44,314 matches
-
-le frumos în cuiburi printre grădini, sub dunga de pădure. Ce împăcare-n cumpăna fântânii văzută de departe, ce sfințire în liniștea din turnuri, nici bătăi de clopote în dungă, nici vestiri de vremuri mari și nu știu ce prăpăduri, și câtă pace sub aceste streșini și între-acești pereți în care lumea se naște și se bucură și moare ca să renască în albastrul lor și-așa, să fie-n ochiuri de fântână priviri cerești și semn de mântuire! Verset ,...cu buză de lut
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
în ce să cred? Asemeni ție nu mai sunt, oricum! în fața lor să spun că fața Ta e, Ar însemna să te adun din fum, Din sânge, din frânturi, din măruntaie. Mă înspăimânt știind că chiar acum Când scriu, în pacea nopții din odaie Ai tăi, doar ești în ei, apar, duium, Să spulbere, să ardă și să taie. Ori nu ești Tu acel ce i-ai făcut Ori nu sunt ei acei trimiși să poarte Cu duhul Tău, făptura lor
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
pădurea cu feciorelnicii tei, cu feciorelnice raze. Pe deal ei plopii, magnificii îmi aruncă umbrele lor prelungi Giacometti i-a desenat de mult, într-un vis și iată cum apar ei deodat în Moldova cea plină de mir și de pace din Săptămîna Luminată. Berzele au scos pui. Ziua se îngîna cu noaptea și cu respirația acestui poem. Și cu focul domol de pe coasta dealului unde am citit psalmi. Mai tîrziu, din jăratecul lui voi hrăni calul acela alb care mi
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
Ion Pillat și poate cel mai fidel portret al poetului. Era împăcată. Socrul, pe care acum îl înțelegea altfel, cu care - îmi repeta adesea - s-ar fi înțeles de minune dacă ar mai fi trăit, putea să se odihnească în pace. Nu intenționa să mai scrie o carte. Dar preaplinul sufletului și scânteia din ochii numeroșilor tineri care o vizitau, precum și dorința poate inconștientă de a evada din cotidianul cenușiu în lumea aceea de odinioară cu umbreluțe și pălării, cu interioare
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
cea mai imprevizibilă iederă a acelui an. Și cu întrebarea: știi cum sună în limba germană o condamnare la moarte? De pe balcon, pisica s-a întors în timp cu o frunză de iederă verde, imprevizibilă... Câți porumbei au zburat pentru pace și câți nu s-au mai întors acasă, la grătar ! ZBOR ÎNTRERUPT Atât ești, atât ți-a rămas: o femeie care a trăit de una singură într-o țară înghețată, - care a descoperit mai întâi focul care nu a ars
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
se situează și Istoricul orașului Brăila de Constantin C. Giurescu (1968). Spiritul creator al brăilenilor, efervescența intelectuală care a dominat continuu viața cultural-artistică și științifică plămădită evolutiv după ce Brăila a încetat de a mai fi raia turcească, în 1829, în urma păcii de la Adrianopol, au captivat și au modelat și pe cei veniți aici, temporar sau definitiv, de prin alte părți ale țării. Așa s-a întâmplat și cu Toader Buculei, autorul acestei ample cercetări de structură enciclopedică. Născut la 5 martie
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
imnul regal și O clipă de sinceritate... Citate introduse ,clandestin" în discurs, parodii și parafraze, texte adaptate, transformate, ,desfigurate": De-o fi una, de-o fi Malta... Ce e scris și pentru noi,/ Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război." Această horă a citatelor, păstrînd mereu vie nota ludică și livrescă, constituie ,brîul de siguranță" al partidului, care îi permite să pareze loviturile sau să se retragă elastic în spațiul său originar. Biografia Partidului Liber-Schimbist se consumă
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
răbdător, Pe-o prispă luminată de castel, Sub naltul fără vânt și fără nor, Un duh de-al meu cu pietrele de-un fel, Trăindu-și neființa ca un zeu, Topit în sine și-n cuprinsul mut, Doar însetat de pacea lui mereu Și de lumina fără început; Dar boala îndoielii sapă-n trup, Cu fiecare gând sunt în răspăr, Poate-ntr-o zi coloanele se rup, Poate mă amăgesc cu adevăr Din frumusețe închide ochii! Lumea se preface, E o
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
îndoielii sapă-n trup, Cu fiecare gând sunt în răspăr, Poate-ntr-o zi coloanele se rup, Poate mă amăgesc cu adevăr Din frumusețe închide ochii! Lumea se preface, E o rotire largă care soarbe, O volbură de vânturi fără pace, Cu aripile putrede și oarbe; Ai vrea să știi încotro se îndreaptă, Ce rost e-n zvârcolirea nebunească, De ce răsare steaua înțeleaptă, De ce încep tăcerile să crească; Privind de jos, pare că ard departe Doar focuri reci, cu flăcări fără
