea.../ Răsărea la loc pădurea,/ Iar corabia-nfrunzea". Nebun e cel ce nu pricepe nebunia! Pădure, verde pădure mesaj volitiv al creierului Arta egipteană, greacă, babiloniană este arta
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sub lună, dar sub stea...". Și de fapt iată ce înseamnă să nu mai știi care-i fantasticul, dacă nu cumva prin răsturnare pătrunzi într-alt fantastic, mai dens, mai cețos, sau mai luminos, dar ascuns ca o minciună în spatele pâclei. "A plecat pe mări s-o uite/ Dar sub lună, dar sub stea.../ Răsărea la loc pădurea,/ Iar corabia-nfrunzea". Arta egipteană, greacă, babiloniană este arta bazată pe serii de personaje, repetate la infinit, aceleași, altele, multiplicate. În tendința spre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
recunoaștem darurile cu care forța creatoare ne-a înzestrat, având imaginea, calitățile și proprietățile spirituale ale lui Dumnezeu. Prin drept divin și cu înțelepciune latentă, biblioteca încorporată în interiorul nostru aprinde focurile în care ard alchimic sufletele renăscute în oameni din pâcla energetică a cerurilor. Sub pleoapele-nchise descifrez/ cerurile-n care aripile noastre/ au înotat precum vântul tăcerea.// Ochiul meu privindu-te, Cer,/ al tău este/ și nu-i/ căci dacă eu n-am trup/ și aripa mea stinge în treacăt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu putință să dorești o femeie care arată ca de optzeci de ani, și are barbă și mustăți. Era în ziua următoare. Ajunsesem în sat foarte târziu. Taxiul mă așteptase la gară, dar drumul până acasă a durat mult, din cauza pâclei foarte dese. N-am putut lua cina în tren, din pricina unei greve, așa că a trebuit să mă mulțumesc cu pișcoturile cu cremă, și mă simțeam iritat și întristat la gândul că mama mea, cu atâția ani în urmă, îi umplea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de gaz aprinsă, molfăind caise uscate cu brânză Cedar. Caisele uscate, mâncate cu prăjituri, trebuie să fie întâi bine muiate și mustite; însoțite însă de brânză, trebuie lăsate în forma inițială.) Eu beam ceai, iar Rosina coniac, după cum îmi ceruse. Pâcla era acum atât de opacă, încât aveai senzația că ferestrele sunt acoperite de draperii, și fusesem nevoit să aprind două lumânări, care se dovedeau ciudat de neputincioase să răspândească ceva din palida lor lumină în crepusculul cafeniu, sumbru, din încăpere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sale păreau muiate într-un cafeniu vaporos. Umbrele se așterneau dur, și fiecare formă pe lângă care treceam își afirma atât de distinct identitatea, încât mă uitam întruna îndărăt, cu nervozitate. Tăcerea era nemărginit\, de altă structură decât tăcerea vătuită de pâclă a dimineții; din când în când o știrbea câte un țipăt de bufniță sau lătratul îndepărtat al unui câine. N-am luat-o prin sat. Am pornit de-a lungul drumului de pe țărm, în direcția golfului, prin defileul pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am să-l uit cât voi mai avea de trăit. Uneori, am impresia că-l mai aud în halucinațiile mele, cu ochii deschiși. Mi-a străpuns conștiința cu certitudinea imediată a unei catastrofe, iar groaza a umplut încăperea asemenea unei pâcle care ar fi impregnat-o brusc. Fusese glasul lui Lizzie. Scosese un strigăt ce răsunase de undeva, de prin fața casei. Urmă un al doilea strigăt. James și cu mine ne-am uitat unul la celălalt. A murmurat: — O... nu! Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
după ce mi-am mâncat supa de linte, și m-am dus la culcare devreme, cu o sticlă de apă fierbinte la picioare. A doua zi dimineața continua să plouă, dar mai liniștit, vântul se oprise și frigul se muiase. O pâclă deasă, lipicioasă, de culoare perlei, înfășurase casa și era cu neputință să vezi capătul digului rutier. Am scos afară lăzile de gunoi, care nu mai fuseseră deșertate de nu știu câtă vreme, și am rămas câteva clipe în mijlocul drumului, ascultând. Cuprinsul invizibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pisă grea, din metal gros, care s-a dovedit a fi capul unui ciocan. Coada sau mânerul, sau cum s-o mai fi chemând bastonul care susține capul, zăcea separat. Am așezat ambele obiecte pe masă. Afară era aproape beznă, pâcla se lăsa mai curând ca un nor, întunecând orice dâră de lumină pe care ar fi putut-o oferi cerul crepuscular. Cădea o ploaie măruntă și cu toate că vântul nu sufla puternic, casa părea să se hurduce, să se zgâlțâie, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
orașe, iar ocupațiile locuitorilor sunt diversificate. Dealurile cu înălțimi de la 300 m la 1000 m au pe versanți fânețe, livezi, pâlcuri de pădure, sonde de petrol etc. În Subcarpații de Curbură sunt cunoscute două fenomene naturale: vulcanii noroioși de la Berca - Pâclele - Arbănași și focurile vii DE REȚINUT Subcarpații s-au format prin cutare (încrețire). sunt formați din dealuri și depresiuni. din subsolul zonei subcarpatice se exploatează: petrol, gaze naturale, sare și cărbuni. Subcarpații Moldovei sunt alcătuiți dintr-un singur șir de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
