1,620 matches
-
Toader în jos. Da’ el nu se supără...La ce bun! Mereu zicea că nu un nume contează ci mai degrabă cum slujești acest nume. Eu sunt mereu „ mosul cel tânăr”, si râdea pe sub mustață.La pălăria lui verde de pădurar nu a renunțat nici acum, când de mult este la pensie. Îi este ciuda doar că nu mai poate merge așa de ușor și că- de voie ,de nevoie a trecut și la baston. Da’ nu renunță la drumuri. Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
pe genunchi în timp ce improviza diferite poezioare. Mama i-a pregătit repede ceva de mâncare, dar el a gustat doar, și peste puțin timp a plecat călărind în goană pe malul pârâului Suha Mare. Împrumutase un cal frumos de la un vecin pădurar. În dreptul bisericii din Poiana Mărului, satul nostru natal, a descălecat, a legat calul de un plop de pe marginea drumului și s-a așezat pe iarbă cu capul între mâini. Privea gânditor spre coasta dealului împădurit, învăluit tainic de umbrele înserării
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
mulți au mașini și oportunitatea ca pe timp rău să-și ducă odraslele la școală cu mașina, altfel drumul se parcurge la picior, sau cu bicicletea, când e vreme bună. Satul e înconjurat de păduri. Pe timpul iernii, Gheorge care fusese pădurar și câțiva prieteni ai săi se mai încumetau să se avânte în pădure, restul sătenilor erau prea bătrâni și le lipseau forțele s-o mai facă, iar tinerii băteau drumurile spre oraș mai mult cu mașinile, nu erau atrași de
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
abia au reușit să îndepărteze lupii întărâtați, care încă nu terminaseră tot de mâncat. - M-ai terminat cu știrea asta, Costache! Vestea, se vede că nu a ajuns la noi în sat, din cauza vremii rele. Dau un telefon la Rică pădurarul și la șeful ocolului silvic să le semnalez haita și insist să obțină aprobare să-i vânăm până nu mai moare și altă lume mâncată de lupi. Cred și eu că este aceeași haită, că nu e departe Ciorâca de unde
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
dinții în gură; chip luminos și plin de blândețe; brațe vânjoase și mâini puternice, străbătute de vene groase precum corzile viței-de-vie...Pădurea era a doua lui casă. Îi cunoștea tainele, pe care le deprinsese de mic, de la tatăl său, Stoian, pădurar din neam în neam. Nu avea dușmani, pentru că era nu numai pădurar, dar și un descântător priceput, tămăduind oameni și animale, cu ajutorul lui Dumnezeu, care dădea putere ierburilor de leac și cuvintelor rostite. Descântător și solomonar (înțelegea limba animalelor), oamenii
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
mâini puternice, străbătute de vene groase precum corzile viței-de-vie...Pădurea era a doua lui casă. Îi cunoștea tainele, pe care le deprinsese de mic, de la tatăl său, Stoian, pădurar din neam în neam. Nu avea dușmani, pentru că era nu numai pădurar, dar și un descântător priceput, tămăduind oameni și animale, cu ajutorul lui Dumnezeu, care dădea putere ierburilor de leac și cuvintelor rostite. Descântător și solomonar (înțelegea limba animalelor), oamenii îl respectau, dar se țineau departe de el, intimidați de puterile pe
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
cu mătura aprinsă, încercând s-alunge frica din el, de credeam că-i rupe coastele. Hai, de ce te lași rugat? - Fraților, își începu bunicul povestea, nu a fost vorba de magie, ci de cunoaștere. Știți că tatăl meu a fost pădurar, iar eu mi-am petrecut multe zile alături de el, luând seama și învățând tot ceea ce-mi arăta. Iubesc pădurea cu toți copacii ei, cu toate florile și ierburile de leac, dar iubesc și sălbăticiunile. Sunt pure și inteligente, de
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
multe zile alături de el, luând seama și învățând tot ceea ce-mi arăta. Iubesc pădurea cu toți copacii ei, cu toate florile și ierburile de leac, dar iubesc și sălbăticiunile. Sunt pure și inteligente, de aia m-am și făcut pădurar. - Da, asta știu. Dar ce era cu oala aceea neobișnuită, din care scoteai sunete ciudate? Mi se făcea părul măciucă, când le auzeam, mai zise Ion. - Ei, oala aceea și încă vreo trei, le-am moștenit de la tata. I le
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
