1,143 matches
-
cirezi, herghelii, turme, deci presupun un fir de apă adevărată, curgătoare, rece, spre care se îndreaptă, împinse de sete, toate aceste viețuitoare. Iurtele sunt acolo, reale, iar în jurul lor, siluete mărunte, înfășurate în "del"-uri2 viu colorate, se adună în pîlc compact, venind în întîmpinarea noastră. O întreagă familie, cu tineri, bătrîni, copii, ne înconjoară cînd coborîm din mașină. Vorbesc toți odată, ne întind mîinile, Ganjur le explică cine suntem, ei rîd cu gesturi largi, ne deschid ușa strălucitoare, lăcuită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și în pînză de sac, doar să fi venit cu mult, mult mai devreme. Să fi putut afla un locșor în mijlocul acelei omeniri de necrezut, venită să asculte MUZICĂ. Mă apropii, cu chiu, cu vai, cerșind cu privirea, de un pîlc de oameni așezați în jurul unui "prie-Dieu". Printr-un fel de minune a fenomenului de compresie și printr-o culme a bunăvoinței omenești, aflu un petic de loc. Mă strecor între o bătrînică zbîrcită ca o smochină, cu părul ca beteala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și început pe uriașele suprafețe ale orezăriilor. La fel ca-n China, mii de furnici bipede muncesc cu picioarele în apă, ore-ntregi, fiindcă încă nu s-a inventat nici o mașină care să poată înlocui omul, în cultura orezului. Uneori, pîlcuri de lucrători, mai ales femei, traversează diversele plantații pe scurtături, deși primejdia unei întîlniri neplăcute cu o cobra este mereu prezentă. De altfel, jivinele zonei tropicale sunt prezente cam peste tot. Cu o zi înainte, traversasem o bună bucată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
moșu'. Mai avem puțin și ajungem, sfinte Dumnezeule și sfinte tare, sfinte fără de moarte, călăuzește-ne cu lumina crucii Tale, iartă-ne nouă neputința și nesocotința... La geam, Întunericul fugea și se risipea peste lanuri de porumb, peste dealuri și pâlcuri de pădure. Mi se Închideau ochii. III Până să oprească trenul, zărisem pe geam ceasul de pe peronul gării Timișoara. Trecuse de opt și jumătate când mă tot sfădeam și mă târguiam cu Andrei pe culoar, În fața ușii compartimentului În care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-l ia pe tac-su. Ieșisem de o vreme din Piață. Străbătusem poate jumătate de oraș și acum traversam un pod peste o apă curgătoare. Bega, desigur, auzisem vorbindu-se de orașul de pe Bega și vedeam Întinderi de pajiști și pâlcuri de pomi și boscheți, aidoma parcurilor de pe malul Pantelimonului, În timp ce Laur duduia ca un compresor despre amorul lui cu Viorel, amestecând te miri ce Împrejurare sordidă consumată-n grabă cu fantezia un decor de lux și risipă. Povestea unei pasiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și punând la cale istoria vieților noastre, nu se mai linișteau gurițele noastre deloc deloc deloc, iar după ce am coborât din tramvaiul ăla am mai avut destule de povestit cât am mers printre niște blocuri În construcție din marginea unui pâlc de case de paiantă. Am trecut de ele și am ieșit Într-un câmp arătând ca arat de buldozere, cu gropi de fundații și grămezi de moloz și fiare răsucite ieșind din pământ. Ceva mai Încolo erau niște blocuri cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dezolante uneori. Pitorescul iernilor lui Cămăruț, în atmosfera cărora plutește vagă nostalgia copilăriei, evocarea acelei vârste primare care persistă întreaga viață în noi, reține totuși în tușele sale amprenta asprimilor specifice anotimpului hibernal, cu aspecte dramatice adeseori sugerate de către un pâlc de copaci desfrunziți, cu crengi puține și sfârtecate, în poziții înclinate, asemenea unor personaje resemnate sub povara propriului lor destin. Iarna in sat, Peisaj de iarnă, și Amintiri din satul natal , aparținând Pinacotecii ieșene sunt dintre cele mai reprezentative pentru
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
din pastelurile lui I. H. Rădulescu sau G. Coșbuc se potriveau exact perfect înserărilor din Giurgioana și Răcușana: Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plină (George Coșbuc, Noapte de vară) Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde, la jgheab întins
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
întreaga trăire decât în tușe groase. "Chiar în viața de zi cu zi, imaginația acestor primitivi rămâne constant atentă la ceea ce miturile i-au imprimat. Când își plimbă ochii peste peisajul înconjurător, ei nu zăresc ca noi, doar dealuri, nisip, pâlcuri de copaci, cursuri de apă, pietre, stânci în formă uneori stranie și fantastică. Fiecare detaliu le vorbește. Și îi știu încă din copilărie semnificația: întreaga regiune din jurul lor este o mitologie în relief. Acest spectacol cotidian nu se banalizează niciodată
