1,696 matches
-
adică mai așezat la orânduielile gospodăriei, mai statornic în faptele cele potrivite fiului rămas să-l înlocuiască pe tată-său, plecat la cele veșnice. Dar nehotarârea lui cu privire la însurătoare atârna greu de faptul că nu făcuse încă armata. Celelalte motive păleau toate pe lângă acesta care dădea bărbatului patalama de maturitate deplină. El știa bine că însurătoarea nu-i o treabă de azi pe mâine și că odată însurat, îți croiești drum fără abatere pentru până unde-a binevoi Dumnezeu să-i
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
capătul scării, se uită la propriul portret, râse sardonic. L-am auzit. Afară, gerul tăcea molcom. Eram doar eu și iubita mea, spaniolă, vorbeam românește, că tot nu ne auzea nimeni. Hai să ne dezbrăcăm, propuse ea. Tablourile din jur păliră, era numai ea, albă, strălucitoare, intangibilă. Centaurii pășeau pe vârfuri.„Piatra filosofală”, șopti Desnuda. Piticul roșu trecu în fugă, ne ură iubire veșnică. Dar roșul este ucigaș, m-am gândit. Domnilor copii, veniți și vă înmulțiți. Jurnalul unui bătrân nebun
DESNUDA de BORIS MEHR în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357670_a_358999]
-
ocazii. „Maurii”, respectiv „Creștinii” se adună săptămânal la sediile lor, pentru a exersa pasul lent al defileelor de gală sau pentru a discuta programul și situația colectării de fonduri. Frecvența și seriozitatea cu care ei vizitează sedințele ar face să pălească orice celulă de partid din zonă. În ce constă concret această Sărbătoare? Să ne imaginăm că retrăim o pagină de istorie pe viu. O zi normală de lucru, o dimineață aparent oarecare. Brusc bat clopotele, sună trâmbițele iar vestitorii aleargă
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Spiritul este masa energetică ce vibrează în Univers, umbra tremurul energiilor telurice. București, 12.05.2012 [1]James Hilton, Umbre, Ediția a II-a, Editura Contemporană, București, 1943. Umbre, Ediția a II-a, Editura Contemporană, București, 1943. [2]George Bacovia, Pălind, vol. „Versuri”, p.47, Editura Tineretului, București, 1960. Pălind, vol. „Versuri”, p.47, Editura Tineretului, București, 1960. [3]Lucian blaga, Cerească atingere, vol. „La cumpăna apelor” din poezii Poemele iubirii, Editura Pentru Literatură, București, 1968. Cerească atingere, vol. „La cumpăna
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
tremurul energiilor telurice. București, 12.05.2012 [1]James Hilton, Umbre, Ediția a II-a, Editura Contemporană, București, 1943. Umbre, Ediția a II-a, Editura Contemporană, București, 1943. [2]George Bacovia, Pălind, vol. „Versuri”, p.47, Editura Tineretului, București, 1960. Pălind, vol. „Versuri”, p.47, Editura Tineretului, București, 1960. [3]Lucian blaga, Cerească atingere, vol. „La cumpăna apelor” din poezii Poemele iubirii, Editura Pentru Literatură, București, 1968. Cerească atingere, vol. „La cumpăna apelor” din poezii Poemele iubirii, Editura Pentru Literatură, București
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
un arac. Cum nu înțelegeau ce zburătoare au în fața ochilor, vie sau moartă, încremeniți de “măreția” isprăvii ce săvârșiseră, m-au dus pe brațe, pe furiș, în casă, spunându-i mamei că am adormit. Iar pe ei, unde i-a pălit o hărnicie și o cumințenie de se mirau și tutunul și andreaua ce-i apucase ! Doar privirile li se încrucișau întrebătoare, din când în când, stabilind cine verifică zburătorul, să vadă de nu i-au înghețat aripile. După vreo patru
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
BĂRĂGAN Pe cer bat stelele mâțanii, Și câmpul negru-i adormit, Somnul se zbate între gene, Luna-i un cui, de nouri ruginit. Cuprinsa-i noaptea de mistere, Iar frunzele speriat foșnesc. De undeva, dintre vâlcele, Răsună spart, glas cocoșesc. Pălit de ziua ce-o să vină, În negrul lui că de catran, Cerul spre roșu se înclină, În marginea de Bărăgan. Ziua se-aprinde și mai tare, Se-mbujoreaza feciorelnic. Soarele, da s-apara-n zare, Și țese zori peste-ntuneric. În lunca
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
S-a dus din nou o zi din viața mea... Și tristă eu privesc în depărtare, Cum noaptea își aprinde prima stea, Iar eu, tânjesc la dulcea-ți sărutare. Nu știi ce greu se scurge timpul meu, Iar florile parcă pălesc sub soare. Doar gândul către tine tot mereu, Pe vântul ce adie,o să zboare. Ciripesc pe ramuri pasarele, Și soarele îmi zâmbește prietenos. Dar eu stau cu gândurile mele; Nimic nu-mi place,nimic nu-i de folos. Nu stiam
SUFLET TRIST de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360007_a_361336]
