711 matches
-
cu fânul de rigoare la Cotroceni, în speranța că măcar nu i se vor lua, pe timp determinat, 15%, din pensie. Văzându-l, președintele s-a făcut foc și pară: fânul trebuie ținut pe la iarnă, acum se poate merge la păscut! Ca și cum n-ar fi de ajuns ce-și fac oamenii între ei, suntem amenințați cu o vară secetoasă, că și acel puțin de pământ lucrat să nu dea rod mulțumitor. Vor trebui să iasă copiii cu paparudele și Caloianul, să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
câmpie. La început am avut ceva rezerve și am început să strig să-i conving să se dea la o parte, ulterior însă am observat că suntem fiecare cu treburile noastre: eu îmi văd de drum, ei își văd de păscut. Deși venim destul de des la râu în timpul zilei sau seara, în zori îmi place să vin singură (cu excepția Indiei care se bălăcește fericită), să privesc conturul difuz al soarelui întinsă în apa rece a râului. Roca din jur este, în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
8,00, când începea programul, adică cum aveau și cadrele de comandă și profesorii. Eu, nu avusesem un astfel de program nici când eram copil acasă la părinți. Dacă nu trebuia să merg la școală, mă trimiteau cu mieii la păscut,iar după ce am crescut mai mărișor, aveam treabă tot înainte, că ținea tata,fie iertat, câte un cârd de vite pe lângă casă de care trebuia să grijesc.Pe vremea aia nu erau societăți din astea neguvernamentale plătite de stat cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
spre sud în pantă lină, aplatizându-se și dispărând la confluența celor două pâraie, în Fruntești. Pe acest deal CAP-ul Fruntești avea 33 de ha vie nobilă care, după 1989, a fost abandonată de proprietari; acum e loc de păscut oile de la stâna lui Ghi Boghiu. Nu se mai cunoaște locul unde a fost curtea lui Vasilică și nici locul unde a fost „mănăstirea”, după cum, dincolo de Valea Boțului, sub Runc, nu se mai cunoaște locul unde a fost Curtea Virginiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre clăcași și proprietari, prevedea pentru fiecare cap de familie înzestrarea atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele. Locuitorii din Lunca (o parte dintre ei!) au fost împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate în partea de apus a satului, ar fi trebuit să fie date comunei dar, dintr-un tabel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fuseseră cumpărate de o parte dintre cei împroprietăriți, nu era al comunei. În funcție de suprafața plătită era și numărul de vite care puteau fi date pe izlaz. De exemplu, Gh. Boca, fost primar, avea 120 prăjini de imaș, putea trimite la păscut 6 vite. (Mărturia înregistrată pe bandă de magnetofon, în 17 august 1975, de Olimpia Bădăluță, de la Vasile Tomescu, care avea atunci 70 de ani.). 29 N. Adăniloaie, Dan Berindei, Reforma agrară din 1864, Editura Academiei R.S.R., București, 1967, p.67
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mondial, în 19251927), era și el printre lucrători. L-au auzit când a zisă unui lemnar: „măi Gheorghe Hură, măi, vino de cioplește aici, mă”. „Vin acu’, cucoane” a fost răspunsul auzit de Toader Boca, copil, când ducea vacile la păscut, pe miriște. Construcția localului de școală s-a încheiat în 1889 și era remarcabil din mai multe puncte de vedere: pe lângă localul școlii, o sală de clasă 10/6 m și o cancelarie, era și locuința directorului, cu dependințe și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Aglaia Cârlan 1926-1927 31. Irina Moisei 1934-1938 32. Gheorghe Călinescu 1940-1941 33. Fevronia Chitică 1926-1927. Condițiile materiale și școlare determinau familiile țărănești să nu-și trimit copiii la școală. Copiii țăranilor intrau „în producție” de la o vârstă fragedă: începeau cu păscutul gâștelor și mieilor pe toloacă, grija față de gospodărie și de frații mai mici, apoi munca grea la câmp, la toate muncile, cu puțin câștig și cu efort mare. Avem mărturiile celor care au trăit la începutul secolului al XX-lea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi necesitat mari cheltuieli, iar cei care au redevenit proprietari pe fostelor lor loturi, după spargerea CAP-ului, n-au știut și nici nu au avut bani să întrețină via, așa că au lăsat-o în paragină; a ajunsă loc de păscut oile de la stâna lui Ghiță Boghiu. Pe lângă vița care s-a sălbăticit, au început a crește arboret, natura intrându-și în drepturi. Nici Coca șarălungă din Rusești 61 de la care am aflat mai precis cum s-a ajunsă la distrugerea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
