1,303 matches
-
-lea, între 1755 și 1761, s-au emis trei documente prin care erau apărate drepturile mănăstirii. Primul document din 25 iulie 1755, de la Matei Ghica, confirmă și întărește drepturile vechi ale mănăstirii și interzice categoric: „În pădurile mănăstirii și în pâraiele cu pești să nu fie liber ca să vâneze sau să pescuiască câmpulungenii și vămenii” <footnote Ibidem. footnote>. Pentru că braconajul a continuat (obiceiul a rămas până astăzi), domnitorul Theodor Callimachi (vechea familie românească Calmuș din Câmpulung) interzicea și el, prin două
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul sec. XIX și a fost înglobat în acesta din urmă în 1876). Apoi pâraiele Arama și Arămușul curg dinspre zona movilei Faur (com. Țibana), fapt ce ar putea demonstra existența unor forme de metalurgie (ca și în dealul Faurul de la NE de Ș cheia). La cca. 300400 m est de cetatea "Între Ș anțuri
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnul Sihastrului, Căciula Dorobanțului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe valea Bistriței." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "Din strașina munților, ce-nalță marginea țării de la Severin până la Dorohoi, râuri frumoase, dătătoare de viață, și nenumărate pâraie se despletesc, în cărări de argint, peste-ntinsele șesuri ale Valahiei, și printre dealurile blânde ale Moldovei." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "De la Neamț la Fălticeni era pentru noi atunci o palmă de loc. Dar acum se schimbă vorba: o cale
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Mare Hârlău și prin faptul că Bahluiul, care curgea la nivelul acestei terase, a depus aici mari cantități de materiale, dând naștere la un important con de dejecție din care se mai păstrează doar câteva resturi (V. Băcăuanu, 1968). Râurile (pâraiele) care debușează în Bahlui în zona de contact, au depus aici importante depozite aluvionare, pe care le-au etalat sub forma unor terase locale destul de fragmentate. Astfel, în partea inferioară a văii Buhalnița, pe versantul nordic al Dealului Babanului, se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
amonte de Cotnari, are o climă temperat continentală, cu nuanțe proprii, determinate de așezarea acestei unități în partea de nord-est a țării. V. APELE Resursele de apă sunt reprezentate prin apele subterane (freatice și de adâncime) și de suprafață (râurile, pâraiele și lacurile). Ele constituie o componentă esențială a peisajului geografic, cu implicații deosebite în activitatea economică sau a schimbării peisajului natural (M. Pantazică, 1974). 1. APELE SUBTERANE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, caracteristicile litologice, reprezentate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor de suprafață provenite din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele aduse lateral, formând glacisurile, iar la debușarea unor pâraie (Buhalnița, Sărata, Broscăria, Scobinți) în râul Bahlui, s-au format conuri de dejecție ce dețin strate acvifere ascendente. Duritatea acestor ape este în jur de 16G și au debite constante, alimentând o parte din gospodăriile localnicilor din satele Bădeni, Ceplenița
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
văile interioare mai mari (Buhalnița, Broscăria, Valea Mare), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective și de gradul de mineralizare a apelor lor. De altfel, luncile ocupă suprafețe relativ mici în zona colinară, unde apele acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995). 2.CLASE, TIPURI ȘI SUBTIPURI DE SOLURI 2.1. Argiluvisolurile (soluri cu orizontul Ao, ocric, au culori mai deschise, grosimi de 20 25 cm și cu orizontul Bt cu argilă iluvială) ocupă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în regiunea cercetată următoarele subtipuri de sol. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Coluvisolurile întâlnite pe glacisul de racord dintre albia majoră a văii Bahluiului și terasa de 20-30 m, în avale de Hârlău cât și pe conurile de dejecție ale pâraielor Buhalnița, Scobinți, Cotnari, Nicolina Hârlău, Broscăria. Au un profil profund, îngroșat în partea superioară de aportul gravitațional și cuprinde orizonturile Am1 (brun negricios, bulgăros, slab dezvoltat, argilo-lutos); Am2 (negricios cu luciu metalic, grăunțos mare, afânat, poros, umed); Am3 (brun închis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apa freatică apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci, Tisa, Buhalnița, Scobinți, între 130 și 310 m altitudine. S-au format pe marne și argile (uneori salifere), sub amestecuri de gorun, stejar brumăriu și pufos, ulterior acestea fiind defrișate. Morfologic, solurile sunt superficiale până la mijlociu profunde. Textura variază
