1,786 matches
-
răspunse galeș la pupicul meritat. - Ai mirodeniile necesare aromării în dulăpiorul de deasupra sticlelor cu tărie. - Am și eu verdețurile de ornat în rucsac. S-a gândit mămica la această alternativă. Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire priveliște, într-adevăr de neuitat. Stăteau așa contemplativ unul lângă altul, când Anica îi luă mâna și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
al Cretei decor Plătind îndrăzneala-și află-n slavă metopa. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul vestește: Cadranul se-nvârte ș-apoi Dioscurii Târziu mărturie că Zeus Posedă Frumoasa regină și mamă lor Ledă Pătându-i onoarea, jertfindu-i augurii. Ei, Castor și Polux, doi fii dimpreună, Spre Argos colindă, vestiți marinari, Focul Sfântului Elmo cu brațele tari, Binară lucire în noaptea străbună. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
deasupra celui mai înalt turn al castelului de unde îi dădu drumul în prăpastie. Câteva clipe mai târziu, în strălucirea lunii, un corp inert cădea din stâncă-n stâncă, iar până jos nu mai rămase nimic, doar urme de sânge ce pătau cenușiul pietrei și bucăți de carne și oase. Referință Bibliografică: XII. CASTELUL LUI DRACULA (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
clasa a V-a, astfel că va egala numărul de ore existente la clasele VI-VIII. Adică... se mai scoate ceva gramatică, se mai aruncă la coșul de gunoi ceva literatură, un poet sau un scriitor care a avut rude „pătate” sau trecut dubios și drept urmare a fost inclus în lista intelectualilor despre care nu mai avem voie să vorbim... Iată, dragi prieteni, este vorba de latină, istorie, Limba și Literatura Română, adică niște discipline oarecare de învățământ, care nu fac
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
iubitori de putere, corupți și fără pic de iubire față de patrie, pe drept cuvânt numiți trădători ai idealurilor națiunii române. Nu o dată a deplâns dezinteresul celor de la putere față de artă și cultură: „Haine vechi, cinci ani purtate, Cam murdare, cam pătate La buzunări și la piept Cu rugină de gheșeft Le-am cumpărat astă-vară De pe la cei dați afară Și le vând, zău, ieftior La cei puși în locul lor.” Din școala de teatru a genialului Millo, școlit el însuși la Paris, dar
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
face înălțimilor umbrare, De-așa răcoare, pleacă să se culce, Chiar astrul istovit de preumblare. După răpciune, aripe dezleagă, Purtându-le spre zări neruginite, Zorind și gospodarii să culeagă, Bogatul rod al toamnei împlinite. Frunzișuri surpă-n codru sub rafale, Pătând mirific iarba-ngălbenită, Din ceruri nea și ger cumplit prăvale, Ca viscol peste viața troienită. *** Referință Bibliografică: Vântul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu
VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369590_a_370919]
-
pupăză, neonorabilul Ponta nu numai că refuză cu insolență și obstinație să pună în practică ceea ce i-a impus micului plagiator Ioan Mang să facă în virtutea legii - adică să-și dea demisia, dar și ține morțiș că numai el, cel pătat pînă-n albul ochilor și arătat cu degetul de presa internațională, este îndreptățit să reprezinte România la reuniunea de la Bruxelles. Nu-i greu de întrevăzut cam cum poate să-și reprezinte țara un premier al cărui prestigiu este grav avariat... De
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
să le lăsați libere pe străzi pentru ca să ne înăbușiti revolta, ca`n anii 90 Să nu vă mai faceți centură de trupe-n jurul vostru, pentru ca să furați viitorul copiilor noștrii Copile plâng libertatea câmpiilor care mor în arșiță Roșul macului pătează acum cerul, numai câteodată-n apus iar noi, nu mai avem nici cimitire! Vă ajunge. Vă zicem stop! By Viorel Muha Referință Bibliografică: Stop! / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de
STOP! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369770_a_371099]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului simezele din câmpuri pline-s toate de vii culori în loturi așezate e vremea de acum în Cireșar să se păteze
SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369788_a_371117]
-
PĂTEZE GRÂUL DE POJAR Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului simezele din câmpuri pline-s toate de vii culori în loturi așezate e vremea de acum în Cireșar să se păteze grâul de pojar când peste lanuri vântul regizează dulci adieri în vreme de amiază din cer o ciocârlie le presară triluri măiastre-n liniștea de vară și în belșugul înrămat de haturi se scutur de căldura din înalturi vreo doi ciulini
SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369788_a_371117]
-
vântul regizează dulci adieri în vreme de amiază din cer o ciocârlie le presară triluri măiastre-n liniștea de vară și în belșugul înrămat de haturi se scutur de căldura din înalturi vreo doi ciulini ce-oftează cu amar că se pătează grâul de pojar *** Referință Bibliografică: să se păteze grâul de pojar / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369788_a_371117]
-
din cer o ciocârlie le presară triluri măiastre-n liniștea de vară și în belșugul înrămat de haturi se scutur de căldura din înalturi vreo doi ciulini ce-oftează cu amar că se pătează grâul de pojar *** Referință Bibliografică: să se păteze grâul de pojar / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369788_a_371117]
-
mine șuierând ... Și omul și viața se stinge treptat tremurând. E greu printre umbre să găsești Pasărea cu ochii de foc și s-o ochești, Să-i înveți zborul eternității, Să lași în urmă umbrele dimineții. JOCUL UMBRELOR Mi-au pătat chipul c-un zâmbet hidos când prima rază de lumină mi-a atins ochii, de-atunci mă urmăresc pretutindeni în clipa eternității ce mi s-a dat, umbre, umbre neînțelese ce se rup în fâșii și se-amestecă-ntre ele ca să nu
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
aripile în așa fel, încât atunci când te arunci de pe stâncă să simți aerul și să-ți înalți capul fără să stingi lumânarea de care ești legat cu o sfoară, colacul tău de salvare. Magia umbrelor Ca o iluzie a eternității pătează fața văzduhului umbre palide, umbre temătoare, că vraja se va destrăma în mai puțin de-o clipă. Ca o imagine a umbrelor, pătează fața pământului, oamenii; oameni însetați de viață, dar pândiți de moarte la fiecare pas; pândiți de moarte
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
care ești legat cu o sfoară, colacul tău de salvare. Magia umbrelor Ca o iluzie a eternității pătează fața văzduhului umbre palide, umbre temătoare, că vraja se va destrăma în mai puțin de-o clipă. Ca o imagine a umbrelor, pătează fața pământului, oamenii; oameni însetați de viață, dar pândiți de moarte la fiecare pas; pândiți de moarte ca umbrele de întuneric, zâmbet de-o clipă, umbră mare, umbră mică, ce te rotești după soare și te stigi fără să-apuci a
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
rochie de stambă de culoare maro închis, dar care păstra niște pete uscate și închise la culoare, pe partea din față, cu un batic subțire negru și o pereche de șlapi din cauciuc în picioare, care, la rândul lor, erau pătați cu sânge uscat. Era marcată vizibil de oboseală și se vedea dintr-o privire că este foarte îngrijorată și speriată. Rămăsese, sleită de putere, rezemată de perete. Plângea frângându-și mâinile și blestemând: „Ninorocitul..., ardî-l-ar focul iadului sâ-l ardî! ... Off
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
de toată această curățenie. Maria, menajera familiei aștepta cu un castron mare din porțelan chinezesc plin cu supă aburindă de pasăre și tăiței de casă, în capătul mesei. Tinerei îi era teamă ca nu cumva să facă vreo gafă, să păteze de emoție fața de masă din olandină fină brodată, de culoarea lămâiei, când își va turna cu polonicul supă în farfurie. Sesizând jena fetei, Maria s-a oferit imediat să o servească, obișnuită cu această ocupație, lucrând în serviciul familiei
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Unde ești, copilărie? Zilele-alea îmi lipsesc, Vieții îi plătesc chirie, Sperând să nu-mbătrânesc. Unde ești, suflet curat? Unde te ascunzi, de frică? Ăsta ce-l am e pătat, Suferințele îl strică. Unde ești, chip inocent? Astăzi, lacrima te udă, Ți-ai vândut,cent după cent, Inima, pentru un iudă. Unde ești, zâmbet senin? Ia-mi amarul de pe buză... Că am obosit s-o țin, Pe-a durerii călăuză