-
felul lui momentele mântuitoare, reușind să-i facă pe cititori, la rându-le, să retrăiască momentele cu aceeași intensitate. Citez doar câteva versuri ale unor poeți. Poemul „Pe cruce” a lui Vasile Voiculescu: Iisus murea pe cruce. Sub arșița grozavă/ Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii./ Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinei/ Părea că varsă lavă ... Mihai Eminescu descriind atmosfera Învierii la una dintre mănăstiri: Un clopot lung de glasuri vui de bucurie,/ Colo-n altar se uită și
LUMINA DIN SUFLETELE NOASTRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359118_a_360447]
-
lucii mreje Ești muza ce-ai făcut poeții să viseze Pe- a dimineții zorii vii de adamant! Șlefuit din roua de-albastru elegant. Cu-a vremii valuri.. cântul tu-l chemi, Și n-ai angoase,de cine să te temi? Pălește Lira constelația cu patru stele Când ochii dulci de ondină scriu pastele! Albastră-ți este a zării mărginire , Ești strălucire, nu ești plăsmuire? Să cânte harfa ,lira,alăuta să vibreze, Vântul să stea-n fața ta și să viseze! Romanță
MUZA POEȚILOR de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340472_a_341801]
-
a dus pe mine, să arunce vinovăția asupra mea. De multe ori am văzut-o la spital cu doctorul Moraru! Lui Mihai îi trecu prin minte imaginea medicului din seara în care aflase că Ilona fugise din sanatoriu. Îl văzuse pălind, exprimându-și furia prin gesturi și cuvinte necontrolate. În mintea lui se formau diferite conexiuni. Arborele greșelilor își înălța ramuri din ce în ce mai puternice. Emilia făcu câțiva pași, având impresia că stă pe ace. Aruncă la întâmplare câteva zâmbete forțate, apoi se
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
cu motivație. Mai binele se obține ușor și aduce efecte reduse. Având pe el ca țel, înlăturam idealul. Acest joc mi-a reamintit de puterea imaginației, de puterea lui „îmi dau voie să visez”, m-a învățat că „mai bine” pălește în fața lui „ideal” și acesta din urmă este punctul de plecare. Cum putem acționa spre schimbare în bine, fără o direcție majoră, fără acel vis, ce poate părea utopic acum dar care, dacă ar fi să devină realitate, am fi
Un joc m-a învățat că nu am avut până acum curajul să visez la cel mai frumos viitor posibil () [Corola-blog/BlogPost/338355_a_339684]
-
redeschiderea A1 Orăștie - Sibiu Lot 3, în ciuda avertismentelor noastre publice și documentate că Dealul Bucium reprezintă un pericol iminent pentru autostradă și că poate îngropa de vii zeci sau sute de oameni, într-o tragedie care poate face Colectiv să pălească în uitare. (În imagine - Alunecare Dealul Bucium) În ciuda filmărilor publicate, în care alunecarea este evidentă, am sfârșit prin a fi noi acuzați de rea intenție și de nepricepere de către directorul CNAIR Cătălin Homor, cu precizarea reluată sistematic într-o serie
Tragedia Aciliu – Mai este doar un pas! Închideți de urgență traficul pe A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, înainte să moară oameni îngropați de vii! () [Corola-blog/BlogPost/338783_a_340112]
-
clujeni care se reîntorc în oraș după vacanță. Ce s-o mai dregem, ne-am făcut de rahat! Adică nu contează că facem un festival major care pune Clujul pe hartă, nu contează că aducem business în oraș, toate astea pălesc atunci când vine vorba că o dată pe an, zece zile, să creăm condiții civilizate de confort vizual și mai ales fonic spectatorilor care aleg să vadă film în Piața Unirii”, și-a arătat nemulțumirea regizorului. El a povestit și cum un
Tudor Giurgiu, președintele TIFF: „Spre finalul filmului, un moment tandru, liric între personaje a fost «spart de claxoanele unui bou” () [Corola-blog/BlogPost/338980_a_340309]
-
pe deasupra uniformelor negre, mantii până în pământ de aceeași culoare, cu același blazon brodat în piept. Pentru o secundă am avut senzația că m-am teleportat la Hogwarts. Îți recomandăm Biserica de la geam. Doamne ferește! Catedrala și picturile ei, oricât de interesante, păleau în fața acelui spectacol al vieții. Așa că am traversat către Praça Luís de Camões, acolo unde procesiunea se oprise. M-am așezat cuminte pe treptele din fața fântânii și i-am observat, vreme de o jumătate de oră. Cei care nu purtau
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului () [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