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al mielului care apare încă din primul secol. Pentru moment, să reți‑ nem doar că asemenea peștelui, mielul este în același timp simbolul lui Cris‑ tos, al creștinului în general și mai ales al apostolilor. Mieii care se adăpau la pâraie, îi simboliza pe creștinii care beau apa vie a învățăturii evanghelice: atunci când erau doi, se desemna Biserica evreilor și Biserica neamurilor. Ca simbol principal al lui Cristos, mielul a înlocuit multă vreme imagi‑ nea directă a lui Cristos, chiar și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este cernoziom cambic. c) Aspecte hidrologice: pâraiele ce drenează teritoriul sunt despărțite de interfluvii evidente prelungi și domoale mai mult sau mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
PRIMĂVARA, VARA și TOAMNA. Și în hora anotimpurilor anului, fiecare anotimp are farmecul lui, căci fiecare aduce omului darurile lui și îl bucură cu frumusețile pe care le revarsă asupra pământului. Primăvara Ziua se mărește Zăpada se topește Se umflă pâraiele Se întorc călătoarele Grădina a înverzit Pomii au înflorit Cine a venit? Primăvara este fiica cea mai tânără, frumoasă, vioaie dar și mai neastâmpărată a Moșului An. Cum se face cald și frumos ea pleacă îndată în crâng după flori
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
a locurilor de parcaj auto, a terenurilor sportive, a terenurilor de joacă pentru copii, etc.; locurile care trebuie protejate cu ajutorul plantațiilor de protecție împotriva zgomotelor, vânturilor, înzăpezirilor și poluărilor; locurile unde se pot crea suprafețe de apă: bazine, iazuri, izvoare, pâraie ; amplasarea fântânilor arteziene, cu dimensionarea lor în plan și spațiu ; fixarea locurilor pentru o serie de construcții utilitare: adăposturi, pavilioane, sere, etc. ; indicarea amplasamentelor celor mai potrivite pentru statui și alte construcții ornamentale: pergole, treiaje, porticuri, colonade ș.a.; amplasarea cea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dacii, Și-a șters fruntea cu batista Și a scos numai aracii. Despre regi, despre regine, A-negrit destule pagini, A scos țarini din paragini Și castele din ruine. A înconjurat Ceahlăul Ca inelul lui Saturn Și-a trecut apoi pârăul, Devenind mai taciturn. A intrat direct sub armii Cu alean și planuri noi, Dar l-au încolțit jandarmii Ca pe banda lui Coroi. Curajos, dar și prudent, Singur și-a zidit cetate: Peste tot și peste toate A pus Porți
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
infestând persoanele din jur iar larvele din gură trec În esofag și revin În stomac și În intestinul subțire, unde se dezvoltă până la stadiul de adult. O dată cu scaunul, ouăle sunt eliminate În exterior și ajung În apă (fântâni, pâraie, râuri) sau pe pământ unde poate avea o lungă viețuire (de câțiva ani). Treptat, ouăle devin o sursă de infestare pentru om prin apa de băut, prin fructele și legumele nespălate și prin praful din timpul jocurilor. Principalii vectori sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
specificarea indicilor de calitate; c.3) debite în litri pe secundă (valoarea maximă de calcul) ale altor ape în exces care se elimină prin sistemul de canalizare unitar sau divizor (ape meteorice, ape de drenaj, alte ape provenite din versanți, pîraie sau torenți care străbat incinta unității, ape geotermale sau minerale). Pentru unitățile industriale, parametrii funcționali se vor prezenta în două situații: - regim normal (nominal) de functionare - situație în care sursă are disponibil pentru satisfacerea integrală a cerinței; - regim de restricții
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