conștiința că trebuie să învăț. Școala însă mă atrăgea. Era altceva. Altceva decât să am grijă de cârdul de rațe, care mereu se pierdea prin tufele de răchită de pe malul pârâului care traversează grădina. Altceva, decât să duc gâștile la păscut pe imaș și, din când în când, să văd unde mai sunt și dacă sunt toate. Și multe alte ”îndeletniciri” pe care mi le repartiza mama în fiecare dimineață. Până la urmă, domnul învățător Caia a fost impresionat de încăpățânarea mea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
instrucție roșii la față de efort. Vestea că Hiyoshi fusese luat ca servitor se răspândi repede prin conac. Grăjdarii Îl tratau ca pe un Începător și-i dădeau ordine. — Hei, Maimuță! În fiecare dimineață de-acum Încolo, după ce ducem caii la păscut, să faci curat În grajduri. Bălegarul Îngroapă-l În desișul de bambuși. După ce termină de curățit bălegarul, un samurai mai vârstnic Îi spuse: Umple ulcioarele mari cu apă. Și continuă: — Sparge lemne de foc. În timp ce despica butucii, i se spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
adevărat din secolul al XVII-lea, cu stingerea dinastiei Mușatinilor, efect al sistemului electiv al domniilor, despre care am făcut precizări în acest studiu. În capitolul al IV-lea, Eminescu radiografiază secolul al XVII-lea. Tătarii, care se ocupau cu păscutul cailor și cu prădăciuni, sunt prezenți în Bugeac sub domnia lui Ieremia Movilă, care dăruiește lui Kazigherei Han din Crimeea șapte sate pentru câșlă (păscutul cailor), asta și pentru a-l împăca pe Han cu Polonia. Se vor retrage în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
capitolul al IV-lea, Eminescu radiografiază secolul al XVII-lea. Tătarii, care se ocupau cu păscutul cailor și cu prădăciuni, sunt prezenți în Bugeac sub domnia lui Ieremia Movilă, care dăruiește lui Kazigherei Han din Crimeea șapte sate pentru câșlă (păscutul cailor), asta și pentru a-l împăca pe Han cu Polonia. Se vor retrage în Crimeea și vor reveni la 1637, sub Vasile Lupu. Dar populația stabilă era cea românească și Eminescu aduce dovezi din viața religioasă a eparhiilor Brăilei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de religiozitate, în special romanul Șapte frați. Mai este amintit că familia scriitorului era singura din sat care avea o Biblie. Pădurile de pin și de mesteacăn, mlaștinile, câmpurile pe care acesta le cutreiera singur sau în timp ce ducea vitele la păscut, au lăsat urme adânci în conștiința sa artistică. La vârsta de doisprezece ani este trimis la Helsinki pentru a învăța limba suedeză, acest lucru favorizând contactul cu marii scriitori ai lumii. Foamea, un element prezent în viața finlandezilor, l-a
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Le jaloux este o mică capodoperă. Nicolai A. Bogdan 21 a scris mult pentru teatru, în colaborare cu rectorul Constantin Climescu de la Universitatea din Iași, fie compunând opere originale, Abraam (legendă biblică), Ana Doamna (dramă în 5 acte), Berbecii la păscut (comedie în 3 acte), Bogdan I (tragedie în versuri în 5 acte), Bursucul (comedie în 5 acte), Ciceron (dramă în 5 acte), Pe câmpul de onoare (dramă în 3 acte), Traian și Dochia (legendă lirică într-un act), fie traducând
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
găini; gaze; gelozie; gîndaci; grădină; grătar; groasă; iepure; iepuri; ierbivor; imaginație; indiferență; insecte; început; înverzire; joc; lapte; libertate; luncă; lungă; matură; Mărie; miros plăcut; mituri; mîncare; mîța; munte; murdară; naturii; niciuna; nostalgie; nutreț; oaie; Olanda; papuc; parc; paște; pășuni; păsării; păscut; pătură; peisaj; pisică; plai; plimbare; plin; poză; puritate; renaștere; savană; sănătate; sănătoasă; scumpă; seninătate; sol; supărare; teluric; teren; tînără; trifoi; tutun; țară; uscat; vacanță; vaci; verzui; veselie (1); 785/161/51/110/0 iarnă: frig (262); zăpadă (175); anotimp (31
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
referitoare la evoluția orașului în care a trăit și cu care ajunsese să se identifice. Întreaga sa activitate a fost răsplătită cu mai multe medalii și decorații. SCRIERI: Din scrierile lui Nicolai A. Bogdan, Iași, 1879; Iuga sau Berbecii la păscut, Iași, 1881; Cuibul fericirei, Iași, 1884; Bogdan I sau Întemeietorul Moldovei, Oradea, 1890; Frunze verzi, Iași, 1892; Ciceron, Iași, 1892; Traian și Dochia, Iași, 1892; Izvorul lui Dan, Iași, 1892; Abraam, Iași, 1892; Povești și anecdote din popor, Iași, 1892
