1,423 matches
-
îmi curge că ploaia în suflet Ce tristă e ploaia din sufletul meu Adesea se pierde șoptită-ntr-un urlet Răsturnîndu-mi pe frunte coroană de zeu Dar nu ploua continuu, mai sînt zile senine Răsar și mici steluțe, ca niște păpădii Eu știu că din iubire te vei opri la mine Eu te aștept cu ploaia în suflet să îmi vii & Că tot omul care se trezește dimineață la ora cinci, ca să audă cum înfloresc zarzării, îmi pun și eu întrebări
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
îmi curge că ploaia în suflet Ce tristă e ploaia din sufletul meu Adesea se pierde șoptită-ntr-un urlet Răsturnîndu-mi pe frunte coroană de zeu Dar nu ploua continuu, mai sînt zile senine Răsar și mici steluțe, ca niște păpădii Eu știu că din iubire te vei opri la mine Eu te aștept cu ploaia în suflet să îmi vii & Că tot omul care se trezește dimineață la ora cinci, ca să audă cum înfloresc zarzării, îmi pun și eu întrebări
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
DE PAȘTE Flori de cireș, ciorchine, te-mbată cu miresme Fulgi din petale fine, ninsori de prospețime Suspinul lin al ierbii, rodind sublime-aghesme Sub cerul ce-și revarsă o mare de-albăstrime Peste pământul reavăn... Scâncește greierașul La umbra-ngălbenită de păpădii - regine În verde-ostrov c-o rază valsează fluturașul, Luând în custodie și-o tufă de verbine. De catifea, suavă, tresare panseluța Narcisele din juru-i bârfesc o lăcrimioară Sub streașina bătrână a prins a plânge vița O albinuță-n grabă și-
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
depărtări visuri patimi adieri de zefir pribeag narcise firave îndrăgostite de iriși-vâslași unduind miresme crude înoată într-un ostrov de verde crud ploaie de raze călduțe prinse-n hora florilor de liliac pământ reavăn mirosind a pâine iubiri îngălbenite de păpădii roiuri de fluturi valsând agale prin dimineți de Paște ce poartă arome de tămâie și-un nesfârșit dor de bine... pe-un colț de pagină ruptă dintr-un măr înflorit scriu cu picuri albiți de așteptare ce se preling din
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
verdeață Minuni sculptate-n floare de liliac ce-ascunde În patimi învelite crâmpeie dulci de viață. Se prăvălesc spre ramuri mirări din cer descinse Pe tălpi de întuneric plâng doruri răstignite Se-ntoarnă taine sacre pe pajiștile ninse Cu puf de păpădie și lacrimi ostenite De rouă... Grinzi de floare ce străjuiesc splendoarea Și luturi dogorânde sub arșița dorinței Se năruie-n parfumuri, înveșnicind chemarea Nălucilor din vise în palma neputinței. Magnifice vitralii, veghind frânturi de gânduri Izbesc tăceri arsura din plesnituri
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Te simt aievea; frunză-n cochilii când din vlăstare-ți curg, doar umbre vii, și-un geamăt surd te arde în văpăi mușcând cu iarna peste pași-ți goi. Se-aude urlet lung de păpădii cocori-și fac mansarde-n zori de zi, pe sub genunchi de iarbă te strecori altar îți faci din umbre și din flori. Te poartă-n gând amurgul unui vânt rupând din colbul zilelor de plumb, pădurea-ți va fi veșnic
IUBIRI DE FRUNZĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370057_a_371386]
-
grădină fericirii. Că-i trubadur prea bine știți, zburdalnic și cu capu-n nori, Ades se pierde prin frunziș, visând la stele în culori. Atras de-aroma primăverii, scăldat în vis de frenezie, Răsfăța corzile viorii fiind secondat de-o păpădie. Cu ochi zglobii că două perle și zâmbet de polen fardat, Sărut-aripa buburuzei și-oftează scurt și vinovat. Înduioșata mămăruța, respira clipă de tandrețe, Sub pleoape-i joacă bobi de roua, emoționată-i da binețe, Aripi deschide-n evantai și
GREIERELE ÎNDRĂGOSTIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370399_a_371728]
-
îmi povestea o altă mare mărturisitoare mistică, Aspazia Oțel Petrescu, care o rugase să-i înlesnească o întâlnire cu Titanul misticii, Marele Duhovnic Arsenie Boca, înainte de a fi arestată. Toate gândurile ei sunt colinde care transcend ca un fulg de păpădie anotimpurile trăirii și suspinul după Fecioara Maria-Maica Domnului nostru. NAZARET: „Icoana asta-a frumuseții tale, / I-a adăugat doar un fior de jale, / același joc de tainică iubire, / Te mistuie-n tăcere, peste fire. / Cum stai în calea razelor slăvită
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
ascult încă pașii în tîmplele tale deși credeam că mă vei găsi în plumbul Senei ca Shiva de la Ellora într-o fragilă încercare pîndind vorbe goale în ochiul pădurii răul acela de care îmi aduc aminte mereu la trecerea unei păpădii mari cît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl, numai fantomelor tale lăuntrice le sînt de ajuns zilele gîndului într-o selvă obscură și solitară din care creșteau pietre și aripi bătute în cuie, semnale de alarmă