Ca flăcări peste creste, ne vine iar lumina. Noi căutăm cărarea pierdută ...în pustiu, Dar rătăcim se pare ...fără-a găsi pricina Și toate iar se-ngroapă sub cerul plumburiu. Simțim încă mireasma pădurii pe aproape, Cum clipocesc pâraie, din munte care vin Și clipe curg în taină, ca roua sub pleoape, Ca pâcla cea subțire, ce toarce un destin. Privim covorul toamnei, cu frunzele în vânt... Simțim doar că iubirea ne arde încă-n în piept, Ce-i
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93297]
-
primăvară! Grigore Palama în coastă dintr-acestea, energie necreată, numai cu soarele ajungi în inima Ciucului, pe roșu de mac vara, pe dungi măsurate în zăpadă acum, am plîns numai cu dreptul, să nu mă vadă femeile în stînga! curg pîraie, curge și garnitura, biserica încă pe semnul pe care îl semnează el, cu coada lui de balaur, și va lăsa verde de drum de balaur, de primăvară! troiță 300 m est pe umerii satului, Punct Oprire Nădejde Sat, bătrîn ras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
primăriei, țara se repetă ca apa, peisajul densitate era dulcele ei, lucrări de consolidare în maluri simultan pe șosea și pe calea ferată, covoare asfaltice, muntele nu ține în curți decît iarbă și te salută, acolo, în cîteva flori, Jiul pîraie prinde la ape, km 76, a fost prăpastie, este umăr de nor acel alt timp decît omul, răzvrătit de ziuă și de toate răzvrătirile meteo, mina Dîlja vertical pe latura în vedetă a turnului ei, mulțimea la tren stația Petroșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
biserici, Aluniș dacă ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă, mai bine podul, la Reghin lama de zăpadă la camion pe rampă, Tîrgu Mureș Brașov Tîrgu Mureș plăcuțe citețe, același tip de imaginar cețurile, Petelea gluga de coceni, taina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți dușmani care vroiau să le-o ia" (Creangă et al., 1875, p. 107 cf. Murgescu, 1999, pp. 161-162). Astfel de mesaje erau diseminate prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
icoanele pictate. Pe frontonul turnului, de o parte și alta a porții, au existat două cișmele publice. Deasupra lor au fost puse inscripții în grecește, turcește și slavonește, care glăsuiesc: „Io Grigorie Ghica voievod. Fântâna lui Silvan, scăldătoarea lui Solomon. Pâraiele făcătorului de minuni Spiridon izvorăsc sănătate într-a bolnavilor lăcașu. Desfătare, viață tuturor în Iașu. Al triilea Grigorie Alexandru Ghica dăruiește. Si către toți de obștie darul de înmulțește. Însetaților, vedeți să dobândiți viața apelor. Întru al doilea anu alu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-mi vorbească despre etimologia cuvântului „Probota” și să-mi spună mai multe din istoria acestui sat. Pentru început, am aflat că denumirea satului provine din slavonescul „pobrata”, cuvânt care semnifică „frăție”. În aceste locuri, cândva împădurite, între văile a două pâraie, Șomuzul și Probota, a fost ridicată o mănăstire de călugări, frați creștini. Treptat, în jurul bisericii din lemn s-au construit case țărănești, astfel luând ființă satul. Deși mic între satele bucovinene, Probota ocupă un loc important în comuna Dolhasca, județul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
trebuie să fie spațiul din partea de sud a orașului Bistrița de azi, acolo unde acum se află satele Budacul de Jos și Budacul de Sus, pe malurile râului Budacu format pe văile munților Budacu Mic și Budacu Mare, prin confluența pâraielor Budăcel și Petriș, ca să curgă apoi la vale spre vest până în apele Bistriței, apoi în ale Șieului, și să se reverse după aceea în Someșul Mare. De aci au plecat primii Budaci de care avem știre, cu căruțele lor încărcate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
armată și luptătorii acoperiți din zonă care-i sprijinea pe cei din munți. Profesorul de filozofie, Remus Budac era recunoscut ca un pătimaș pescar în ape de munte. De aceea el urca cel puțin odată pe săptămână, învolburatele unde ale pâraielor ce-și duceau apele de pe crestele masivului ce-i adăposteau camarazii spre albia colectoare a vajnicului nostru Olt. Urca cu ranița încărcată cu toate cele necesare luptătorilor anticomuniști printre pinteni de stânci, prin tufe de jnepeni. Ducea cu el neobosit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]