5,611 matches
-
de porumb. Erau săraci, dar niciodată nu și-au plâns de milă; una este să exiști auster și alta este să-ți însușești austeritatea cu smerenie, ca pe un dar de la Dumnezeu. Un așternut curat peste o saltea plină cu paie; trei fete de-a latul patului, la margine, tanti Varvara. O laiță cât o bancă într-o sală de așteptare; în cerdac, moș Grigore se odihnea direct sub stele. Venea târziu de la colectiv și nu voia să-și trezească fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
intri. Ce tot vorbești acolo, drace?! Ai tras cu ochiul, pervers mic! Dacă află tanti Eugenia, te omor. Auzi? Te omor. Tat-tu e un curvar, a futut jumătate de sat, a futut toată comuna, m-a pus cu curu-n paie nesimțitul, cu forța m-a pus. Ia vino la mine, hai apropie-te, nu mănânc oameni. Să-ți vadă tanti cucoșelul, stai în pizda mă-ti că nu te omor. Ia-te-te ce avem noi aici, să-l pupe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
experimentează obsesii. Petre, tu ai mintea limpede, eu sunt bun de legat. Mă tem pentru mine, mă tem pentru ei. Dincolo, zeamă de ștreang mi se cuvine pe nemâncate, aici sunt înhămat la trăsura boierului: oiște, bici, zăbală, hățuri, țesală, paie pe săturate, uneori sunt lăsat slobod printre iepe. Ce-i drept, mă doare groaznic spatele, zilnic primesc câte o vână de bou pe spinare, m-am obișnuit așa îmi plătesc biletul la spectacol. Copiii mei frumoși, dragii tatii copilași! Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
un soldat necu noscut. În octombrie 1944, frontul ajunsese În zonă. CÎțiva militari germani ocupaseră răscrucea pieței satului, hotărîți să Întîrzie Înaintarea trupelor române pentru ca grosul contingentelor lor să se poată retrage spre vest. Își instalaseră mitralierele pe snopi de paie și pe capre de lemn. După felul În care s-au desfășurat evenimentele, a devenit limpede că formau o patrulă de ariergardă și că ținta lor o reprezenta Încetinirea Înaintării frontului. Le au cerut scurt și imperativ sătenilor să se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să strige. — Am auzit-o, răspunse părintele Oros. Mă rugam să mă ndrume Dumnezeu cum să pătrund În biserică. Noutatea a izbucnit ca o flacără Îndelung Înăbușită și s-a răspîndit cu iuțeala focului purtat de vînt prin șire de paie uscate. Era o Împrejurare În care seceta bolșevică ajuta pălălaia să se Întindă. Într-o săptămînă, aproape Întreaga țară vorbea, În șoaptă ce-i drept, nu ca Înainte de război prin toate ziarele, de un nou Maglavit. Pișcăranii s-au Înghesuit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
care strălucea plin de podoabe... podoabe sărace, făcute din nuci poleite, din mere, din bomboane... ici și colo lucea câte un glob... Era mult mai sărac decât bradul ei, dar strălucea... iar jos, sub ramurile lui, pe niște lemne și paie care închipuiau o covată sau o iesle, niște copii așezaseră o păpușă (nu m-aș juca în viața mea cu așa ceva își spuse ea; era făcută din petece și pănuși de porumb), dar cu cât se uita mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
bărbatului, el s-a ridicat, a venit și m-a adus acolo, lângă ea: nu mi-a spus nimic. Vedeam tot ce era de văzut : steaua de sus, ieslea care lumina, mâna ei, haina bărbatului care era alături, hainele ei, paiele și iarăși ieslea care lumina dar când a întins mâna și m-a mângâiat, parcă mi s-au deschis deodată ochii ! Acolo, pe paie, era culcat un copil nou-născut. Prin acoperișul ca vai de lume se vedea steaua aceea strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
văzut : steaua de sus, ieslea care lumina, mâna ei, haina bărbatului care era alături, hainele ei, paiele și iarăși ieslea care lumina dar când a întins mâna și m-a mângâiat, parcă mi s-au deschis deodată ochii ! Acolo, pe paie, era culcat un copil nou-născut. Prin acoperișul ca vai de lume se vedea steaua aceea strălucitoare. Era, ce-i drept, lumină înăuntru dar era frig, așa de frig, că se vedea răsuflarea animalelor care se strânseseră unele într-altele, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