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
morții. Citește mai mult Îmi ascult încă pașii în tîmplele taledeși credeam că mă vei găsi în plumbul Seneica Shiva de la Ellora într-o fragilă încercarepîndind vorbe goale în ochiul păduriirăul acela de care îmi aduc amintemereu la trecerea unei păpădii maricît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl,numai fantomelor tale lăuntricele sînt de ajuns zilele gînduluiîntr-o selvă obscură și solitarădin care creșteau pietre și aripi bătute în cuie,semnale de alarmă strivite fără motivsub flecurile pantofilor
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
au plecat Spre țărmul veșniciei și-al uitării - Limanul cel temut și-ndepărtat, De neînlăturat - al resemnării. Îi vom numi”aceia care-au fost” - Sunt adormiții întru veșnicie; Un anotimp le-a fost doar adăpost, Cât timp durează flori de păpădie. Deși plecați, mai stăruie și-acum, Când aripi amintirile-și desfac, Ne însoțesc pe-al vieții noastre drum, Persistă în parfum de liliac. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Liman / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I
LIMAN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369432_a_370761]
-
de nervi, / ulciorul în care achimic renaștem, / [...] / adânc în athanor vegheat privegheat...» - Straniul, fragilul ulcior, p. 86), adică ulciorul-craniu-rostitor-de-cuvânt, si, sfera-de-păpădie-locuită-de-liricul-eu, sacrul corp / trup purtător de suflet, nu neapărat androginic glob, ci sfera „dăruita“, „lăsată testamentar“ («În interiorul acestei sfere de păpădie / sunt eu / cu tot ce-mi aparține și rămân / nimic material vederii, / [...] / doar o anumita vibrație primită în dar / înainte de a ma naște / [...] // această moștenire de taină, unica / [...] / prin galeriile spațiotimpului / în slalom continuu / prin sine însăși / negative rădăcini depășind
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
bine îngrijite ne-au oferit un peisaj de-a dreptul divin, cu livezi de meri în floare, cu magnolii ale căror flori roz explodau de vitalitate, lalele galbene și roșii își înălțau cupele de-a lungul aleilor, flori galbene de păpădie luminau verdele ierbii, copaci bătrâni își înălțau trunchiurile spre cer. În Biserică ne-au întâmpinat imagini de o profundă sacralitate. Oamenii îi venerau pe Iisus și pe Maica Lui, născătoare de Dumnezeu, într-un mod tradițional românesc, dar care parcă
RÂMNICU VÂLCEA, ORAŞUL TRADIŢIILOR ŞI AL BUNEI CREDINŢE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369711_a_371040]
-
Autorului Înhamă fluturii la car! Dar nu la cel al umilinței Și fă-ți din suflet un Icar Zburând spre inima credinței. Unde-i aceasta? Nimeni știe! Poate departe'n univers, Ori chiar în taina unui vers, Sau în firava păpădie ... Oriunde-ar fi, cu delicate Aripi de flutur vei pluti. Nu cu războaie vei răzbi În lumile adevărate. Inima este sclavă forței! Buze mușcând nu guști săruturi, A tale's cu aripi de fluturi, Fă întunericul rob torței! Lumini și
ÎNHAMĂ FLUTURII! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362701_a_364030]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PĂLĂRIA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PĂLĂRIA Rătăcind colo-n câmpii Printre flori de păpădii, Fluturele, cam distrat Și puțin cam zvăpăiat, Și-a pierdut, nimeni nu știe, Eleganta pălărie. Și, întreaga primăvară, Chiar din zori și până-n seară, Fără tihnă scotocește, Numai că nu o găsește! Ce e extraordinar E că, fiind cam ștrengar
PĂLĂRIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362736_a_364065]
-
și până-n seară, Fără tihnă scotocește, Numai că nu o găsește! Ce e extraordinar E că, fiind cam ștrengar, Nu e supărat deloc, Întâmplarea-i cu noroc! Când pe-o floare se oprește, La ureche îi șoptește: „Spune-mi, dragă păpădie, N-ai văzut o pălărie? Spune, că-ți dau plată bună! Un pupic îți dau arvună! Și-ncă zece mai primești De la mine, de-o găsești!” Referință Bibliografică: PĂLĂRIA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1507, Anul V
PĂLĂRIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362736_a_364065]
-
mai discret tezaur! Ploile de lacrimi albe Le așez în sfinte salbe Și împodobesc cu ele Ceasurile care-s grele.. Viile ce-au fost în rod Cântă parcă un prohod Vântul le-a jertfit altarul, Dar învie iar la anul! Păpădia-și poartă straiul Unde -n toi este alaiul Pleacă Toamna-n alte zări Lasă-n urmă resemnări... Lăcrămioarele din glastră Se tot uită pe ferestră Să mai prindă câte-o rază, Prin senin cerul să-l vadă.. Rânduri de cocori
