902 matches
-
de tăcerea care o preceda și care o urmă. Preluându-le și traducându-le, el a transferat în prezent încărcătură lor enigmatica. Oreste Macrì afirmă că există un principiu de continuitate între varianta quasimodiană din melicii greci (1940) și Antologia Palatina (1968), de data mult mai târzie, acesta fiind preferință traducătorului pentru stilul epigramatic ce se reflectă în creațiile sale originale; de exemplu, în Verdele fals și cel adevărat (1956). Caracterul epigrafico-epigramatic al bocetului funebru, argumentează Macrì în continuare, este o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
preferință traducătorului pentru stilul epigramatic ce se reflectă în creațiile sale originale; de exemplu, în Verdele fals și cel adevărat (1956). Caracterul epigrafico-epigramatic al bocetului funebru, argumentează Macrì în continuare, este o trăsătură fundamentală a poeziei quasimodiene.433 Din Antologia palatina, aceasta summa a genului epigramatic grecesc, sicilianul a tradus 246 de piese (din cele 3700) scrise de 48 de autori diferiți. Compozițiile, ce exprimă o grecitate rece, schematica, erudita, aparent mai puțin adecvată spiritului quasimodian, l-au atras deoarece sunt
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îl mondo antico, atti del V Convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Firenze, 1982, pp. 225-240. Stefano, de Anna, " Un ignoto disperato messaggio di Quasimodo a D'Annunzio", în http://www.salvatore-quasimodo.it/ermetismo 5. htm. Steinmayr, Gabriele, "L'antologia palatina", în Quasimodo e la critică, a cură di Gilberto Finzi, Mondadori, Milano, 1969, pp. 376-385. Traverso, Leone, Lirici greci, în Quasimodo e la critică, a cură di Gilberto Finzi, Mondadori, Milano, 1969, pp. 303-307. Tuscano, Pasquale, "Leopardi lettore delle Georgiche
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
își pierde importanța. Caracterul universal care îi dădea dreptul la încoronarea romană este curînd abandonat și încoronarea imperială nu mai are loc la Roma, ci la Aix-la-Chapelle. Se stabilește uzanța ca șapte Mari Electori (arhiepiscopii de Mainz, Köln, Trier, contele Palatin, ducele de Saxa, margraful de Brandenburg și regele Boemiei) să-1 desemneze pe împărat. Această practică este legiferată de împăratul Carol al IV-lea în 1356. În 1273, odată cu alegerea lui Rudolf de Habsburg, două familii, cea de Habsburg și cea
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
imperiul, sau luptîndu-se între ei pentru putere, ei lasă calea liberă prinților protestanți sau catolici, care se înfruntă direct, formînd partide bine organizate. Punînd capăt certurilor dintre calviniști și luterani, prinții protestanți se organizează în Uniunea evanghelică, grupată în jurul Electorului palatin, în timp ce catolicii formează o Ligă Sfintă condusă de ducele de Bavaria. Ambițiile lui Ferdinand al II-lea Germania de la începutul secolului al XVII-lea este deci fărîmițată, dezbinările religioase adăugîndu-se fărîmițării politice care fac neputincios "Sfîntul Imperiu de naționalitate germanică
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
regali pe fereastră. "Aruncarea pe fereastră de la Praga" marchează ruptura dintre cehi și Imperiu. Se constituie un guvern revoluționar și cînd, în mai 1619, împăratul Mathias moare, cehii îl declară pe Ferdinand decăzut și îl aleg în locul lui pe Electorul palatin Frederic al V-lea. Conflictul începe cîteva zile mai tîrziu, cînd Ferdinand al II-lea este ales împărat. Acest conflict nu poate fi considerat doar un război religios. El ține de tentativa făcută de Ferdinand al II-lea și de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în regatul care se află în stăpînirea sa regimul pe care visează să-1 introducă în întreg Imperiul: vechiul regat al Boe-miei este lipsit de orice autonomie, monarhia încetează să mai fie electivă și devine ereditară în favoarea Habsburgilor. Cît despre Electorul palatin, acesta se întoarce în grabă în statele sale pe care le găsește ocupate de trupele spaniole venite din Țările de Jos. Frederic al V-lea este alungat din statele sale și exilat din Imperiu: de acum înainte, în colegiul care
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
evoluția este mult mai bună, totuși prezintă unele semne cerebeloase: bază largă de susținere, tremurătură, dismetrie, mers titubant. DISARTRIE (< fr. dysarthrie, cf. gr. dys - greu, dificil, arthrosis - articulație; engl. dysarthria) - Tulburare motoare întâlnită la nivelul organelor fonoarticulatoare: limbă, buze, văl palatin. Se manifestă sub forma articulării defectuoase a cuvintelor, deși conținutul limbajului și înțelegerea sensului cuvintelor sunt în limite normale. Altfel spus, există un mare decalaj între vorbirea expresivă, profund afectată, și vorbirea impresivă, conservată mai bine, permițând o înțelegere mai