se cade să mergi cu mâna goală. Pe urmă, ne-am așezat și noi, așa, acolo, că, dacă suntem mai mulți, se face mai cald. Și era liniște. Se auzea răsuflarea animalelor. Miroseau animalele a viață pură și bună. Miroseau paiele a flori și a curat. Era bine și se făcea cald. Pe urmă, a început să cânte, încetișor. Ea era aceea care cânta. Și, parcă, o mai îngâna cineva, pe urmă încă un glas și încă unul, veneau și rămâneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
veniseră trei străini să-l vadă și ei pe copil și-i aduseseră câte și mai câte... Bărbatul a dat fuga după noi și ți-a pus ceva la piept: ca să-ți aduci aminte. Cred c-or fi fost niște paie, că, așa de săraci cum erau, ce-ar fi avut ei să-ți dea de la ei ?! Terminase de povestit. Rămăsese cu ochii țintă la foc. Și-a trecut mâna prin păr, a oftat și ne-a privit pe fiecare. Tăceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
adio! Stai pe post de asistent până ce Îți crește barba de un cot!” - a căzut la pace gândul de veghe... ― Bună dimineața, doctore Gruia - s-a auzit salutul pornit din spatele unor mustăți cât o lume, adăpostite sub o pălărie de pai cu o zagara largă trasă pe ochi... Surprins, Gruia s-a oprit să deslușească cine se ascunde dincolo de acele mustăți și ochii dosiți sub pălărie. Omul, care se sprijinea Într-un baston - cu gest leneș, dar studiat - și-a ridicat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
aici a fost un lan de grâu sau de orz - ovăz nu, fiindcă rușii nu prea mai au cai. Și dacă le-a mai rămas câte o mârțoagă pe ici pe colo, n-o hrănesc cu ovăz, ci cu apă, paie și bătaie - vorba țiganului. Când au cules recolta cu combinele, În urmă sigur au lăsat baloți de paie. Atenție! Ochii În patru!” Când eram la zece pași de șosea, Păpădie s-a Împiedecat, pur și simplu, de un asemenea balot
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cai. Și dacă le-a mai rămas câte o mârțoagă pe ici pe colo, n-o hrănesc cu ovăz, ci cu apă, paie și bătaie - vorba țiganului. Când au cules recolta cu combinele, În urmă sigur au lăsat baloți de paie. Atenție! Ochii În patru!” Când eram la zece pași de șosea, Păpădie s-a Împiedecat, pur și simplu, de un asemenea balot, acoperit de omăt. „Vezi că am avut dreptate? Jos, fraților, ca să ne dăm seama cum se vede și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
zamă chioară care avea meritul de a fi doar fierbinte. Are dreptate românul când spune că: „Goliciunea Înconjoară, da’ foamea dă de-a dreptul”. Așa că: „Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă”. După un asemenea ospăț, un somn pe maldărul de paie Întins pe lângă pereți a fost ca o mană cerească... A doua zi, „celovecii” ne-au pus În brațe, mie și colegului meu, un ferăstrău cât o lume și câte un topor. ― Paidiom na rabotu - a venit comanda... ― Din ziua aceea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
smulgă cumva prin întuneric duhurile rele. Înăuntru era bine. Bordeiul n-avea decât o singură odăiță, iar aerul de acolo avea un miros de stuf prăfuit și de lut umezit de ploaie. Într-un colț era un pat acoperit cu paie și cu țoale vechi și putrezite, dar Culae se așeză direct pe jos, sprijinindu-se cu spinarea de perete. Afară ploaia de primăvară se cernea încet și mărunt și se făcuse întuneric de-a binelea. Peste un timp, Culae se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de oboseală, începură să caște și să moțăie cu nasul în paharele de trăscău. Atunci se schimbară în cămeșoaie de noapte, stinseră lampa, ca să nu ardă gazul de pomană, și se întinseră pe patul tare de scânduri, cu saltea de paie, dăruit de Grigore ca zestre, unul la un capăt și altul la celălalt, ca să-și miroasă picioarele și să doarmă mai bine peste noapte. ...A doua zi, după plecarea lui Grigore, Virgil răsuflă ușurat și îi spuse neveste-sii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu știu nici măcar unde stai!... Asta sună ca o cerere în căsătorie, remarcă fata. Și de ce nu?... replică el. Te-ar deranja?... Întrebarea lui directă o făcu pe Felicia să tresară și să-și retragă încet mâinile din strânsoarea lui. Pai dacă tu nu vrei să mă asculți și pe mine, domnule Einstein! îi spuse ea pe un ton aproape dramatic. Așa cum stau lucrurile acum, dragule, nu cred că ai putea să mă ceri în căsătorie. Asta ce-nseamnă, mai exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în