loc 2 parastase oficiate de preotul paroh Tulbure Dorel. Intre timp fii satului Doh au început să vină din toate colțurile țării și s-au îndreptat spre școală, locul întâlnirii. Membrii Asociației Fiii Satului Doh avându-l ca președinte pe pădurarul Tomole Gheorghe, au luat măsuri din timp ca acest eveniment să fie sărbătorit cât mai plăcut și frumos posibil. In curtea școlii a fost amenajată o șcenă mare pe care au fost montate stația de amplificare, boxele și microfoanele necesare
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
-n viață ce se minunează,Că se joacă singur în suflete goi.... XXV. TROPARUL BOBOTEZEI, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. Când Troparul Bobotezei începe ca să răsune... Preotul, enoriașii cântă a ei procesiune, Vânătorii , pădurarii, cele suflete curate, Peste ape-mpușcând duhurile necurate. Se aprinde-un foc mai mare, fie și de artificii, Pregătindu-se o cruce, să alunge sânul fricii, Preotul la locul slujbei aruncă o cruce-n apă, Iar feciorii satului sfidând gerul chiar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Cu puterea vântului spală și pe-nvrăjbire, Vine noaptea Bobotezei fetele își văd consoarta, Că-și leagă pe inelar busuioc să-și știe soarta. Citește mai mult Când Troparul Bobotezei începe ca să răsune...Preotul, enoriașii cântă a ei procesiune,Vânătorii , pădurarii, cele suflete curate,Peste ape-mpușcând duhurile necurate.Se aprinde-un foc mai mare, fie și de artificii,Pregătindu-se o cruce, să alunge sânul fricii,Preotul la locul slujbei aruncă o cruce-n apă,Iar feciorii satului sfidând gerul chiar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > BĂTRÂNUL PĂDURAR Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNUL PĂDURAR Pe sub poale de pădure Merge-un moș cu barba albă, Pașii lui pe-ntinsuri pure Lasă urme ca o salbă. Ciorile, ca niște semne
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376694_a_378023]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > BĂTRÂNUL PĂDURAR Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNUL PĂDURAR Pe sub poale de pădure Merge-un moș cu barba albă, Pașii lui pe-ntinsuri pure Lasă urme ca o salbă. Ciorile, ca niște semne, Răspândite-s pe zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376694_a_378023]
-
teme! Simte gerul cum îl taie, Știe că-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă ... pădurea! Referință Bibliografică: BĂTRÂNUL PĂDURAR / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376694_a_378023]
-
-o aśikoja, ăn koda timpos avela ekh rrom phuro, na phuro-phuro, ama ućo, te khidel o'-da kaśta palal kodă bavlal bari. Sjas leș ekh kar·rucos hen ekh toporiśka ke pesθe. Akana, sar khidela o rrom kaśta, avela o pădurari, ekh xurdo, bićikletaça. Pa vakerla o rromesqe, akuśela o rromes, sosqe khidela kaśta andar-o veś. O rrom, traśenθar, mukas o kar·rucos hen i toporiśka andar p'o vas', pa djas-naśtas. O gaźo, kana dikhas ke și traśavdo, ljas peș
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
Traśenθar girdi and-ekh kanalos. An koda kanalos sjas moćurla, n-aș paj. Ekh pirro ćhilas, ekh pirro inkanlas; d-abă reuśisardas te inkol andar-o kanalos. Othe, sar pherdasas peș kole nomoloça, phenca ke sjas bivolica, nan-as panda sar manuś. O pădurari, kana dikhas ke o' nakhas o kanalos ankojriga, ni na girdi pala lesθe, aćhino-tar p-o mâlos, te lojisarel an saj' bar girla, saw' și lesqo kher. Gejas, ljas i toporiśka hen o kar·rucos o rromesqo. Ona, o kïzaja
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
runcului” (în mai multe variante), „Nimeni n-a știut” etc. - colind după miezul nopții: „Ziorele” (în mai multe variante), „Ziorile” etc. Se mai cântă, după caz, colindul preotului, colindul nașterii, colindul pentru case noi, pentru cei cu oi, colindul de pădurar, colind de urare, colind de noră etc. Dar domnul Gh. Efrim nu ignoră nici Cântecele de sărbători pentru copii, colindeții, cum ar fi: „O ce veste minunată”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
forestiere Ghimeș”, mă anunțase că mă înscrie între membrii societății și-mi va da personal drepturile de lemne și de pământ, care se cuveneau directorului din Ugra. O intervenție la șeful Inspectoratului silvic Ciuc, a avut ca rezultat numirea, ca pădurar în Lunca de Sus, a fratelui meu Moise, care de atunci a intrat în rândul funcționarilor publici. Printr-o scrisoare - apel către colegii din județ, anunțasem scoaterea unui ziar. Eram hotărât să fac lucruri mari, au venit însă concentrarea și