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de țuguiere a buzelor, mișcări de intindere a buzelor, mișcări de rotunjire a buzelor, mișcări de țuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat în lumanare, în balon, morișca, mișcări de aburire a oglinzii, mișcări de umflare a obrajilor; exerciții pentru vălul palatin: exerciții de imitare a căscatului, exerciții de imitare a înghițitului, a tusei, mișcări de deglutiție. Educarea respirației este un alt aspect important pentru activitatea de demutizare și urmărește educarea echilibrului dintre inspirație și expirație, mărirea capăcității respiratorii. Toate aceste exerciții
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de țuguiere a buzelor, mișcări de întindere a buzelor, mișcări de rotunjire a buzelor, mișcări de țuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat în lumânare, în balon, morișca, mișcări de aburire a oglinzii, mișcări de umflare a obrajilor; exerciții pentru vălul palatin: exerciții de imitare a căscatului, exerciții de imitare a înghițitului, a tusei, mișcări de deglutiție. Educarea respirației este un alt aspect important pentru activitatea de demutizare și urmărește educarea echilibrului dintre inspirație și expirație, mărirea capacității respiratorii. Toate aceste exerciții
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
ținuturile și din toate clasele sociale din România”. Ei trebuiau să reprezinte structura socială, națională, precum și toate provinciile României Mari. „Se urmărea, astfel, ca școala vlăstarului regal să fie imagine de unitate națională și de simțire democratică”. De organizarea Școlii Palatine și selecționarea elevilor s-a ocupat colonelul Traian Grigorescu, fiul gen. Eremia Grigorescu și adjutant al regelui Carol al II-lea, între anii 1930-1936. În intervalul octombrie-decembrie 1932, a selecționat aproximativ 20 de elevi, ce urmau să devină colegi de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ora 12, pe cavalerii Ordinului de Malta și i-a reținut la dejun. Desigur, Mihai, ca membru al Ordinului, trebuie să fi participat și el. Luni, 30 ianuarie. La Palatul Regal din București sunt convocați toți elevii selectați pentru Școala Palatină. Colonelul Traian Grigorescu îi instruiește pe cei prezenți (unii nu ajunseseră - n.n.) asupra modului în care trebuie să se poarte, căci urmau să fie prezentați viitorului lor coleg de clasă, Marele Voievod Mihai. Li s-a recomandat să i se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
apoi și-au spus numele și liceul de unde proveneau. Marele Voievod a plecat, iar viitorilor colegi li s-a comunicat că vor fi anunțați „dacă și când să ne prezentăm din nou”. „Nu mult după aceasta în februarie 1932, Școala Palatină și-a început cursurile”. În Școala Palatină (clasa Marelui Voievod Mihai) au existat două cicluri de școlarizare: clasele I-VI de gimnaziu-liceu, corespunzând azi claselor V-X, și clasele VII-VIII de liceu, corespunzătoare claselor a XI-a și a XII
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de unde proveneau. Marele Voievod a plecat, iar viitorilor colegi li s-a comunicat că vor fi anunțați „dacă și când să ne prezentăm din nou”. „Nu mult după aceasta în februarie 1932, Școala Palatină și-a început cursurile”. În Școala Palatină (clasa Marelui Voievod Mihai) au existat două cicluri de școlarizare: clasele I-VI de gimnaziu-liceu, corespunzând azi claselor V-X, și clasele VII-VIII de liceu, corespunzătoare claselor a XI-a și a XII-a de azi. La început, Școala a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pe orice elev. „De multe ori este pedepsit pentru că <răspunde> el pentru colegii care nu răspund imediat (suflă - n.n.), ceea ce se întâmplă la orice școală și ca pedeapsă trebuie <să scrie câte o sută de versuri >”. Inițial, comandantul (directorul) Școlii Palatine a fost colonelul Traian Grigorescu, iar director de studii a fost Preda Fundățeanu, comandor de Marină, adjutant regal. Printre profesorii Școlii Palatine, în primul ciclu de școlarizare (clasele I-VI), s-au numărat: Ion Bratu, Enache Ionescu, Nicolae Saxu, Alex.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la orice școală și ca pedeapsă trebuie <să scrie câte o sută de versuri >”. Inițial, comandantul (directorul) Școlii Palatine a fost colonelul Traian Grigorescu, iar director de studii a fost Preda Fundățeanu, comandor de Marină, adjutant regal. Printre profesorii Școlii Palatine, în primul ciclu de școlarizare (clasele I-VI), s-au numărat: Ion Bratu, Enache Ionescu, Nicolae Saxu, Alex. Mumuianu, Ion Nedioglu, Leon Thevenin, Vasile Băncilă, Nicolae Iorga, Al. Tzigara-Samurcaș, George Oprescu, Alexandru Rosetti, Simion Mehedinți, Emanoil Ciomac, Ion V. Gruia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Tzigara-Samurcaș, George Oprescu, Alexandru Rosetti, Simion Mehedinți, Emanoil Ciomac, Ion V. Gruia, Ion Conea, Dimitrie Știubei, Gheorghe Lazăr. Pentru activitățile (sportive și) militare, profesori au fost: colonelul Emil Pălăngeanu și comandorul Mircea Fundățeanu. Toți aceștia apar pe lista profesorilor Școlii Palatine, întocmită de un fost elev al Școlii, Mircea Ionnițiu, dar nu și pe lista elaborată de fostul profesor al Școlii, Ion Zamfirescu, listă cuprinzând doar cadrele didactice ale Școlii din ciclul al doilea de liceu. Este cert că acești profesori