cale se confiscă pentru hrana armiei noastre pospolite. Dar, Măria Ta, să ai în vedere că în fața noastră totul este numai un pârjol, a îndrăznit să-i atragă atenția generalul Potoțki. Călăreții trimiși în față spun că fânurile și paiele au dispărut mistuite de flăcări, adăposturile așijderi, grânele au fost dosite în gropane de negăsit, animalele și-au pierdut urma prin păduri, fântânile sunt pline de mătrăgună pisată și măsălariță... Satele s-au pustiit.. Ordinul rămâne ordin, generale. * * * Un plăieș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în schimb, puțini la număr, în lipsa furajelor de la unitate, mai completau rația animalelor condamnate la moarte cu te miri ce adaosuri primite de la oameni pentru unele servicii în gospodăriile particulare. Că în rest, acestor vietăți li se ofereau doar apă, paie, rogoz și bătaie, garnisește cu sudălmi de mamă, cruci, biserici și Dumnezei și apostrofări ca Di haram puturos!, Hai, gloabă, că nu mai ai mult de trândăvit! Câteva voci ceva mai autorizate s-au ridicat, în surdină, împotriva președintelui: Bilașcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a binelea și i-a făcut o bolfă cât pumnul drept în numele Tatălui. Plus că l-a trântit în bălegarul amestecat cu urină și l-a călcat cu copitele. Drept pedeapsă, Gheo nu i-a mai dat nici măcar rația de paie și nici apa cuvenită pentru o zi întreagă. Către seară, l-a salvat conductorul care l-a hrănit, l-a adăpat și l-a țesălat în vederea unei deplasări dis-de-dimineață la moara de la Zvoriștea, cu o căruță bine vârfuită cu saci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
piele și os... Asta a mai rămas din bietele animale! În timp ce Roibu... Da, da! Doar că lui Roibu cumătru Bas îi aducea destul de des obricul de dimineață. N-aveți nicio grijă, că numai cu șișcă de ogrinji, cu porția de paie de secară și de rogoz în două cu pipirig nici tata lui Roibu nu era amu mai breaz, mai de doamne-ajută. Fă-l mai iute ciosvârte, măi Gheo, că dacă te prinde cumva Cumătru pe-aici, îți pune pielea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai de Doamne-ajută. Mai întâi, să știi vecine, că tizicul de la Puțureni îi cel mai bun din țară! Că la noi bălegarul se frământă mai întâi separat și abia după aceea se adaugă tulpini tocate de soreancă și ogrinji, iar paiele se bagă abia la sfârșit. Și toată trebușoara asta o face numai omul cu femeia lui, care joacă în amestecul de bălegar, suflecați până mai sus de genunchi, ca tinerii la hora satului. Că animalele, de le pui la frământat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
putem ieși din iarna asta ori ne ducem cu toții pe copcă la apa Siretelui. * * * Ajută-mă, bădie Nicolai, că-mi moare gloata de foame! Numai dumneata ne poți ajuta că ești brigadir, că eu la șefii aiștia ai noștri de paie n-am să ajung să mă căciulesc vreodată. Dar de ce, mă omule, că ogoarele tale îs la Colectivă! Și calu, mă! Și plugu, și boroanele... Că te-ai încurcat și tu ca grierul acela o vară întreagă, asta-i altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
acolo, care spurcă locul. Așa încât, fără să zăbovim prea mult, ne-am luat fiecare vermorelul în spinare, cu intenția bună de a îndepărta elementul descompus și de prisos. Într adevăr, locul era abject, scârbavnic și de nesuportat: printre smocuri de paie răzlețe vedeam rozătoarele agitate, pe care le hărțuiam, cum aleargă, se zbat, unele mor, altele, mai L 68 Rareș Tiron abile, scapă și apucă să intre în găuri, unde de bună seamă că se simțeau în siguranță încă. Niciodată n-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
frumusețea se cutremură, înspăimântată de propria frumusețe. Strigă Amaterasu. Uitându-și ascunzătoarea, ieși spre nemaivăzutul care o pândea din oglindă, ieși spre ea însăși. Înainte ca imposibila întâlnire să aibă loc, intrarea în peșteră fu ferecată cu frânghia vrăjită din paie de orez. Amaterasu, ținută strâns de opt milioane de zei orbiți de strălucirea celei regăsite, fu silită să-și reia locul în lumea de deasupra. Strigătul cocoșilor pecetlui zorile. Atunci când, peste multă vreme, Amaterasu își trimise nepotul, pe Ninigi, Celestul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]