O PĂRERE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353269_a_354598]
-
mai mult, cu cât el a murit“.-Dalida solitudinea lui stagnează în vise implicite gândurile-i cresc precum bolovanii de trovanți s-a nascut odată cu Sol invictus și s-a trezit brusc pe o masă de operație -era că o păpădie disecata -ei îl priveau nevăzuți lui și-i suflau petalele de vise extirpând copilul din el trebuia să fie matur sub periscopul securii lor fără el, ce grâu va încolți pe câmpuri cu ce maci? aceeași "ochii și timpanul statului
O CRUCE DE CHIHLIMBAR de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353462_a_354791]
-
duce valiza, Trenul se urnește, șinele trosnesc, O batistă albă de brocart sărută Un obraz în lacrimi și la drum pornesc. Primăvara vine ca o domnișoară, Parfumată iarași cu miresme vii Lacrămioare albe, sunt brodate toate Pe veșmăntul verde, soare - păpădii. Maci incendiați cu raze de soare Gătesc iarași cămpul pentru îndrăgostiți Fluturii în vals iși sărută floarea Dulce încăntare, viața e să știți! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Vine Primăvara / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1166
VINE PRIMĂVARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353517_a_354846]
-
stele, suntem una cu Universul, suntem parte din natură, suntem fibră din spațiul nemărginit, ne naștem, trăim și murim doar datorită miracolului, datorită sclipirii de geniu a forței divine, a unei matematici desăvârșite aplicate pe scară largă, de la puful de păpădie până dincolo de necuprins. Omul, în plenitudinea sa, este o perfecțiune greu de atins, este o operă contemplativă, o creație amețitoare între frumos și luminozitate, între profunzime și cercetare, între mister și atractivitate, este o lucrare vie, o păpușă galvanică plină
MIRACOLUL DIN NOI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353507_a_354836]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PLĂPÂNDĂ FLOARE DE CAIS Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Plăpândă floare de cais Ție cântul meu adie, Ești frumoasă ca un vis Puf și fulg de păpădie. Ruptă ești din prag de rai Și firavă ca o boare, Gingașă și fără grai Așteptând un puls de soare. Roua nopții te descântă Răcorindu-te ușor, Albinuțe te alintă Fredonând versuri de dor. Mai presus ești tu de toate
PLĂPÂNDĂ FLOARE DE CAIS de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352900_a_354229]
-
greutatea când poetul îi smulge sufletul vieții. Îngenunchere. Sărutatul pământului. Îmbrățișarea aerului. Pășitul pe valuri. Stavilă cascadei din creierul munților. Ce? Un vers. Atât. Poate schimba Universul. Răsturna relieful. Transforma pietrele în stele suitoare în crug. Ori în nacele de păpădie pentru dirijabile. Tainice și întortocheate sunt căile dragostei. Dacă pornești pe ele, te înfunzi în labirintul de sine. Iar de aici, cu greu vei mai găsi o ieșire. Și totuși, iubirea e singura care ne salvează , spune autoarea, îl pierde
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > IUBIRE MUTĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului cu virginala pufului paloare așteaptă păpădiile-n fânețe iar vântul le dezbracă de culoare din fugă dăruindu-le binețe e felul lui la dans să le invite purtându-le vrăjite înspre zare în ritmuri repezi parcă aiurite umplându-le de saț și de ardoare nu se
IUBIRE MUTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353901_a_355230]
-
mâncare pentru prânz. Așa deci, ne-am pus pe treabă. Eu cu o undiță în mână, George cu alta la câțiva pași mai încolo. Era vreme frumoasă, senină, caldă. Pomii din jur tocmai legaseră rod. Căciuliile de puf alb ale păpădiilor încă se mai vedeau printre pomi. Razele soarelui coborau binevoitoare din cer, de începusem să ne bronzăm. Mi s-a înroșit pielea pe brațe și pe gât. La George nu se prea cunoștea efectul razelor, avea o mică barbă neagră
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
15 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului lungi fuioare de cocoare fac cărări pe patru zări vin spre cuiburi peste târguri semn c-afară-i primăvară vântu-alină o sulfină semn de dor și de amor într-o clipă se-nfiripă tonuri vii de păpădii o albină dă-n grădină sărutare la o floare prin livezi oriunde vezi ninge-n păr cu flori de măr fluturii aruncă vii nestemate peste toate iar în zări se văd cărări lungi fuioare de cocoare *** Referință Bibliografică: lungi fuioare
LUNGI FUIOARE DE COCOARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353899_a_355228]