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nisip, în apropierea bazinelor de apă sau a fântânilor arteziene, care aduc oarecare răcorire în jur și o moderată umiditate și încărcare electrică. Caracterul estetic al spațiilor verzi se realizează prin arta peisagistului de a asocia forme de arbori majestuoși, pâlcuri compacte sau, dimpotrivă, dispersate cu forme diferite ale coronamentului și un cromatism în schimbare după anotimp. Vin în considerare volumele spațiilor deschise, mărginite de arborete sau peluze cu flori cu un colorit atractiv. Fitopeisagistica unităților balneare și de agrement Relațiile
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
fiind dominată de înălțimile Soci și Masa Tâlharilor. Aceste înălțimi sunt acoperite cu păduri de copaci bătrâni, cu aspect monumental, în care predomină stejarul. Întâlnim mai frecvent stejar, fag, plop, salcie și tei. În desișul pădurii se află poieni înverzite, pâlcuri de arbuști și zone ocupate de boschete. Clima stațiunii Strunga este determinată de așezarea geografică, relieful localității, vegetația și structura solului. Pe glob, stațiunea se află în preajma intersecției meridianului de 270 longitudine estică, cu paralela de 47012’ latitudine nordică, la
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ceea ce conferă zonei un caracter montan de real interes pentru amenajări de odihnă și activități sportive de iarnă. Suprafețele acoperite de pădure ocupă cea mai mare parte a versanților, pădurile fiind formate din carpen, fag, gorun, frasin, tei, jugastru și pâlcuri de brad. Altitudinea relativ mare pentru județul Iași, orientarea și înclinarea versanților, bogăția arboricolă, relativa izolare de funcțiile urbane condiționează un topoclimat igienic și vitalizant. Hidrografia este constituită din pâraie afluente râului Bahlui, în general cu apă puțină. Căi de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
se extrage o substanță folosită în industriile farmaceutică și cosmetică. SAT localitate de tip rural, cu populație redusă ca nu măr, care desfășoară activități predominant agricole. SAVANĂ formațiune vegetală alcătuită din ierburi înalte (4 - 6 m) printre care apar și pâlcuri de arbori (acacia, baobabi); se dezvoltă în climatul subecuatorial. SCARA CELSIUS scară termometrică având ca repere fixe temperatura de topire a gheții la presiune normală (0°C) și temperatura vaporilor de apă distilată care fierbe, de asemenea, la presiune normală
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
despre perspectiva care angajează lectura acestui volum. Fiind născut în România anului de grație 1978, am crescut suficient de mult sub umbra partidului și a conducătorului Nicolae Ceaușescu pentru ca - în perioada de formare intelectuală - să nu fiu asaltat de un pâlc lugubru de întrebări „existențiale”. Cum și-au trăit părinții mei copilăria sub regimul Gheorghiu-Dej? Cât de mult „dezgheț” a presupus cu adevărat studenția? Ce ar fi însemnat pentru generația născută la finele deceniului șapte un liceu fără librăriile ticsite de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aceste situații controlul buruienilor mecanizat nu este necesar. Cel mai eficient mod de combatere a buruienilor a fost obținut de combinația dintre grapele cu dinți flexibili și prășitoare, chiar dacă sporul de producție la hectar a fost nesemnificativ. Stevia, ciulinii sau pâlcurile de buruieni în cultura de grâu, pot fi cauza unor uriașe probleme în viitor. Vetrele de buruieni se răspândesc în câmp foarte repede, iar pierderile cauzate de mersul printr-o cultură de grâu și smulgerea zonelor cu buruieni sunt minime
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pare exact genul meu de femeie, spune Luke zâmbind. Ne vedem mai încolo. Camera lui Suze e luminoasă, aerisită și dă spre grădină. Vorba vine, „grădină“. Are cam 12.000 de acri, cu peluze care pornesc din spatele casei, spre un pâlc de cedri și un lac, în care Suze era să se înece când avea trei ani. În stânga e și o grădină de trandafiri protejată de ziduri, toată numai straturi de flori, alei cu pietriș și garduri vii, și ăsta e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
