583 matches
-
Aveți nasul înfundat astăzi. Întoarceți-vă mâine sau peste câteva zile. O să vă pregătesc un sortiment de gamă joasă. Se pare că nu aparțineți clasei de mijloc." Și insolenta îi strecoară în buzunar cartea ei de vizită. Scăpând de mica pacoste, se pregătește să taie mulțimea înot, ca pe un val, pentru a respira în fine mai ușor, dar un magrebian care vinde șaluri se apropie de ea, lăsându-și clienții să scotocească în grămada multicoloră de pe taraba lui: "V-a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
un model pentru mulți tineri. Muncind împreună, cu dragoste și înțelegere și au întemeiat o gospodărie, cum puține erau în sat. De la pățania lor, a rămas în sat zicala: "Căsătoria din iubire, aduce fericire; căsătoria fără dragoste e o adevărată pacoste". Mărțișorul Pe vremea copilăriei mele și la Costișa, mărțișorul se celebra la 1 martie. Fetele și femeile în această zi așteptau cadouri de la cei dragi (prieteni, bărbați etc.). În schimb, ele trebuia să le ofere un mărțișor lucrat de mâna
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fapt, debutul, sunt foarte importanți pentru viitorul scriitor. Am avut marea șansă că debutul meu să se petreacă într-o perioada fertilă și o conjunctură benefică dacă mă gândesc la scriitorii mari pe care-i aveam la Oradea. O mare "pacoste"au fost anii imediat următori debutului meu literar, un context literar/social în care urmă să ne afirmăm chiar și atunci când convingerile noastre erau discordante mediului. O societate în care am simțit că ori pe ce drum o apucăm eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
locuri și m-am așteptat să te Întorci vesel și plin de noi forțe pe care să le consumi, cu același entuziasm, ca și până acuma. La boală nici nu m-am gândit și nici n-am bănuit posibilă această pacoste. Bine că s-a terminat cu bine. Să o luăm de la capăt. Am stat trei ore la D-na M. Millo și am scotocit ce am mai putut și acuma să-ți dau rezultatul. Articolul „La moartea doamnei Lucia Brăiloiu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
verzi, ogoare în care lucrează prășitori și fânețe de luțernă înflorită. În depărtare munții în ceață. Facem printr-un drum printre o fâneață și un lan de orz, apucăm pe lângă locul lui Văsescu, pe sub copaci uriași. Fluturi nenumărați eșiți din pacostea de omizi a anului ăstuia se anină struguri pe albastra miere a ursului. Lia culege floricele. O întreb ce culege. Îmi răspunde cu glasu-i subțirel: "Păpădie! Rochița rândunelei..." Prin șanț în urmă văzuse un fluturaș care trecea zbătându-se în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însoțea la fiecare bătaie, căutându-și îndărătul meu, între brazde sau între tufișuri, "un camuflaj". Se întindea sub soarele fierbinte și îndată îl auzeam sforăind, până ce începeau focurile pe linia pușcașilor. Vorbind cu sătenii de la Iazu, lângă Slobozia Ialomiței, despre pacostea șoarecilor și a șobolanilor în această toamnă secetoasă, am aflat că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
profană: „în orice viziune escatologică, cenușa va simboliza lipsa de valoare, nulitatea legată de viața omenească, datorată precarității acesteia”. Șperlă este desconsiderat, chiar dacă are sânge albastru: „era urgisit Șperlă de împărat și de toți curtenii lui și socotit ca o pacoste, bună numai să încurce pe alții”. Ceea ce conține însă nucleul valorii imanente flăcăului vine, din nou, dinspre solar: cenușa este „legată în mod esențial de principiul yang, deci de soare și de aur, ca și de foc și de secetă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de cec. Și-așa a mers În continuare. Venea cu mai puțin sau fără un sfanț. Era mereu pe cale să primească bani de la mătușă sau de la soacră sau de la altcineva. Își susținea poveștile cu scrisori și telegrame. A devenit o pacoste aproape la fel de mare ca Gene Doolie. Alt client permanent era Marvin, chelner cu juma’ de normă Într-un club de noapte din Village. Era tot timpul neras și avea un aspect mizerabil. Purta o singură cămașă, pe care și-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
