538 matches
-
a se boci. A se tîngui este libertatea lui. În rest numai chinuri. Poemele sugerează existența unui teribil mecanism de tortură, comparabil cu acela ce poate fi văzut În frescele despre judecata de apoi din pridvorul bisericilor ortodoxe. Diavoli care pîrjolesc sufletele și veghează cazanele de smoală sînt, aici, diavolii simțirii. Focul este elementul primordial În acest cadru torționar. Tot ceea ce se petrece se petrece În inima focului. Un foc ce se hrănește cu plîns și se „Întartă” cu suspine (Nume
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
face efectul asupra lui Ahab, măcar pentru cîteva clipe. Dar asupra comorilor sale tainice, deschise de aceste chei de aur misterioase, cădea, ofilindu-le, suflarea lui. O, luminișuri ierboase! o, nesfîrșite priveliști primăvăratece ale sufletului! în voi - deși sînteți demult pîrjolite de ucigătoarea secetă a vieții terestre - oamenii se mai pot încă tăvăli, aidoma cailor tineri în trifoiștea proaspătă a dimineții, simțind, preț de cîteva clipe fugare, roua răcoroasă a vieții fără de moarte. Bine-ar fi ca aceste clipe binecuvîntate, de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din lume - În sud-vestul american - au schimbat Statele Unite ale Americii, transformându-le Într-un colos economic fără egal la Începutul secolului XX. În fine, cele două mari oceane au menținut America Într-o relativă izolare față de războaiele care periodic au pârjolit Europa. Pe de altă parte, taxele noastre vamale ridicate au Încurajat dezvoltarea pieței interne. În ciuda acestor avantaje naturale, avansul de productivitate american a Început să se erodeze după cel de-al doilea război mondial. Decimată de două războaie mondiale Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pot să-mi aduc aminte ultima oară când am văzut oameni plimbându-se pe străzile marilor orașe americane. și chiar dacă există locuințe dărâpănate și cartiere foarte sărace peste tot În Europa, ele nu se compară, În majoritatea lor, cu cartierele pârjolite din South Side În Chicago unde am crescut sau cu cartierul Bushwick/Brownsville din Brooklyn unde am locuit și lucrat ca un voluntar VISTA după terminarea studiilor postuniversitare. Dacă desenele graffiti pe clădiri au devenit o adevărată epidemie În unele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a Cărbunelui și Oțelului (CECO) În 19519. Mulți intelectuali și lideri politici europeni au argumentat că vechile rivalități economice dintre Germania și Franța erau În inima conflictului de durată În Europa și o cauză majoră a războaielor care periodic au pârjolit continentul. Jean Monnet a propus unirea producției de cărbune și oțel a Germaniei și Franței, În special În lungul mult contestatului coridor industrial mărginit de râurile Ruhr și Saar. Tratatul CECO de la Paris, semnat de Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul În calea lor și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca printr-o pustietate de la Dunăre până la Vaslui și slăbiseră foarte. Turcii și-au așezat tabăra lângă Podul-Înalt. La câteva zile după Anul Nou, era o negură, s-o tai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
impusă de regimul comunist. „Bucătăria noastră populară nu se reduce la mămăligă, borșul de chitici, pe care atât de pitoresc îl descrie Calistrat Hogaș; nici la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă povestesc astăzi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
românii par a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec“. La aceasta din urmă, noi, românii, suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc: friptura. [...] Tot românul e născut fripturist (lato sensu).“ Parcă pentru a răzbuna secole întregi de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să fie transportat. Alte metode de prindere a cangurilor sunt alergarea pe teren deschis, zeci de kilometri, până la epuizarea forțelor cangurului, mânarea În zone anumite cu ajutorul crengilor sau al unor plase speciale Împletite din fibre speciale, utilizarea focului cu ajutorul ierbii pârjolite de soare, iar când pământul este plin de apă de ploaie urmărirea cu ajutorul câinilor dingo 200. Dacă sunt mai mulți vânători, cangurul poate fi gătit simplu, asemenea metodei de e preparare a „oii tâlhărește” În groapa de jăratec, cu blană
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta încă slobodă și-i era ca un ghimpe în coastă. Și era în anula acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul în calea lui și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca prin- tr-o pustietate de la Dunăre până la Vaslui și slăbiseră foarte. Turcii șiau așezat tabăra lângă Podul Înalt. La câteva zile după Anul Nou, era o negură, s-o tai
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mizează pe dimensiunea parodică și comică. SCRIERI: Indulgențe, București, 1969; Ironica, București, 1970; Mioritiada, București, 1973; Retorica, București, 1975; Vox populi, vox Dei. Stilistica, București, 1979; Voi de colo, de la Biarritz, București, 1979; Scrisori de serviciu, București, 1982; Odele pământului pârjolit de iubire, București, 1986. Repere bibliografice: Florența Albu, „Indulgențe”, VR, 1970, 2; Mircea Iorgulescu, „Mioritiada”, LCF, 1973, 39; Piru, Poezia, II, 449-455; Barbu, O ist., 400-404; Iorgulescu, Scriitori, 119-129; Mircea Constantinescu, „Voi de colo, de la Biarritz”, RL, 1979, 30; Alex.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
eterice par să lunece din vis într-un coșmar. La fel, în nuvelele din Tunda (1940), unde se salvează rare insulițe conturate în registrul sugestivității vagi, nelămurite, cu vedenii „fumegânde”, ca într-un „miragiu”. Peisajul dobrogean, cu întinderile de nisip pârjolit de soare și cu tainice bălți străjuite de stufărișuri, o incită pe prozatoare, care, pe alocuri, surprinde câte ceva din atmosfera locului, ca și din psihologia aparte a pătimașelor ființe, de etnii diferite și cu un colorit exotic, ce își duc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
deveni alăută” (Alăuta). În toată poezia sa, D. cultivă un panteism al blândeții, făcând elogiul umilinței („dulce neștiință”) și al trăirii într-o „tristă vrajă”, dar și al dorului de lumină și căldură („Lucească soarele până la ardere, / Pletele de foc pârjolească-se / La vâlvătaia sublimă a zilei”). Și chiar dacă uneori imaginile sunt abscons hermetice, o anume grație a sentimentului convertit în intelectualitate este transpusă mereu într-un vers armonic, cu repetiții ritmate dilematic și refrene muzicale. SCRIERI: Furăm trandafiri, București, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]