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
deschizi sau dacă-i lași în noapte, E cerul ca un geam de florărie Cu stele pârguite și mai coapte; Privește lung și-adună flori în tine, Din frumusețe vremea se dezleagă Și ora se apleacă să se-nchine Și pacea se coboară-n gând, întreagă în vale, jos E vârful nalt, lumina parcă-l soarbe, Doar umbre albe strălucesc departe, Când vor să treacă, vânturile oarbe Se-ntorc în văi cu scuturile sparte; Degeaba-ncerc, cărarea-n sus se pierde
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Doar cu visarea, flamură și cheie, Sub veșnicia stelelor de sus Și îmbrăcat în scut de amăgiri Privesc râzând pădurea de pumnale; Se lăfăie în clipele egale Ceasornicul cu limbile subțiri, Și solii toamnei serilor mă cer Când luna-ntinde pacea ei regală; în amăgire crește cer din cer, în adevăr, doar maluri și zăbală Privind mirat în oricare tărâm își poartă ziua Lumina grea, cu trupul ei fluid, Se deschid porți de semne vorbitoare Și porți de semne mute se
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
acum istoricului literar ca un hibrid curios: altceva decît scria poetul pentru sine și altceva decît așteptau dogmaticii de la el. Tematica este desigur comună perioadei 1957-1963: condamnarea războiului și a agresiunii imperialiste de la Hiroșima la Sahara, Liban și Coreea; glorificarea păcii, a sputnicului și a cosmonauților sovietici, evocarea grevelor din '33 și a tînărului lor ,,erou" Vasile Roaită, cîntarea uzinei, furnalelor, hidrocentralelor și a oamenilor muncii, sondori, sudori, tipografi, milițieni ș.a. Lauda tuturor acestora este făcută atît de stănescian și de
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
aur, mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu, La tine, Magnus Dumnezeu! Ți-aștern mătănii la picioare, Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți, Pentru cei vii,pentru cei morți, Doar pace, pace și iubire! Tu poți să-mi dai și fericire. Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare, La Tine,Binefăcătoare, La Răstignitul,Fiul Tău, Și iar mă-ndrept spre Dumnezeu! Citește mai mult Mă-nchin la Cer, mă-nchin
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu, La tine, Magnus Dumnezeu! Ți-aștern mătănii la picioare, Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți, Pentru cei vii,pentru cei morți, Doar pace, pace și iubire! Tu poți să-mi dai și fericire. Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare, La Tine,Binefăcătoare, La Răstignitul,Fiul Tău, Și iar mă-ndrept spre Dumnezeu! Citește mai mult Mă-nchin la Cer, mă-nchin la
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
aur, mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu,La tine, Magnus Dumnezeu!Ți-aștern mătănii la picioare,Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți,Pentru cei vii,pentru cei morți,Doar pace, pace și iubire! Tu poți să-mi dai și fericire.Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare,La Tine,Binefăcătoare,La Răstignitul,Fiul Tău,Și iar mă-ndrept spre Dumnezeu!... XXX. CÂNTEC PENTRU MAMĂ, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu,La tine, Magnus Dumnezeu!Ți-aștern mătănii la picioare,Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți,Pentru cei vii,pentru cei morți,Doar pace, pace și iubire! Tu poți să-mi dai și fericire.Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare,La Tine,Binefăcătoare,La Răstignitul,Fiul Tău,Și iar mă-ndrept spre Dumnezeu!... XXX. CÂNTEC PENTRU MAMĂ, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unită Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie Cerem țării re-ntregire ---------------------------- București - Piața Universității 20 februarie 2016-oră șase seară. TRĂDĂTORI DE ROMÂNIE Suntem lumii de ocara Uitând de strămoși și glie Acceptând străini de țară Președinți de Românie Mă întreb cum de uitarăm Frații buni de-
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