în Ploiești, în Școala primară. Acolo am stat nouă zile și nouă nopți, fără să ne dea o bucățică de pâine, decât apă rece. Păduchii se înmulțeau din zi în zi. În școală făceau focuri din băncile copiilor, unde ne păleam cămășile, ca să moară păduchii. Încep să ne dea la patru inși câte o varză albă. Trecând trei zile, ni se da câte un pesmet de fiecare prizonier, iar după alte trei zile, ne dădeau la cinci prizonieri, o pâine. Continuă
REVISTA DE RECENZII - Part 32 [Corola-blog/BlogPost/339904_a_341233]
-
În acest scop el a trecut prin vadurile Dunării armatele daco-sarmate concentrate în stepa Bugeacului- în provincia Moesia. Numai rapiditatea reacției de care a dat dovadă împăratul Traian i-a salvat pe romani de la o catastrofă în fața cărora ar fi pălit cele suferite de către Varus la Teutoburg și de Fuscus la Tapae. Legiunile romane, săvîrșind un marș forțat, au izbutit să revină pe malul drept al Dunării cu mult înainte ca aliații daco-sarmați să ajungă la podul de la Porțile de Fier
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
dar unul ședea jos și-mi lingea picioarele. Săracii simțeau ce-are să fie. Și-au venit ăncăvediștii, ocupanții ăștia sovietici, la poartă. Da’ cîinele o sărit de lîngă mine și s-a repezit la ei. Auzeam hămăitul lui. L-au pălit cu ceva și cîinele a-nceput să scheaune. Tropăind se vîrau prin-năuntru. Au înconjurat casa. Vreo doi trei au venit la mine. Cînd m-au văzut, că era întuneric, m-au întrebat: Da’ tu ce stai aici? Au vorbit
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
în Ploiești, în Școala primară. Acolo am stat nouă zile și nouă nopți, fără să ne dea o bucățică de pâine, decât apă rece. Păduchii se înmulțeau din zi în zi. În școală făceau focuri din băncile copiilor, unde ne păleam cămășile, ca să moară păduchii. Încep să ne dea la patru inși câte o varză albă. Trecând trei zile, ni se da câte un pesmet de fiecare prizonier, iar după alte trei zile, ne dădeau la cinci prizonieri, o pâine. Din cauza
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) () [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
în planul estetic și anume „evoluția poeziei de la epic la liric, evoluția prozei de la proza subiectivă rurală la proza obiectivă urbană și dezvoltarea romanului analitic”. Criticul de la „Sburătorul” considera că odată cu trecerea timpului și cu depășirea granițelor naționale, operele literare pălesc și chiar dispar ca valori estetice: „Nu se mai pot citi”. De asemenea, pretindea că procesul mutației estetice acționa puternic în domeniul poeziei: „Un Grigore Alexandrescu și un Vasile Alecsandri au devenit apoetici”, dar tot Lovinescu afirma că „Eminescu rămâne
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
urma îți tot caut Și că întruna eu mă rătăcesc? Și tot a mea e vina, că te laud Că tu ești totul pentru mine și că, încă te iubesc? E vina mea, că soarele răsare Și că lumina lui pălește-n preajma ta? Și tot eu sunt de vină, că mă doare Acel cuvânt atâta de umil, iubita mea? de ce oare?... Am renunțat la soare pentru tine Mi-s nopțile altare de lacrimi și visări, Și mă gândesc de știe
E VINA MEA? de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340739_a_342068]
-
mine Peste sufletu-mi amar. Și valsau fără oprire, Întuneric aducând Cu-a lor umbră fluturândă Peste soare și pământ. Cum valsau pe zbor de lacrimi Printre melodii divine Îngropau întregul cer Și-al meu dor nebun de tine. Soarele pălise-n umbra Ființelor cu aripi fine Și-al meu dor murise-n vals Căutându-te pe tine. Referință Bibliografică: VALSUL FLUTURILOR NEGRI / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
VALSUL FLUTURILOR NEGRI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341045_a_342374]
-
voievodatul folclorului neamului românesc! Dar, sunt cântece între cântece, cum sunt deosebiri de strălucire și feerie între smaralde, mărgăritare, perle, aur sau diamante. Mai frumoase decât cele frumoase sunt cântecele acelea ce farmecă de peste șaizeci de ani, neajungând niciodată să pălească asemenea frunzei sărutate de brumă, ci rămânând până azi vlăstare ale sufletului. Ele sunt cântecele glăsuite neegal de alinător cu altele, de artistul Benone Sinulescu. Sunt și cântăreți între cântăreți, așa cum sunt păsări între păsări, dar niciuna nu are glasul
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
versul să-și ia zborul. Când iernile și-or strânge în talpa-mi rece, gerul, când gura mea va tace umplând de suflet, cerul, atunci, și doar, atunci, voi scăpăra o iască! lumini de vers din trupu-mi nicicând să nu pălească. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: LUMINI DE VERS / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LUMINI DE VERS de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341056_a_342385]