UNDE EŞTI, COPILĂRIE? de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370161_a_371490]
-
Andreea Văduva , publicat în Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017. Unde ești, copilărie? Zilele-alea îmi lipsesc, Vieții îi plătesc chirie, Sperând să nu-mbătrânesc. Unde ești, suflet curat? Unde te ascunzi, de frică? Ăsta ce-l am e pătat, Suferințele îl strică. Unde ești, chip inocent? Astăzi, lacrima te udă, Ți-ai vândut,cent după cent, Inima, pentru un iudă. Unde ești, zâmbet senin? Ia-mi amarul de pe buză... Că am obosit s-o țin, Pe-a durerii călăuză
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
plătesc chirie, În ani mulți, că e calică. Citește mai mult Unde ești, copilărie?Zilele-alea îmi lipsesc,Vieții îi plătesc chirie,Sperând să nu-mbătrânesc.Unde ești, suflet curat?Unde te ascunzi, de frică? Ăsta ce-l am e pătat,Suferințele îl strică. Unde ești, chip inocent?Astăzi, lacrima te udă,Ți-ai vândut,cent după cent,Inima, pentru un iudă.Unde ești, zâmbet senin? Ia-mi amarul de pe buză...Că am obosit s-o țin,Pe-a durerii călăuză
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
a lăsa o dâră de sânge și de fum după tine, ca simboluri ale dramei și ale morții ființei tale, înseamnă a fi nefericit...”. Altă obsesie este singurătatea, unica manieră de a-ți păstra puritatea sinelui, de a nu te păta de prezența coruptibilă a semenilor și de a înălța altarul inutil al preocupării de sine „prin care nu poți ajunge decât satana sau dumnezeu, dar niciodată om”. Singurătatea este „cavoul” care îi oferă lui Cioran o altfel de înțelepciune, cea
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
vreun spirit revoluționar. A fost o întâmplare de moment, ce nu a avut, după acele momente, nici o legătură cu evenimentele revoluționare de la Timișoara, din România în Decembrie 1989. Un preot reformat, Laszlo Tokes, cu dosar de cadre gros și bine pătat la Episcopia Reformată din Oradea și altele la Securitate, atât de colaborator cât și de iredentist urmărit, încă din studenție, de data aceasta era în litigiu cu episcopul reformat Laszlo Papp. Nu era ceva nou, pastorul încă de la începutul carierei
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
în murmur de foșniri împrăștiau arome ridicate de adieri de vânt și unduiri se-ndestulau albine cu prinosul nectarului din florile de-april își defineau cireșii toți frumosul culorii, sub al păsărilor tril departe pe cer un nor se ivește pătează umbra-i frumosul decor o vrăbiuță din ramuri privește gâze ascunse-n al ierbii covor *** Referință Bibliografică: un minut de primăvără / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1572, Anul V, 21 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
UN MINUT DE PRIMĂVĂRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353906_a_355235]
-
Toate Articolele Autorului Nepăsătoare umbre, se-ntorc în nori tăcute Când răscoliți de vânturi, spre zare se destramă, Împodobind câmpia-n smaraldele știute Ce s-or jertfi tomnatic în tonuri de aramă. Descinde din înalturi, alt foșnet, și se-așează Pătând pe pajiști scoarțe din line unduiri De aripi înmuiate în soare de amiază, Simeze încărcate cu mii de năluciri. Uimit surâd din iarbă oglinzile de floare Privind în aer valsul, aproape ireal Al îngerilor care se-mbracă în culoare, Purtându
ARHANGHELII CULORII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353900_a_355229]
-
păcii Pe sub pielea sacoului Ce ma strânge la guler și coate. Am crescut într-o casă de licitație, Printre cristale de Baccara Ce s-au țăndărit de podele. Am promis că voi trăi până la capăt În verandă asta Cu gemuri pătate de muște Și cu balansoarul în care mai moțăie încă Salul bunicii. De ce-mi trimiți în plic sigilat Frunze decupate din platanii Ce umbreau odată Curtea sanatoriului de nevroze? Este ger cumplit la palat, Sunt războie fratricide și măieste
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]