exploatează: petrol, gaze naturale, sare și cărbuni. Subcarpații Moldovei sunt alcătuiți dintr-un singur șir de depresiuni mărginite de zone de dealuri. Subcarpații de Curbură se caracterizează prin: dublu șir de depresiuni despărțite de dealuri; prezența vulcanilor noroioși de la Berca - Pâclele - Arbănași; frecvența cutremurelor. RELIEFUL 23 Depresiunea Neamț Depresiunea Cracău Bistrița Culmea Pietricica de la Andreiașu (rezultate din autoaprinderea gazelor naturale care ies din adânc). În această regiune se produc cele mai frecvente și mai puternice cutremure din țara noastră. Subcarpații Getici
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mici, dintre care doar Câmpulung este mai întinsă. Acestea sunt închise la exterior de dealuri înalte, numite la est de Olt muscele, care coboară lin spre sud. La vest de Gilort depresiunile sunt mai mari, 24 GEOGRAFIE FIZICĂ Vulcanii noroioși (Pâclele Mari) Valea Milcovului Bazinul superior al Râmnei Munte de sare la Slănic Prahova dealurile având înălțime și extensiune mai reduse. Ele alcătuiesc două șiruri: lângă munte este „Depresiunea subcarpatică nord- olteană“, iar între dealuri, depresiunile Târgu Jiu și Târgu Cărbunești
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii: „Coloana fără de sfârșit“, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“. ACTIVITățI ECONOMICE 125 Piatra Altarului din masivul Hășmaș Mânăstirea Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre: Drobeta etc.), medievale (Alba-Iulia, Târgoviște, Neamț etc.); castele și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii: „Coloana fără de sfârșit“, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“. ACTIVITățI ECONOMICE 125 Piatra Altarului din masivul Hășmaș Mânăstirea Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre: Drobeta etc.), medievale (Alba-Iulia, Târgoviște, Neamț etc.); castele și palate (Bran, Mogoșoaia
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
trecuseră prin eclipsele plăcute ale somnului. Toți se priviră însă treji și semeți când Lăzărel Griga, împlinindu-și timpul, se opri în marginea codrului și dădu un strigăt ascuțit și speria t. A doua oară bătea luna, și, sub o pâclă argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie, măria ta, să mai răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
largă. Alerga iute, cu zdravenele-i picioare desculțe. Sui pe malul șanțului de udat, coborî de cealaltă parte și se făcu nevăzută. Bobi ajunse drept în vârf. Dar înaintea lui nu mai era decât platoul pustiu, cu două-trei fumegări de pâclă. Cerbul, ridicat pe picioarele dinapoi, scutură din coarne și zvâcni spre stânga. Bobi îl urmă. Fata alerga colo, înainte, spre marginea pădurii 131. Am pus în italice fragmentele din planul secund; în mod normal, ele sunt interpretate ca percepțiile lui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
entuziasm cu care se taie sarea în ocne.[...] Belșugul nu mai rîde decît în casele puținilor bogați, și rîsul acesta sună falș, în mijlocul unui cadru sumbru de sărăcie generală”2). Bacovia a presimțit sfîrșitul fazei idilice din societatea romînească, efectul „pîclei” asupra sufletelor. „Furtună” în notele la Opere (1978), principala informație despre această poezie e următoarea: „Legată, în amintirile poetului, de pădurile din Gherăiești, din apropierea Bacăului, Furtună a apărut pentru prima oară în Cugetul romînesc, București, an. II, nr. 2-4, aprilieiunie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
recunoaște undeva vreo influență a autorului „Lacustrei” asupra sa. Și totuși unele pagini din jurnalul ei dovedesc un fel similar de a percepe viața: „Ce blestemat lucru e imposibilitatea asta fizică de a face ceva. Am uneori un fel de pîclă. Nu pot citi nimic. Și cînd mă violentez totuși s-o fac, nu reușesc decît un act mecanic. Citesc, dar totul rămîne la suprafața creierului. Nimic nu mișcă în mine, în adînc. Un fel de moarte a inteligenței. în momente
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și Ungaria în nunăr de milioane. Vor fi fost, timp îndelungat, apăsați de goți și apoi de huni și de alții; de toți însă „s-au eliberat” . CONFUZIA DINTRE GEȚI ȘI GOȚI SAU CUVÂNT ÎMPREUNĂ DESPRE COSMETIZAREA ISTORIEI Căutând prin pâcla vremii urmele geto-dacilor și urma Daciei lor, căci despre o Geție documentele antice nu vorbesc, semn că Strabon, geograful, a avut dreptate să zică ce-a zis că, adică, geții și dacii sunt unul și același popor, vorbesc aceeași limbă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]