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
elev al Școlii, Mircea Ionnițiu, dar nu și pe lista elaborată de fostul profesor al Școlii, Ion Zamfirescu, listă cuprinzând doar cadrele didactice ale Școlii din ciclul al doilea de liceu. Este cert că acești profesori au funcționat la Școala Palatină numai în primul ciclu de școlarizare. În ambele cicluri au funcționat preotul Nae Popescu (educație religioasă), prof. I. Chirescu (muzică), Andronic (matematică) etc.. Referindu-se la profesionalismul corpului didactic al Școlii Palatine, A. Gould Lee, care își fundamentează aserțiunile pe
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cert că acești profesori au funcționat la Școala Palatină numai în primul ciclu de școlarizare. În ambele cicluri au funcționat preotul Nae Popescu (educație religioasă), prof. I. Chirescu (muzică), Andronic (matematică) etc.. Referindu-se la profesionalismul corpului didactic al Școlii Palatine, A. Gould Lee, care își fundamentează aserțiunile pe mărturiile directe ale Reginei-Mamă Elena și ale Regelui Mihai, dar și pe aversiunea acestora față de faptele lui Carol al II-lea, scrie că: „o parte din profesorii acestei școli erau dascăli distinși
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pe aversiunea acestora față de faptele lui Carol al II-lea, scrie că: „o parte din profesorii acestei școli erau dascăli distinși, alții însă simpli oportuniști”. În schimb, pentru redactorul lucrării lui M. Ionnițiu, Amintiri și reflecțiuni, reproducerea listei profesorilor Școlii Palatine reprezintă o modalitate de „a ilustra calitatea superioară a învățământului oferit de Școala palatului”. Schimbările adoptate în structura educației școlare a moștenitorului tronului au impus modificări și în conținutul acesteia. „În ce privește istoria, tradiția la Curte era să se înceapă educația
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Hohenzollern. Pentru Prințul Mihai însă, regele a ținut să calce această tradiție și să înceapă ca toți copiii, cu legendele și istoria patriei românești. În felul acesta, legătura sufletească cu țara devine mai strânsă încă din prima copilărie.” „În Școala Palatină se învățau toate materiile prevăzute de legea învățământului pentru liceele de stat. Regele Carol a adăugat o parte practică foarte importantă, rezervată sporturilor, excursiilor, vizitelor în uzine și exercițiilor militare pe chiar locul fostelor mari bătălii ale Marelui Război. Totul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de un ofițer. Carol a ordonat instalarea în palat a unui atelier mecanic, unde fiul său s-a putut iniția, sub directa îndrumare a muncitorilor calificați, în secretele motoarelor și mașinilor”. Regele Mihai își amintește despre existența în programa Școlii Palatine (în clasele I-VI = V-X - n.n.) a unui curs teoretic de mecanică auto: „Era un comandor de aviație care venea cam o dată pe lună și ne explica cum funcționează motoarele”. Acest curs teoretic era completat cu aplicații practice: „Mai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
inspecții. Această pregătire i-a oferit totodată și o bază solidă de tactică și strategie militară” apreciază unul dintre biografii regelui Mihai. Programa școlară (curriculum-ul) a clasei voievodale era completată și cu activități de cercetășie și străjerie. Elevii Școlii Palatine au constituit o ceată, ce a introdus cercetășia în Școală. Organizația de cercetași a unei școli era o centurie. Mai multe centurii formau o cohortă. Toate organizațiile de cercetași din Municipiul București constituiau o legiune. Cercetașii organizau jocuri de echipe
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tinerii învățau cum trebuie instalate corturile, cum se face focul și cum se pregătește mâncarea, orientarea pe teren etc. Anual se organiza o paradă a Legiunii de cercetași București. Din 1935, când s-a înființat Straja Țării, elevii de la Școala Palatină au intrat în noua organizație. Când s-a impus obligativitatea purtării uniformei Străjii Țării de către elevi, Mihai mergea la școală îmbrăcat în uniforma Străjii țării, purtând cămașă albă și basc alb. La sfârșitul anului școlar, elevii Școlii Palatine participau la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de la Școala Palatină au intrat în noua organizație. Când s-a impus obligativitatea purtării uniformei Străjii Țării de către elevi, Mihai mergea la școală îmbrăcat în uniforma Străjii țării, purtând cămașă albă și basc alb. La sfârșitul anului școlar, elevii Școlii Palatine participau la așa numitele „lecții de sinteză” desfășurate, împreună cu profesorii, sub forma unor excursii de studii în diferite locuri din țară, a căror cunoaștere complexă solicita cunoștințele dobândite de elevi la diferite obiecte de învățământ. O asemenea lecție de sinteză-excursie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]