807 matches
-
somnul din peșteră fusese alinat de speranța colților de mamut și tulburat de spaima felinelor uriașe care se lingeau pe bot de sânge. Omul și-a decis propria soartă în mijlocul naturii odată cu trecerea de la stadiul de culegător și vânător (din paleolitic) la cel de producător (în neolitic). Pentru a izbuti, timpul și spațiul au fost reorganizate conform trebuințelor umane. Redefinirea de către omul neolitic a propriilor coordonate existențiale a avut loc prin sedentarizarea lui. S-au dezvoltat tipuri revoluționare de viață socială
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de populațiile agricole, indo europenii au modelat definitiv chipul lumii cunoscute până atunci. În Balcani, formarea popoarelor antice (grecii, tracii, ilirii, inclusiv geto dacii) s-a datorat fuziunii celor două curente migratoare care s-au suprapus pe fondul existent din paleolitic și neolitic. Năvălirile ne-au pustiit pământurile, iar vijelia lor nimicitoare a doborât stejarul Cucuteni Tripolie. Au provocat o pagubă uriașă prin risipirea semințelor unei civilizații avansate care avea toate premisele unei emergențe la nivel continental. În schimb, sudul peninsulei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
respectiv a bulgarilor cu cel slav76. Doar limba vorbită ține ambele națiuni conectate la arealul de la care își revendică originea. Din punct de vedere genetic, românii și bulgarii sunt popoare oarecum identice. Au la bază aportul consistent al genotipului specific paleoliticului peste care s-a așezat contribuția haplogrupurilor din neolitic 77. Apartenența lingvistică deosebită i-a făcut pe români și bulgari, în pofida apropierii lor genetice, să facă alegeri politice și culturale diferite. Au reprezentat, la nivel regional, curente civilizaționale aflate în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
linie paternă, spre marea noastră, umplută de spirale ADN, s-au îndreptat patru fluvii importante de-a lungul timpului, printre care s-au strecurat râuri și pâraie de populații. Primul și, de altfel, cel mai mare fluviu a curs în paleolitic, odată cu apariția în spațiul românesc a populației indigene (Hg I2)82, alcătuită din culegători și vânători. La finele paleoliticului, a izvorât din zona Asiei Centrale un râu de triburi care s-a statornicit în Anatolia (Hg R1b). De pe platforma micro
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
printre care s-au strecurat râuri și pâraie de populații. Primul și, de altfel, cel mai mare fluviu a curs în paleolitic, odată cu apariția în spațiul românesc a populației indigene (Hg I2)82, alcătuită din culegători și vânători. La finele paleoliticului, a izvorât din zona Asiei Centrale un râu de triburi care s-a statornicit în Anatolia (Hg R1b). De pe platforma micro asiatică, acest râu și-a revărsat apele și pe meleagurile noastre. În neolitic, pe aceeași direcție, a curs lent
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
marea etnogenezei noastre, străbătute de valuri zbuciumate, în spuma cărora se ascund mitocondrii, s-au vărsat, în general, două fluvii majore. Ambele haplogrupuri (Hg mt) au izvorât din zona Orientului Apropiat și a Caucazului. Un prim fluviu a curs în paleolitic încă din timpurile în care omul era doar un simplu vânător și culegător (respectiv Hg mt H, HV, U, K, X2)85. Figura nr. 2: Fluvii și râuri de populații (Hg masculin) Paleolitic Hg I2 Neolitic Hg J2 + G2 + E3
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dar în proporții reduse (așa cum este cazul lui W). Ne raportăm la un ansamblu vechi și compozit cu o pondere mai consistentă a genotipurilor mt rare față de restul Europei 87. Figura nr. 3: Fluvii și râuri de populații (Hg mt) Paleolitic Hg mt H + HV + U + K + X2 Neolitic Hg mt J + T Antichitate Epoca modernă Hg mt W b. O evaluare necesară Analizând, din punct de vedere genetic, structura populației noastre, atât pe linie maternă, cât și paternă, putem spune
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pridvorul în care s-au stabilit numeroase populații. Unele dintre ele, în condițiile avantajoase asigurate de ținuturile noastre, au preferat să rămână pentru totdeauna. Și a fost cazul unor fluxuri de populații care au durat timp de milenii pe perioada paleoliticului și a neoliticului. În particular, existența ponderii crescute a genotipului autohton sau a celor rare ne sugerează că pământurile noastre au fost, în general, ocolite de aporturile umane mai târzii. Nu mai astfel se poate explica, într-o manieră acceptabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
