948 matches
-
polița șemineului și le-am Îndesat În buzunarul hainei. Nu mă văzuse nimeni. L-am umplut și pe celălalt. Acum chiar că aveam coapse ca ale Lollobrigidei. Rachel se lăsă Înduplecată ca o fraieră. — Păi, poate mai stau la un păhărel, spuse ea. În fond, n-am cine știe ce de mers. Jeff era atât de fericit că avea companie Încât nici nu mi-a observat plecarea. Mă strecuram prin mulțime, Încercând să nu strivesc chibriturile. 3 Nu aveam ore a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
vezi cu ce s-a ales. Însă, dacă unchiul tău n-a ajuns mai departe în viață decât până la cârciuma din centrul orașului, vina o poartă bunica ta. Ea i-a dat să bea rachiu în copilărie. Zilnic câte un păhărel. Rachiu contra frigului iarna, vin răcit în fântână contra arșiței vara. La doisprezece ani, fratele meu umbla beat pe ulița satului. Dormeam pe un divan îngust împreună cu fiul soților Crăciun, iar dacă el se răsucea de pe-o parte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și nimeni nu strâmba din nas la o masă de prânz. Cum se întâmplă întotdeauna când se întâlnesc oamenii de la țară, s-au salutat gălăgios și familiar, tata și mama le-au ieșit înainte la poarta grădinii și au umplut păhărelele cu rachiu. Au ciocnit și le-au dat peste cap, pe urmă au intrat în ogradă și oaspeții au avut numai cuvinte de laudă, ba pentru gospodărie, ba pentru scroafă, ba pentru multe altele. Apoi s-au ivit din casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pe cămașa cu mâneci scurte a unchiului meu, când o ținea cu mâna paralizată. Mătușa îl ștergea cu o cârpă udă și cu mișcări grăbite. „Nu e el de vină”, spunea ea, „căci de obicei cu mâna beteagă ține doar păhărelele de rachiu. Acelea nu se topesc.” Privirile mele erau calde și se strecurau pe sub bluză. Trebuia să iau seama și să nu le las să alunece prea mult într-acolo. Acoperișurile blocurilor scoteau aburi din pricina căldurii, smoala se muia, rămânând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de cacao? a întrebat Reiko. — Bună idee, spuse Naoko. Dacă nu vă deranjează, eu aș bea niște coniac din rucsac. — A, nu ne deranjează, spuse Reiko. Îmi dai și mie un pic? — Bineînțeles, am spus, râzând. Reiko a adus două păhărele și am dat noroc. A plecat apoi în bucătărie ca să pregătească cacaua. — N-am putea vorbi despre ceva mai vesel? a întrebat Naoko. Nu prea aveam nimic vesel la îndemână. Mă gândeam că ar fi fost bine să-l am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mai dori niște șampanie. Golise paharul cînd băuserăm În cinstea lui. Dac-o ține tot așa o să adoarmă, spuse alt pilot. Pune-i doar jumătate de pahar. Cheliuță Îl goli dintr-o Înghițitură. — SĂ v-o descriu, continuă. După Înc-un păhĂrel. — Auzi, Cheliuță, ia-o și tu mai ușurel, da? Vrem să ne lămurim ce-i cu treaba asta. Tu nu tre’ să mai zbori cîteva zile, da’ noi ieșim mîine și ce vrei tu să ne povestești, pe lîngă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se pare că ar fi loc pentru resentimente. Dependența e una pentru toți. Însă, în ciuda aparențelor, nu pot să nu remarc diferența dureroasă între bărbatul care tocmai a vorbit și Femeia de Afaceri care discută cu un accent impecabil despre păhărelul ei de sherry. Îmi beau cafeaua. Întâlnirile de la șase și jumătate, de după serviciu, înlocuiesc tradiționalele distracții din puburi. Subsolul este dotat cu un automat uriaș pentru cafea, cu cești de unică folosință și un platou imens cu prăjituri cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Jake. Nu o lua personal, prietene. Însă noi avem de gând să consumăm câte ceva la aceste așa-zise adunări. Eu, unul, să fiu al naibii dacă mă văd vorbind în fața unor străini despre cele mai profunde sentimente fără ajutorul unui păhărel. Pentru o secundă, desăvârșitului Jake îi cade fața imperturbabilă. Îmi vine să-l sărut pe Finn pentru o astfel de performanță. Însă Jake răspunde doar atât: —S-ar putea să reduceți porțiile de alcool la minim. Pentru că, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fără fricțiuni cu oamenii Imperiului, care patrulau În centuriile lui van Allen. Era un vechi bar ce dădea spre Naviglio, cu tejgheaua de zinc, cu biliard, cu tramvaiștii și meseriașii din zonă care veneau dis-de-dimineață să dea pe gât un păhărel. Prin ’68 și În anii următori, Pilade ajunsese un adevărat Rick’s Café Américain unde, la aceeași masă, militantul din Mișcare putea să joace cărți cu ziaristul de la cotidianul patronului, care se ducea să bea ceva după Încheierea numărului, pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