adecă unul galbăn și celalalt albastru, se apropie sfioasă de stăpânul ei și-i zise: Cucoane, fiindcă păsărele astea nu le mai putem învia, cred că ar fi bine să le pregătim cum cer d-lor, ca să scăpăm de o pacoste mai mare. Manolucă stătu un moment pe gânduri, fără să se poată hotărî deodată la așa o jertfă, apoi călcându-și pe inimă întocmai ca țiganul care și-a luat ziua bună de la căciula ce-i căzuse pe baltă, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
momente grele, nesuferite pentru mine, au fost acele pănă când să vie un servitor să-mi șteargă surtucul și să curețe lacul de pe jos. Vederat lucru, eram prigonit de soartă, căci dintre toți musafirii numai mie mi se întâmplau asemene pacoste, bune să mă facă de râs înaintea unor oameni totdeauna dispuși să petreacă pe socoteala cuiva. Sunt câteodată situații din acele caraghioaze care fac din tine un obiect de țintă a tuturor privirilor, un fel de erou nenorocit de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tras de boi. Doar două drumuri erau potrivite pentru trăsuri, dar aceasta nu crea nici o problemă, întrucît numai doi oameni se puteau lăuda că au trăsuri, pașa Belgradului și însuși cneazul Miloš. Țăranii sîrbi considerau pădurile din jur drept o pacoste de care trebuiau să scape cît mai curînd posibil, și, ca și americanii din zona de frontieră, ei au dat foc la mari întinderi ca să semene grîne printre trunchiurile carbonizate. De asemenea, modul de viață de zi cu zi din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un joc în care fiecare era obligat să recunoască cea mai jenantă chestie trăită. Și tipa asta, pe care io o urăsc, una agitată permanent, a recunoscut. Își impune agitația asta pentru a părea că are o preocupare. E o pacoste pentru ea să-și umple timpul. Stă rău cu nervii. Face toate credențialele, merge la conferințe de trei lei, unde pune întrebări inutile. Afară de conferințe, mai pierde vremea și la bibliotecă. Ca să nu stea la cămin. Frigida asta zicea odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
socotite după ritual necurate și că ar molipsi tot ce ar atinge cu mâna; sau, când nasc o fată, au o mulțime de rețete simple și milenare ca să pună capăt repede unei exis tențe socotite ca un blestem, ca o pacoste. Toate femeile Își cunosc și Își detestă animalul impur și impudic, care dormitează și abia așteaptă să se tre zească din adâncul ființei lor atunci când se abandonează, plictisite de stăruințele vreunui mascul cât de nevrednic. și toate sunt mirate de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plă cuse mie - și nu numai mie, era recunos cută ca o frumusețe în clasă -, sigur pe mine acum. Fata mînca o înghețată care începuse să i se scurgă pe mînă. Era încurcată și nu știa cum să scape de pacostea aia de cornet. De data aceasta se schimbase raportul de forțe : ea era într-o poziție defavorabilă, eu într-una favorabilă - sau cel puțin așa credeam eu atunci. Cert este că, simțindu-mă stăpîn pe situație, am salu tat-o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și toată casa întoarsă pe dos, rucsacul unei prietene de la schi și al tău nu știu pe unde... Zâmbesc acelei întoarceri. E ade vărat? Chiar a existat? Există oare întoarceri? [...] M. 94/1949 III 15 ianuarie [1949], sâmbătă Azi-dimineață, fiindcă pacostea vieții mele spăla rufe în spălătorie cu neghioaba de Ina, a trebuit să-mi fac singură ceaiul și să-mi aranjez repede camera, fiindcă la ora 9 aveam lecțiile particulare. Nu era nici una din ele ca să mă trezească. Ce mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”14. II. [1]965”> Dragă Căline, Totul n-a fost decît o farsă ordinară, un joc nu destul de subtil pentru capturarea mea. Am dejucat totul, cu mare silă, lepădînd de la mine o astfel de pacoste. Iată sufletul omenesc, insondabilul! și să mai zică cineva că există legi sau că se pot pune legi în această junglă! Îmi pare rău că din cauza asta stupidă n-am putut sta mai mult de vorbă. Dar - vorba înțeleptului - bine
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în viață (îi găsește noi avocați, îl îngrijește după o tentativă de sinucidere prin înfometare) ; dar, din momentul în care personajul Perry nu mai are nevoie de transfuzii, existența lui prelungită în lumea reală devine o irelevanță, ba chiar o pacoste o problemă cu finalul. Perry din paginile romanului Cu sînge rece are un rost, are valoare. Perry în carne și oase a devenit inestetic și inutil. Capote e un film despre un tip de sînge rece propriu scriitorului despre maladia