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
proprietate asupra pămîntului nu fusese rezolvată. Acest aspect nu era critic în perioada aceea, deoarece principala sursă de existență a țăranului era creșterea vitelor. Cel care poseda o bucată de pămînt pe care o cultiva își putea duce vitele la păscut pe pășunea și să adune lemne din pădurile obștii. Nu exista o lipsă de pămînt. Dacă traiul pe o moșie devenea insuportabil, țăranul putea pur și simplu să fugă. Regulamentele Organice au dus la anumite schimbări fundamentale. Deosebit de important era
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
gradul destul de mare de dificultate al poeziei lui C. Th. Ciobanu, el riscând adesea printr-o tehnică a epatării sau prin curioase jocuri lexicale, gen "viața sub scut m-a scutit/ s-o scutur din ce nu primesc/ pe-un păscut în storul distorsionat/ la sinele mai sinuos". Până la un punct se justifică explorarea resurselor anagramatice, convocarea de vocabule ce-și înghit reciproc silabele, sunetele, într-o frenezie a posesiunii și deposedării de sens ("să mă rețină regina-rugină-n rutină retinei,/ pe
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
întors spre tușa Paula: - Ce mai e și cu oul ăsta, femeie? Tușa Paula vorbea domol. De știrbă ce era, abia pronunța cuvintele. A început să spună că odată, pe când era copilă, îi venise rândul să meargă cu vacile la păscut și s-a dus la pășunea de lângă lac, aproape de peșteră. Acolo a dat peste un ou uriaș. Era înalt ca turnul de clopotniță și alb ca zăpada. Parcă de când lumea se afla acolo, la intrarea în peșteră. Din el se
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
iarba care invadează, hergheliile de cai prin stepe, semințele aruncate întro nouă germinație, pulsația accelerată a existenței, mișcarea grăbită a elementelor, toate acestea se fixează în grila esteticii expresioniste. „Și oameni după garduri se furișă -/bivolii grei când vin de la păscut/ calcă-n asfalt, se culcă sau se pișă,/ cu coarnele-n văzduh ca la-nceput.// Și iarba crește prin podele, prin/ ziduri crăpate, sparge bolovanii,/ și măselarițele cu venin/ s-au nărăvit să biruie cu anii.// Pământul iese-n față
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
Autor: Lăură Galescu Mai exact, ministrul a decis coborârea standardelor de integritate din Ghidul carierei polițistului și cadrelor militare, modificare grație căreia polițiștii urmăriți penal pot acum deține funcții de conducere în MAI. Președinte al Sindicatului Polițiștilor din România, Emil Păscut, a declarat că modificarea era "legală și necesară" pentru a pune legea în acord cu "principiul prezumției de nevinovăție". În schimb, fostul ministru de interne, pedelistul Gabriel Berca, susține că modificările nu trebuiau făcute: Dacă tot vrem să avem integritate
MAI: Polițiștii urmăriți penal pot deține funcții de conducere în minister by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/38808_a_40133]
-
întors înarmat cu un topor. Fără nici un alt cuvânt, l-a lovit cu el în cap pe colegul său de două ori. Gheorghe a căzut lat la pământ, într-o baltă de sânge. Un alt cioban, aflat cu oile la păscut la circa 300 de metri de locul incidentului, care a văzut îngrozit toată faza, a fugit să-l anunțe despre cele petrecute pe Nicolae S. , cel care-i angajase. Acesta a venit pe câmp și a constatat că cel care
Agenda2005-48-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284428_a_285757]
-
cred, în mare măsură condiționată de aceste două trăsături ale sale. Era un savant - dar nu făcea caz de asta - muncea țărănește și nu vedea în munca lui uriașă un merit special. În copilărie, mi-a povestit, ducea vacile la păscut, iar seara, acasă, le mulgea. În această muncă suplimentară vedea o răsplată. Cu aceeași putere de muncă și devoțiune extraordinară a făcut din Editura Hasefer una dintre forțele culturale autohtone importante. Dacă nu mă înșel, ieșise la pensie cînd a
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
al Martei Petreu cu Z. Ornea (care va împlini, la 27 august, 70 de ani), aflăm cîteva amănunte surprinzătoare din biografia prietenului și statornicului nostru colaborator: în copilăria petrecută la Frumușica, o localitate de lîngă Botoșani, a dus vacile la păscut, le-a muls ("mărturisesc că am făcut asta, cu delicii, pînă pe la 16 ani"), a avut cai și știa să călărească! Biblioteca Academiei a venit puțin mai tîrziu, dar i-a acaparat, de o jumătate de secol, existența: "Mă pasiona
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]