hipnotice. Cu un miros puternic de alge, de migdale, de tutun, de fân, de fum, de livadă și de pădure. "Cu miros de pădure și de uitare", rememorează Avocatul un vers rătăcit și banal, pășunist, de-al Poetului. Își ridică păhărelul și bea hulpav, dintr-o sorbitură, simțind jerăgaiul arsurii amare, binefăcătoare, cum coboară năvalnic, către plex. Până la fund... "Sfinții Luca și Matei, au deschis o crâșmă-n tei!" Trădătorul de Vierme tot nu se vedea, și pace. Vă spun, ajunsesem
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dubioase, bucăți macerate de carne de vacă sau de porc, în mozaic cu resturi de oase, de măruntaie și cu rotocoale de grăsime tulbure. Vasele canope, cum îi plăcea Poetului să spună! Băi, șerife, nu că sunt eu curios, dar... Păhărelele astea au fost spălate vreodată? Măcar în bășcălie? vrea să afle Nae. Bineînțeles că da! Chiar acuși...! îi răspunde Vierme afectat, în timp ce se apucă să clătească recipientele, sub jet de apă simplă, rece, într-o chiuvetă de fontă coclită, ce
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pe la spate! Servus, băi, nedomoliților! Ave, Trubadurule, spectatorii te sărută! De pe unde-ați mai aterizat și voi, zurbagiilor, la ora două și jumătate noaptea? Nu că m-ați deranja, nici gând, oricum eram ocupat, cu Șobolanu' , la frecangeală, la un păhărel de discuție... Și ne aminteam și noi de timpurile alea bune, care nu mai sunt. Și-am auzit o bubuitură... Și-am văzut un bulgăre de fum și de flăcări, dincolo de câmp... Și ne-am zis: fir-ar neamu' lor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nici n-ar mai vrea să se oprească niciodată. În cârciumă, așezați la o masă lungă, în fund, vreo doisprezece bărbați fruntași se sfătuiau de multișor și n-ajungeau să se înțeleagă, cu toate că își mai ajutau îndrăzneala și înțelepciunea cu păhărelele de țuică, servite de însuși Cârciumarul Busuioc cu încrederea cuvenită unor oameni de seamă și siguri de plată. Busuioc de altminteri lua parte și el la tocmeală, cât îi îngăduia negustoria, fiindcă era doar vorba de pământ, iar dânsul, ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aduceți aminte de când vă spun mereu că vodă vrea să împartă oamenilor pămînturile? făcu Ignat Cercel cu mândrie. N-ați vrut să mă credeți. Acu se adeverește de-a binelea! Primarul amuțise; trecu la cârciumă să se încălzească cu un păhărel, iar peste câteva minute o șterse acasă, nevrând să fie de față când oamenii vorbesc prea multe prostii. Petre Petre, înflăcărat, amintea lui Luca Talabă cât au alergat prin București pentru moșia cucoanei, și încheie: ― Bine că nu ne-am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
umedă. Frigul de pivniță începea să se simtă ca un curent care ne înfoia părul și ne făcea pielea de găină pe brațe. Pe jos, terenul începea să devină cleios și, prin băltoace, se vedeau tot felul de resturi aruncate: păhărele de plastic în care fusese înghețată, cutii sparte de chibrituri, hârtii cerate cu coji de parizer, bucăți de vată murdară. La o cotitură a culoarului am zărit două biluțe roșii, legate cu elastic, din cele cu care își prind fetițele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bărba-su acasă ? Păi nu era mai zurliu să fi venit să-și rupă proteza-n chiflele astea ? Da măcar o cratiță de mâncare, da măcar un borcan de zacuscă... E-hei, niște pâine cu zacuscă de-ar fi, și-un păhărel de țuică... Scârțâie ușa, da mai bine nu-ntorc capu ; nu l întorc, că molfăi un colț de brânză. O brânză cât o nucă, numa atâta am luat, cât să-mi mint foamea. Și p-ormă întorc capu, că și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
părintele Bernard. Nu vreau să vă deranjez, am trecut doar pentru un minut, nu rămân mai mult. Nici prin cap nu le-ar fi dat să-l oprească la masă. Gabriel, evitând privirea lui Brian, îi spuse preotului: — Luați un păhărel de sherry. Preotul acceptă. Apoi, întorcându-se politicos spre Brian îi spuse în chip de salut: — Hristos a înviat! Era prima săptămână după Paști. — Știu c-a înviat duminica trecută, răspunse Brian. Presupun că-i încă viu. — Veștile Domnului nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