la Chișinău; a deschis Teatrul Național «Mihai Eminescu», dar și teatrele «Licurici», «Eugen Ionescu»; a deschis zeci de biserici. Este o pierdere, o mare pierdere pentru pentru cultură și Mișcarea de Deșteptare Națională din Basarabia. Dumnezeu să-l odihnească în pace iar noi să-l avem veșnic în amintirile noastre. Cu deosebită considerațiune, Valeriu DULGHERU Chișinău, 30 ianuarie 2017 http://protv.md/stiri/actualitate/ion-ungureanu-a-fost-inmormantat-la-cimitirul-central-din-capitala---1766831.html Referință Bibliografică: Valeriu DULGHERU - SE DUC ARTIȘTII...!!! / Valeriu Dulgheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]
-
din spuma mării, precum o nouă Afrodită, ori ca o insulă mirifică născută din marea ce îi poartă pe cei doi îndrăgostiți în sclipiri de constelații ce nasc și alimentează visele, apare lumea din sufletul poetei: //în lumea mea e pace/și multă iubire/între noi perdea de lacrimi/astăzi am umblat/după tine prin labirint/inima a bătut pulsul ancestral/odată cu a cerului meu/din viu în viu/din sus în mai sus/ia-mă cu tine/știu că mai
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
Lectura e o binecuvântare și pentru că are efectul detensionării chiar și atunci când ne aflăm în vecinătatea depresiei...”. Elena Buică citește mult, citește și scrie despre cărțile lecturate, cu o nestăvilită dorință de a ne convinge că: „...o carte întreține o pace în belicoasele zbateri ale universului uman”, scrie despre scriitorii contemporani români, care trăiesc în România sau pe alte meridiane ale globului. Cronicile sale sunt adevărate oglinzi în care scriitorul și cartea lui se regăsesc cu fidelitate. Ce bucurie mai mare
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
cu scuturi și cu tancuri Să otrăvească apa și poporul Au ignorant că viețuim prin veacuri Și stăpânim și marea, și izvorul Puterilor bogate și vorace Ce-au strâns averi prin jafuri și sclavie Popor Român, le spune că vrem PACE Și RE-NTREGIREA pentru veșnicie * Cei ce ne-au vrut colonie Să-și ia și să-și ducă SCUTUL -Pân’ sună de vecernie- Unde-a-nțărcat iapa mutul Virgil Ciucă București ,19 iunie 2016 Referință Bibliografică: Zboruri ucigașe / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN
ZBORURI UCIGAŞE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380616_a_381945]
-
lingvistice ale realității antropocosmice”, le structurează, le contopește, astfel încât oglinda eului, făcută, pe neașteptate, țăndări, se preschimbă într-o oglindă nirvanică, în care se reflectă, imortalizați într-un moment triumfal, „doi colți însângerați, în raza lunii”. Sentimentul datoriei împlinite instaurează pacea, exterioară și interioară... Poezia lui Eugen Dorcescu se comentează pe sine, este un metatext. Poetul merge mai departe. Cu o luciditate extremă. Cu o intuiție extremă. Cu o gândire înaltă. Cu un stil înalt. „Să ne desprindem, deci...” 2016 , ianuarie
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
față în față în tranșee apropiate, aproximativ la două-trei sute de metri. Își auzeau chiar vocile. În ajunul Crăciunului, germanii au pus brazii împodobiți pe deasupra tranșeelor lor. Privind la ei, s-au văzut parcă dintr-o dată cuprinși de febră Sărbătorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum” și altele. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnica transmițând urârea de sărbători fericite părții adverse. Starea această de bucurie a Sărbătorii Nașterii Domnului s-a transmis și
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
aceleași valori și că interesul niciunuia dintre ei nu era reprezentat prin acest război, s-au îmbrățișat, au făcut schimb de țigări, ciocolata, alimente, alcool, mici suveniruri, au făcut schimb de poze și de adrese ca să se întâlnească după încheierea păcii, dacă vor mai fi în viață. Peste puțin timp erau împreună într-un aprins joc de fotbal, mult evocat după terminarea războiului. Mai mult încă, au căzut de acord să facă schimb de prizonieri și că într-un gest de
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
fotbal, mult evocat după terminarea războiului. Mai mult încă, au căzut de acord să facă schimb de prizonieri și că într-un gest de profundă umanitate au creat și momente solemne organizând înmormântări comune pentru morții lor. Acest moment de pace și de frățietate al trupelor britanice, germane și franceze, în mijlocul evenimentelor de cea mai mare violență, cănd inamicii au devenit prieteni prin reciprocă înțelegere, a fost un tip de solidaritate unică în istoria omenirii. Obligați să fie inamici într-un
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]