destinul multor triburi și popoare. Geografia locului, fasonată în special de forma Carpaților, ne susține pe deplin afirmația. Desigur, este o aserțiune a cărei valabilitate nu se aplică pe linie maternă unde zestrea genetică provine într-o proporție uriașă din paleolitic și neolitic. Se referă în exclusivitate la evoluția noastră pe linie paternă. Astfel, nu suntem nici excesiv de balcanici, păstrând ceva mai mult din Caucaz și Orientul Apropiat, dar și câte puțin din moștenirea central europeană (germanică) și est europeană (slavă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
este faptul că ambele procese de construcție sunt influențate, într-o mai mare sau mai mică măsură, de factorul natural care le poate genera și chiar modela. Autohtonia pe meleagurile noastre ar putea avea legătură cu schimbările naturale abrupte din paleoliticul superior, marcate de efectele glaciațiunii. Ne referim la apariția singurului haplogrup european reprezentat de vânătorii culegători care, mai târziu, și-au însușit practicile agriculturii (Hg I). Migrația trebuie să o înțelegem ca fiind, în principiu, gestul firesc al unor populații
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
etnosului, cele trei straturi (substratul, superstratul și adstratul) au o importanță variabilă de la un caz la altul 95. Privind la construcția noastră ca popor, vom vedea că substratul reprezintă o temelie solidă, clădită pe linie maternă și paternă încă din paleolitic și neolitic. Peste această fundație, s-a așezat, în Antichitate, superstratul. Deși nu a avut consistență genetică, a marcat definitiv identitatea și trăsăturile edificiului nostru. A urmat, în Evul Mediu, adstratul cu o contribuție minoră la completarea genetică a construcției
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a așezat, în Antichitate, superstratul. Deși nu a avut consistență genetică, a marcat definitiv identitatea și trăsăturile edificiului nostru. A urmat, în Evul Mediu, adstratul cu o contribuție minoră la completarea genetică a construcției noastre ca popor. Contribuția haplogrupurilor din paleolitic și neolitic la etnogeneza românească reprezintă aproximativ două treimi, în timp ce aportul celor din Antichitate și Evul Mediu, numai o treime. Figura nr. 4: Piramida noastră genetică (Hg masculin) aprox. 1 / 3: Hg R1b + R1a ANTICHITATE + EV MEDIU aprox. 1 / 3
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aportul celor din Antichitate și Evul Mediu, numai o treime. Figura nr. 4: Piramida noastră genetică (Hg masculin) aprox. 1 / 3: Hg R1b + R1a ANTICHITATE + EV MEDIU aprox. 1 / 3: Hg J2 + G2 + E3 NEOLITIC aprox. 1 / 3: Hg I2 PALEOLITIC În această lumină, să încercăm, fără a clipi, a ne uita prin ochean spre originile noastre îndepărtate. Sub unghiul mărit, ni se înfățișează realități neștiute până acum cu privire la apariția și devenirea noastră ca neam. În fața descoperirilor, mirarea ne copleșește cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
astăzi majoritatea covârșitoare în țara noastră, constituie o probă de netăgăduit (mai ales dacă o vom compara cu destinul unor linii masculine masacrate aproape în totalitate de cuceritori 96). Desigur nu putem spune că moștenirea noastră genetică, adunată încă din paleolitic și a neolitic, nu a fost vânturată de stihiile care s-au abătut asupra gliei. A fost împrăștiată, uneori, sub impactul războaielor care au implicat-o într-o mai mare sau mai mică măsură. Să nu uităm că odată cu apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Să ne aplecăm, cu luare aminte, asupra ideii autohtoniei noastre. Să avem curajul să reformulăm adevărul și să zicem răspicat că, pe linie paternă, suntem autohtoni nu atât pentru că descindem din daci și romani, cât mai ales din populațiile din paleolitic (Hg I2). Nu în Antichitate trebuie să ne oprim în a ne căuta strămoșii, privind plini de admirație spre Decebal și Traian. Este anapoda a crede că dacii au fost exterminați de romani în războaie și astfel nu au putut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
departe, uitându-ne nu atât spre anonimii agricultori din neolitic, cât mai ales spre vânătorii și culegătorii din străvechime. Din punct de vedere genetic, nici nu se poate coborî mai mult pe scara timpului. Pe linie masculină, populațiile apărute în paleoliticul superior se află pe prima treaptă de jos deoarece formează unicul haplogrup european autohton (Hg I). Spațiul românesc se include pe deplin în aria de răspândire a uneia dintre ramurile desprinse din trunchiul acestui genotip (Hg I2). Să îndrăznim a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tratat separat). Din această piramidă gigantică, ne interesează doar anumite blocuri de piatră care au fost șlefuite de timp, fiind așezate la clădirea edificiului genetic românesc. Cel mai important aport a fost generat de divizarea care s-a petrecut, în paleoliticul mijlociu în Orientul