3,379 matches
-
mai mare, năutul reacționând mai bine la aplicarea celui din urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
celui din urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, dar diferența de valoare nu a avut semnificație față de varianta fertilizată cu gunoiul de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
martorul nefertilizat, dozele de 20-30 t/ha fiind cele mai indicate (tabelul 57). Numărul fructelor la o plantă a avut o creștere spectaculoasă la aplicarea îngrășămintelor organice. Doza de 20 t/ha a favorizat obținerea celui mai mare număr de păstăi la o plantă (36,5 buc/pl.). Atât doza de 25 t/ha cât și cea de 30 t/ha îngrășămint organic au favorizat obținerea unui număr de 36 păstăi /plantă cu 56% mai multe decât la martorul nefertilizat, dar
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
t/ha a favorizat obținerea celui mai mare număr de păstăi la o plantă (36,5 buc/pl.). Atât doza de 25 t/ha cât și cea de 30 t/ha îngrășămint organic au favorizat obținerea unui număr de 36 păstăi /plantă cu 56% mai multe decât la martorul nefertilizat, dar cu 3% mai puține decât la năutul fertilizat cu 20 t/ha. Un număr de 33,5 păstăi/pl. s-au obținut când doza de gunoi de grajd a fost
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
30 t/ha îngrășămint organic au favorizat obținerea unui număr de 36 păstăi /plantă cu 56% mai multe decât la martorul nefertilizat, dar cu 3% mai puține decât la năutul fertilizat cu 20 t/ha. Un număr de 33,5 păstăi/pl. s-au obținut când doza de gunoi de grajd a fost de 10 t/ha, iar 28,7 păstăi/pl. s-au realizat când la fertilizare s-a aplicat numai 5 t/ha (tabelul 58). Masa fructelor la o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
martorul nefertilizat, dar cu 3% mai puține decât la năutul fertilizat cu 20 t/ha. Un număr de 33,5 păstăi/pl. s-au obținut când doza de gunoi de grajd a fost de 10 t/ha, iar 28,7 păstăi/pl. s-au realizat când la fertilizare s-a aplicat numai 5 t/ha (tabelul 58). Masa fructelor la o plantă a fost cuprinsă între 5,4 g/pl. (nefertilizat) și 9,0 g/pl (20t/ha și 25 t
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
9 g/pl la 8,9 g/pl. Dozele mici de gunoi de grajd (5-10 t/ha) au obținut un spor la fructe de 1,6 g/pl respectiv 2,9 g/pl comparativ cu martorul nefertilizat la care masa păstăilor la o plantă a fost de 5,4 g (tabelul 59). Numărul de semințe la o plantă a realizat o creștere odată cu mărirea dozei de gunoi de grajd de la 0 t/ha la 25 t/ha. Aplicarea în doză de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
organic, numărul fructelor la o plantă fiind cu peste 22% mai mare decât la martorul nefertilizat. Doza de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost cea mai valoroasă pentru că a dus la apariția unui număr de 37 păstăi/pl., cu 1 mai mult decât variantele fertilizate cu 20-30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 25 - 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Creșterea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha sau chiar 30
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha gunoi de grajd de bovine și 25 - 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Creșterea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha sau chiar 30 t/ha gunoi de grajd nu s-a dovedit eficientă, numărul păstăilor fiind în toate cazurile de 36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de grajd de ovine. Creșterea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha sau chiar 30 t/ha gunoi de grajd nu s-a dovedit eficientă, numărul păstăilor fiind în toate cazurile de 36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
t/ha la 25 t/ha sau chiar 30 t/ha gunoi de grajd nu s-a dovedit eficientă, numărul păstăilor fiind în toate cazurile de 36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în toate cazurile de 36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a simțit din plin și în cazul numărului de fructe pe o plantă care au prezentat diferențe distinct semnificativă la toate variantele fertilizate. Rezultatele cele mai valoroase s-au întâlnit acolo unde s-a aplicat Folifag 2%, când numărul de păstăi a fost în medie de 41,2 buc/pl., depășind varianta nefertilizată cu 45%. Rezultate valoroase cu privire la fructificare s-au întâlnit și în cazul năutului fertilizat cu Folifag 1% (39,6 buc/pl) și Stimucrop 5-3-3 1% (38,7 buc
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
martorului, s-au obținut când s-a folosit îngrășămintele foliare Nutrivit 114 (5%) si PPCF 2-3-1 (0,5%) și bacterizarea cu 2 flacoane/ ha Nitragin (tabelul 84). Fertilizanții utilizați în experiență au avut o influență pozitivă asupra masei medii a păstăilor pe plantă. Greutatea fructelor pe o plantă a înregistrat cele mai scăzute valori la variantele V1 (Mt), V2 V5 și V8 cu valori ale masei fructelor de 8,2 g/pl, 11,8 g/pl și 12.2 g/pl