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
Apuseni zac torturate străvechi aripi pe obraz de fată lacrimi mai îngheață uneori în fuselaje metalice mai cad stele peste brazi încercand ele să se apropie de oameni în lumescul destin apar cu urme salvatoare printr-o zăpadă montană veșnicii pădurari un suflet de poetă mai urnește pietre urcându-și munții pe cărări neștiute dacă n-ar fi pădure ar mai exista pădurar? dacă n-ar mai fi stele ar mai exista poezie? s-a trezit iar pădurea dintr-o statică
PIETRE ŞI LACRIMI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376153_a_377482]
-
ele să se apropie de oameni în lumescul destin apar cu urme salvatoare printr-o zăpadă montană veșnicii pădurari un suflet de poetă mai urnește pietre urcându-și munții pe cărări neștiute dacă n-ar fi pădure ar mai exista pădurar? dacă n-ar mai fi stele ar mai exista poezie? s-a trezit iar pădurea dintr-o statică moarte dar cum să aduci la viață cerbii și căprioarele dispărute? din carlinga trasă de cai ochi umani mai săgetează prin hublou
PIETRE ŞI LACRIMI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376153_a_377482]
-
a ținut să aducă tuturor mulțumiri pentru prezența la evenimentul său aniversar, pentru cuvintele alese de felicitare care i-au fost adresate. Făcând o trimitere la trecut, omagiatul a mărturisit că tatăl său visa ca el să devină preot sau pădurar. N-a devenit nici preot, nici pădurar, în schimb, a fost dascăl, adică profesor. Se consideră, însă oarecum pădurar, deoarece a condus Departamentul Mediului, din care făcea parte și silvicultura, iar pădurea, în opinia savantului Ion Dediu, este inima carcasei
150 ANI AI ECOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ DE PROF.UNIV.ASOC. POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376226_a_377555]
-
prezența la evenimentul său aniversar, pentru cuvintele alese de felicitare care i-au fost adresate. Făcând o trimitere la trecut, omagiatul a mărturisit că tatăl său visa ca el să devină preot sau pădurar. N-a devenit nici preot, nici pădurar, în schimb, a fost dascăl, adică profesor. Se consideră, însă oarecum pădurar, deoarece a condus Departamentul Mediului, din care făcea parte și silvicultura, iar pădurea, în opinia savantului Ion Dediu, este inima carcasei ecologice. Martor activ la eveniment: prof. univ.
150 ANI AI ECOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ DE PROF.UNIV.ASOC. POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376226_a_377555]
-
au fost adresate. Făcând o trimitere la trecut, omagiatul a mărturisit că tatăl său visa ca el să devină preot sau pădurar. N-a devenit nici preot, nici pădurar, în schimb, a fost dascăl, adică profesor. Se consideră, însă oarecum pădurar, deoarece a condus Departamentul Mediului, din care făcea parte și silvicultura, iar pădurea, în opinia savantului Ion Dediu, este inima carcasei ecologice. Martor activ la eveniment: prof. univ. asoc. Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: CHIȘINĂU: 150 ani ai ecologiei ca știință
150 ANI AI ECOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ DE PROF.UNIV.ASOC. POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376226_a_377555]
-
Dochia spre munte. Și-așa tot înving vremelnicia... Locul și oamenii rezistă, căci multe aduceri-aminte le zvâcnesc tâmpla și le-nmoaie sufletul trăitorilor de aici, bucurându-i că și ei au ivit oameni și fapte de ținut minte. ... În casa pădurarului, de când nu se mai ține minte, unul dintre fii era botezat Silvan, iar una dintre fete purta numele stră-stră-stră-bunicii Natalia. Copiii, dornici de povești, se arătaseră curioși să li se dezlege povestea celor două nume. De-asta, într-o noapte
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
adesea în cântecele sale. Despre viețuitoarele îmblănite aflase multe învățături, fie de la tată-său, fie din legende și deprinsese obiceiul de-a le hrăni pe cele ce se-ncumetau să iasă la marginea pădurii căutând prieteșugul omului. Ca fiică a pădurarului, trăise în casa de pe coasta crângului devenit pădure. De la stejari, frasini, paltini, fagi primise bucuria și credința tinereții veșnice, încredere sprijinită, cât se putea, de părintele său. Fata fusese adusă pe lume în ziua de Crăciun. Tocmai de aceea tată
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]