Apropiat, când o parte din Hg IJ s-a deplasat spre Europa, unde a format Hg I, care a devenit unicul genotip nativ pe continentul nostru. Așa cum am văzut una dintre variantele lui (adică Hg I2) reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a umbla prin lume. Au moștenit spiritul de aventură de la bunicul lor (Hg R, originar din nordul Asiei și îndeletnicit cu vânarea mamuților)103. Unul dintre ei (Hg R1b) a fost mai precoce și mai mobil, deplasându-se, la finele paleoliticului, spre apus. A ajuns până în sud vestul Asiei și chiar Europa. Cam în aceeași perioadă, celălalt (Hg R1a) a preferat să se îndrepte spre nord, spre ținuturile de baștină ale bunicului său. Sosit în Siberia, odată cu retragerea ghețarilor, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
celor în care predomină elementele generate de revoluțiile metalifere (exemplificativ fiind cazul națiunilor din nordul și vestul continentului european). Așa cum am văzut, o posibilă explicație ar putea consta în faptul că formăm un popor vechi care își trage seva din paleolitic și al cărui caracter pașnic a fost modelat decisiv în neolitic. De regulă, se spune că aceste populații au păstrat o apetență pentru conservarea stării actuale, un refuz constant al noutății, acceptată doar prin imitație, și nu prin creativitate. Au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pentru a servi un singur țel supraviețuirea. Niciun preț nu a părut a fi prea mare ca să fie plătit pentru atingerea scopului. Prin urmare, avem în față o atitudine care ar putea explica nu numai durabilitatea moștenirii noastre, acumulată în paleolitic și neolitic, dar și un anumit mod de a face politică de stat, cu avantajele și dezavantajele inerente. c. Supunerea de bunăvoie Gândindu-ne la modul cum mentalitatea fatalistă s-a răsfrânt asupra politicii noastre de stat, amintirile ne poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nostru genetic, aproximativ 5%, este reprezentat de Hg N, Q și mai ales H. 85 În general, cercetările estimează că acest complex reprezintă între 50% și 65%, în acest ultim caz, evidențiindu-se că aproximativ 40% provine din complexul HV (paleolitic balcanic), iar circa 25% provine din complexul U (paleolitic mediteranean). 86 De regulă, se apreciază că acest complex este dominat de Hg mt J, care reprezintă circa 25 %. 87 Se remarcă prin vechime Hg mt H și U, apărute în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Q și mai ales H. 85 În general, cercetările estimează că acest complex reprezintă între 50% și 65%, în acest ultim caz, evidențiindu-se că aproximativ 40% provine din complexul HV (paleolitic balcanic), iar circa 25% provine din complexul U (paleolitic mediteranean). 86 De regulă, se apreciază că acest complex este dominat de Hg mt J, care reprezintă circa 25 %. 87 Se remarcă prin vechime Hg mt H și U, apărute în Orientul Apropiat în paleoliticul mijlociu și migrate în Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
25% provine din complexul U (paleolitic mediteranean). 86 De regulă, se apreciază că acest complex este dominat de Hg mt J, care reprezintă circa 25 %. 87 Se remarcă prin vechime Hg mt H și U, apărute în Orientul Apropiat în paleoliticul mijlociu și migrate în Europa (au o proporție mai redusă față de cea mai mare parte a Europei de aproximativ 1/5, respectiv de circa 1/14). La noi, ponderea Hg mt rare este de 1/8 (comparabil cu Italia, Serbia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
emulație de valori materiale, spirituale și cultural artistice, care probează capacitatea creatoare a oamenilor din zonă și specificitatea cu care DĂNEȘTII s-a remarcat în cultura regională. Atestarea celor mai vechi urme ale existenței umane pe aceste meleaguri încă din paleoliticul superior sau din perioada neo-eneolitică demonstrează nu numai o vechime îndelungată a zonei, dar și o continuitate de viețuire și creație a populației autohtone de aici. Aceste descoperiri făcute acum mai bine de 50 de ani de către COSTACHE BURAGA constă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
efectuate de C. Buraga, stăteau mărturie existenței pe aceste meleaguri a unei civilizației milenare. Alături de acestea, piese de etnografie și numismatică, întregeau bogăția muzeului comunal. în numeroase lucrări de prestigiu (Arheologia Moldovei, Materiale și cercetări arheologice, Așezări din Moldova de la paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea, etc.) numele arheologului amator C. Buraga poate fi întîlnit alături de cel al unor reputați cercetători din țara noastră. El a introdus numele localității Dănești în circuitul științific național, în special în urma sondajului arheologic efectuat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]