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
masei fructelor de 8,2 g/pl, 11,8 g/pl și 12.2 g/pl, pentru ca maximul să se realizeze la varianta V10 ,urmată îndeaproape de varianta V6 cu 15 g p\st\i/pl, respectiv 14,5 g păstăi/pl. Doza de 2 flacoane/ ha Nitragin a influențat puțin masa fructelor la o plantă, valoarea de 12 g păstăi/pl fiind depășită de majoritatea variantelor luate în experiență. Numărul mediu de semințe pe o plantă s-a modificat vizibil
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
realizeze la varianta V10 ,urmată îndeaproape de varianta V6 cu 15 g p\st\i/pl, respectiv 14,5 g păstăi/pl. Doza de 2 flacoane/ ha Nitragin a influențat puțin masa fructelor la o plantă, valoarea de 12 g păstăi/pl fiind depășită de majoritatea variantelor luate în experiență. Numărul mediu de semințe pe o plantă s-a modificat vizibil la aplicarea fertilizanților, amplitudinea fiind de 16,7 semințe/plantă. Numărul maxim de semințe pe plantă a corespuns fertilizării cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cele mai puțin ramificate au fost în anul 2000, cu 7,3 - 8,7 buc/pl (tabelul 103). Masa fructelor. în anul 1998 semănatul la epoca a II-a (14 aprilie) a favorizat formarea, în medie pe o plantă, de păstăi mai grele cu 2,1 g respectiv 1,4 g decât în cazul epocii III și I. în anul 1999 masa fructelor de pe o plantă, la semănatul în epoca a II-a (9 aprilie) a fost cu 1,4 g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o plantă, la semănatul în epoca a II-a (9 aprilie) a fost cu 1,4 g respectiv 2,1 g mai mare decât în cazul semănatului în epocile I și a III-a, pentru ca în anul 2000 masa de păstăi la o plantă, la semănatul în epoca a II-a (14 IV) să fie cu 1,0 g respectiv 1,7 g mai grea decât în cazul semănatului în epocile I și a III-a (tabelul 105). Același lucru se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
aceiași dată iar cele semănate în epoca a III-a cu 6-7 zile mai târziu. Până la înflorire plantele de năut au avut nevoie de peste 32-36 zile de la răsărirea plantelor. Primele flori au apărut la partea inferioară a tulpinii Apariția primelor păstăi s-a realizat la data de 22 iunie (EI și EII) respectiv 26 iunie (EIII) în anul 1998, la data de 16 iunie (EI și EII) respectiv 21 iunie (EIII) în anul 1999 și la data de 19 iunie (EI
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bg/m2, a avut cu 1 cm mai puțin decât la năutul semănat la desimea de 45 bg/m 2 și cu 1,7 cm mai mici decât la năutul semănat la desimea de 60 bg/m 2. Numărul de păstăi pe o plantă a scăzut odată cu creșterea desimii semănatului de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2. Prin însămânțarea a 30 b.g/m2 s-a obținut cel mai mare număr mediu de fructe pe o plantă cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantă a scăzut odată cu creșterea desimii semănatului de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2. Prin însămânțarea a 30 b.g/m2 s-a obținut cel mai mare număr mediu de fructe pe o plantă cu 43,9 păstăi pe plantă în anul 1998, 38,6 păstăi pe plantă în anul 1999 și 26,7 păstăi pe plantă în anul 2000. Numărul mediu de fructe pe plantă a fost de 33,1 bucăți când s-a semănat 45 b
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
30 b.g./m2 la 60 b.g./m2. Prin însămânțarea a 30 b.g/m2 s-a obținut cel mai mare număr mediu de fructe pe o plantă cu 43,9 păstăi pe plantă în anul 1998, 38,6 păstăi pe plantă în anul 1999 și 26,7 păstăi pe plantă în anul 2000. Numărul mediu de fructe pe plantă a fost de 33,1 bucăți când s-a semănat 45 b.g./m 2 cu 10 % mai mai puține
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Prin însămânțarea a 30 b.g/m2 s-a obținut cel mai mare număr mediu de fructe pe o plantă cu 43,9 păstăi pe plantă în anul 1998, 38,6 păstăi pe plantă în anul 1999 și 26,7 păstăi pe plantă în anul 2000. Numărul mediu de fructe pe plantă a fost de 33,1 bucăți când s-a semănat 45 b.g./m 2 cu 10 % mai mai puține decât în cazul folosirii la semănat a unei deisimi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
g./m 2 ) și s-a diminuat până la 7,5 g/pl. (în cazul variantelor semănate la 60 bg/m 2 ), scădere ce se poate explica prin efectul combinat al diminuării numărului mediu de ramificații /plantă, al numărului și greutății păstăilor pe plantă, odată cu creșterea desimii de semănat de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2 (tabelul 121). Masa a 1000 boabe a avut valori medii foarte apropiate cuprinse între 234 g și 236 g. Din analiza fiecărui an
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]