un eseu despre Blaga - este fără îndoială un sondaj al adâncimilor obiectului (lumea, Ființa, Absolutul), dar acest sondaj are loc exclusiv în corpul sensibil al metaforicului, adică în "adâncimile" imaginii ca atare" (Lectura poeziei, ed. cit., p. 78). 51 "Un pâlc meșteșugit de semne/ mi-e patria, tărâm de mijloc" (Tărâm de mijloc, vol. Papirus, 1974, în Ștefan Aug. Doinaș, Opere II, p. 74). 1 Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, Editura Eminescu, București, 1996, p. 8. "Fără îndoială, tocmai această abolire a
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
speciilor cheie din Oceanul Arctic este singura modalitate de a depista și efectele pe care schimbările climatice la scară globală le au asupra vieții marine de aici, de la comunități și populații, la indivizi. Pe insulele din Oceanul Arctic vegetația este constituită din pâlcuri mici și rare de mușchi și licheni, 70% din suprafață fiind acoperită de pietrișuri și bolovani. Pe coastele mai însorite se întâlnesc chiar plante cu flori: macul arctic (Papaver radicatum), saxifraga purpurie, cerențelul galben (Dryas octopetala), azaleea arctică etc. În
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între zona pădurilor de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
centrul Californiei. Vegetația inițială a acestor teritorii a fost reprezentată de pădure, însă aceasta a fost aproape complet îndepărtată, lăsând loc unor formațiuni vegetale secundare distincte, formate din tufișuri și arbuști, în timp ce vegetația lemnoasă este prezentă doar sub forma unor pâlcuri mici de pădure. Peisajele actuale din zona mediteraneană sunt mult diferite de cele inițiale și prin prezența pe scară largă a plantelor de cultură (citrice, măslin etc) Particularitățile climatice specifice zonei mediteraneene au determinat anumite adaptări ale plantelor. Astel, ca
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
rămas să moară fără nici un pic de ajutor. Cei ce au rămas aici, mai tineri și cu curaj, ne-am adunat încă printre incendii și rafale de mitralieră. Ce facem? Putem salva ceva? Se face ziua de 24 august 1944. Pâlcuri de mahalagii și chiar oameni mai bine din oraș (subl.ns.), umblă din casă în casă după jaf. Se strică ușile și se calcă în picioare mobila, se sparg oglinzi și piane, se aruncă chibrituri (aprinse, compl.ns.) peste biblioteci
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pornirile criminale ale unui monstru. Dar cei doi părinți trebuie avertizați. O fac acum, cu aceste rînduri. Dorințe neconturate Soarele căpătase putere și cîștigase bătălia cu zăpada aproape peste tot. Doar pe dealurile înalte, pe versanții dinspre nord mai erau pîlcuri de nea, murdare și în două cu apă. Căldura aceea de primăvară pornește nașterea miraculoasă a vieții vizibile, a vieții care explodează uneori în cîteva ore. În curtea gospodarului Mitroi pămîntul se uscase la suprafață și mugurași verzi, ca brotacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mariței. Vuk jr. a fost înțărcat de două zile, dar n-a făcut mare scandal. De mult Marița n-avea suficient lapte și Vuk jr. s-a învățat a mînca de toate. Vuk era învățat acum cu gălăgia și jalea pîlcurilor de refugiați albanezi care părăseau nordul țării. Îi ajuta cu ce putea și-i părea rău de nefericirea lor. În tot satul se vorbea de un posibil atac terestru al trupelor NATO și Vuk a primit ordin să nu părăsească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de soare și de umbra copacilor, te simți liber, cu adevărat integrat în peisaj. La dreapta, printre copacii înalți, apăru intersecția spre mănăstirea Neamțului, însă conform traseului stabilit de unchiul meu - cunoscător și apropiat al clerului - am mers înainte, pe lângă pâlcurile de copaci seculari crescuți pe pajiști înverzite, spre Secu. M-am abătut de la drumul principal care se continua spre Poiana Largului, ajungând pe unul îngust, apoi la un altul pietruit și cu bălți mari. La câțiva kilometri înainte de mănăstire, oportun
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de dispariție. Iau aceste note din bătrânul patriarh al "Vieții animalelor", celebrul zoolog Brehm, tradus în toate limbile civilizate în ultimul secol, în zeci și sute de ediții (celebra "Brehm's Tierleben"). Drumul ni se întretaie toată ziua cu mici pâlcuri de coțofene (trăiesc solitar sau în pâlcuri mici; sunt rele și puțin sociabile). Ne privesc hoțește, cu gânduri rele... Mă conving, încă o dată, înainte de a ajunge acasă, că Pica-pica este emblema cea mai potrivită a timpului nostru de tranziție. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]