preajma bordeiului în care locuia. La un moment dat, a prins a mângâia acele flori. Cu atingeri lunecând ușor pe petalele firave, de culoare alb-verzuie, copilul a băgat apoi de seamă că între acele petale se ridica un fel de păhărel, prelungit, cu buzele ușor răsfrânte. Chiar în mijlocul păhărelului, un bețigaș subțire și delicat înfățișa soarelui o mică măciulie ușor gălbuie și lipicioasă. întreaga alcătuire semăna cu un clopoțel. Cu imaginația lui de copil, micul sclav a asemănat totul cu o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
dat, a prins a mângâia acele flori. Cu atingeri lunecând ușor pe petalele firave, de culoare alb-verzuie, copilul a băgat apoi de seamă că între acele petale se ridica un fel de păhărel, prelungit, cu buzele ușor răsfrânte. Chiar în mijlocul păhărelului, un bețigaș subțire și delicat înfățișa soarelui o mică măciulie ușor gălbuie și lipicioasă. întreaga alcătuire semăna cu un clopoțel. Cu imaginația lui de copil, micul sclav a asemănat totul cu o gură de om. Fără să stea prea mult
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
a vă stingheri? Mă tem că no să știți să vă faceți înțeles de prea stimabila gorilă care conduce destinele acestui local. Nu vorbește decât olandeza. Dacă nu mă autorizați să vă pledez cauza, nu va ghici că doriți un păhărel de rachiu de ienupăr. Iată, îndrăznesc să sper că ma înțeles; felul în care a dat din cap trebuie să însemne că argumentele mele l-au convins. Se duce într-acolo grăbindu-se cu o încetineală de înțelept. Aveți noroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
care au intrat ca la ei acasă și i-au scos mațele. Oh! Iertați-mă doamnă! N-a înțeles, de altminteri, nimic. Câtă lume \ nu găsiți? \, deși e atât de târziu și plouă întruna de zile întregi! Din fericire, există păhărelul cu rachiu de ienupăr, singura lucire în bezna care ne înconjoară. Simțiți lumina aurie, lumina arămie, pe care o aprinde în noi? îmi place să străbat orașul, seara, când mă pătrunde dogoarea rachiului de ienupăr. Merg așa nopți întregi, visez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
băgat de seamă că în dosul ulcelei se ascundea un păhăruț plin ochi cu o licoare de culoarea unei cireșe date în pârg. „Măi, să fie! Doar n-o fi bun de băut?”m-am gândit eu, ducând la nas păhărelul din care se ridica o miroaznă plăcută cum n-am mai întâlnit. Am apropiat cu grijă paharul de buze...am gustat...Ah! Ce minunăție! Era o băutură făcută din cine știe ce buruieni și fructe de pădure cunoascute doar de bătrân. L-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
găsise acasă la ora prînzului, nu-și găsea liniștea pînă n-o vedea din nou. Ajungînd la palat constată că fericirea lui Susan și a lui Juan Lucas intrase pe făgașul normal: tocmai se Întorseseră de la golf și beau un păhărel de Jerez cu arhitectul și inginerul, care veniseră pentru a discuta cîteva chestiuni privitoare la noul palat. Lucrările erau foarte avansate, În curînd aveau să termine etajul al doilea, Susan asculta explicațiile arhitectului sprijinindu-se de brațul lui Juan Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și tot așa pînă cînd Începe să respire mai ușor, căci a digerat tot ce-a Înghițit pînă atunci și iese din nou proaspăt și dichisit ca scos din cutie În centrul orașului, unde Îl așteaptă alți prieteni și alte păhărele, păhărele care de multe ori Îi poartă pașii prin cîrciumi unde cheful se prelungește nu o dată pînă-n zori și unde n-ai mîncat În viața ta niște jumări mai grozave, cîrciumi de prin cartierele Victoria ori Bajo el Puente, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tot așa pînă cînd Începe să respire mai ușor, căci a digerat tot ce-a Înghițit pînă atunci și iese din nou proaspăt și dichisit ca scos din cutie În centrul orașului, unde Îl așteaptă alți prieteni și alte păhărele, păhărele care de multe ori Îi poartă pașii prin cîrciumi unde cheful se prelungește nu o dată pînă-n zori și unde n-ai mîncat În viața ta niște jumări mai grozave, cîrciumi de prin cartierele Victoria ori Bajo el Puente, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]