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
În acea zi de luni dimineață, după ore de zbucium nu ne găseam locul în casă și în gospodărie. Curm această situație spunând tatei că vreau să merg la vie și să-mi caut de treabă. Cu sufletul obidit de pacostea ce dăduse peste noi, cu dorința de a face totuși ceva, vreau să plec la via care mă făcuse elev la normală și acum singura mea dorință era să mă îndrept spre ea. Mama mă îmbie cu ce avea mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și cu numărul imediat următor înregistrez cererea mea de demisie. Rămân în așteptare și ajung la 14 septembrie, în ajunul deschiderii oficiale a tuturor școlilor din țară, fără soluționarea acestei demisii. Urma să rămân director, deși voiam să scap de pacoste! Totuși ceva se întâmplă în acea zi. Primesc în școală vizita unui inspector general din Ministerul Învățământului. Adjunctul lipsea, în școală erau gata pregătirile, secretarele erau la datorie. Inspectorul vrea să se informeze asupra scriptelor și documentele școlare, cerându-mi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mei părinți, mire și mireasă, făcută pe undeva prin preajma primului război mondial. Tata, un bărbat înalt, frumos, cu un zâmbet cald în colțul gurii, cu un păr bogat, ușor ondulat, podoabă pe care am moștenit-o și eu, ferit de pacostea cheliei. A fost un om credincios, blajin, cinstit și harnic, ordonat, meticulos, iubindu-și cu multă duioșie copiii, pe care nu i-a "atins" niciodată, lăsând treaba asta ingrată în seama mamei. Se născuse într-o familie de țărani, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
regele lor Mathias, vom lupta împotriva păgânilor până în ruptul capetelor noastre. Mihail, cu ochii la cer și mâinile împreunate, suspină înduioșător: "Prea îndurător al nostru! Scapă-ne! Miluiește-ne!" Piei drace! Afurisită limbă! își reține Ștefan un zâmbet ascuns. Ce pacoste la casa omului... Îl vând ieftin! Pe gratis îl dau! Dau ceva pe deasupra! Boierii râd cu poftă. S-o fi născut cu căință pe cap, spune Luca. Mă Sarsailă! Cu cine-i fi semănând așa clonțos, că parcă te-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
presiuni asupra guvernului român pentru a Împiedica, prin măsuri energice, „noi atacuri și hărțuieli”. Călătoria Întreprinsă de prințul Carol I În Moldova În august 1866 a contribuit l-a schimbarea percepției acestuia față de adevărata stare a evreilor. Domnitorul consemna „pe lângă pacostea din acest an a recoltei proaste, moldovenii mai au una constantă În satele lor: evreul. Numai el e cârciumar și băcan; Îmbie pe țărani să-i bea rachiul falsificat și e totdeauna gata să dea avansuri, ca să prindă cu totul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
în aceea că, fiind puțini cei pe care îi iubesc, sunt silit să-mi epuizez "energia" jignindu-i de mai multe ori tocmai pe cei pe care îi prețuiesc, de care mă simt legat. Sunt, s-ar putea spune, "o pacoste" pentru prietenii mei cei mai buni. * La Durău, haihui, urcând în sus, undeva de unde vine, frumoasă, nervoasă, curată, o apă care cred că se numește Durău. Din când în când, plutind, vesel pe micile valuri, câte o cutie de lemn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de muncă, spiritul sintetic, cât și în privința modului de exprimare scrisă, dar mai ales verbală. Dar, firește, trebuie pedepsit pentru că a îndrăznit să fie naționalist și să nu-și renege credința. Iar în același timp, prietenul său Victor Pa[34]pacostea, ajuns la Universitate cu sprijinul lui Kico și al lui C. C. Giurescu, s a cocoțat pe o strapontină ministerială în guvernul care se pregătește să-l osândească pe Panaitescu. Niciun gest, nicio vorbă de apărare. Propria situație prețuiește pentru cei mai mulți
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea, obijduirea, prigoana, hula, gonirea, izbirea, răzbirea, zdrobirea, strivirea, prăpădirea, smintirea, belirea. Amestecul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]