20,853 matches
-
Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă transmit tradiționalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut cană dienii-ăia de pește Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoaica de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la telefon. Funcționa. Am format numărul. Zadarnic. Nu răspundea nimeni. Din nou și din nou. Același rezultat. Nu mai știam ce să fac. Mai erau aproape două ore. Am ieșit în balcon. De la înălțimea etajului opt, bulevardul se zarea can palmă. Grupuri mari de oameni se vânzoleau spre marginile orașului. Câteva incendii își aruncau fumul spre înălțimi. M-am reîntors în apartament. Nu știam ce să-mi iau. Singura mea avere erau cărțile. Mii de volume. Cum să le iau? Unde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Unul dintre motive era că ar fi trebuit să-i scriu ceva pe cărțile mele înaltului personaj. Eram curios, să recunosc, să-l văd pe Popescu-Dumnezeu, dar nu cu prețul unei dedicații. Nu-l prețuiam ca romancier al Pumnului și palmei, mi se părea un poet minor, dar ceea ce mi-l făcea indigest cu totul era reputația lui că îi scria discursurile lui Ceaușescu. Știu că unii dintre colegii mei de generație s-au întîlnit cu el, iar una dintre mizeriile
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
prelungă.// Doamne, Doamne, nu mai vine/ Timpul să-ți întind pe-o dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș pe o cruce/ Caldă de femeie tristă,/ Bate-mi-aș în palme cuie/ Laice de ametistă/ Amăruie, amăruie,/ Și lăsa-mi-aș în rușine/ Gândul coapsele să-ți ungă...// Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă." (Scrisoare). Inconfundabilul Emil Brumaru.
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
în timp ce brațul drept ține strîns/ trupul neprețuitei odrasle,/ mîna-i stîngă a încremenit în aer cu degete răsfirate/ ca și cum ar voi să oprească joaca fiului./ Furca de tors în formă de cruce, pe care băiatul,/ jinduind-o, a luat-o din palma mamei ca pe o jucărie,/ mîna lui dreaptă o ține ridicată în dreptul ochilor/ (scrutători cum ochii niciunui copil n-au mai fost vreodată)/ privirea lor pierzîndu-se dincolo de încrucișarea/ bețelor de lemn, unde fusese ațintită,/ și în al căror semn pare
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
ultimul tren, după el, cu siguranta, dricul! Regretabil că între una și alta, esti umbră pământului degeaba! Deși nu suntem niște fani declarați ai Internetului, totuși trebuie sa-i recunoaștem utilitatea. Cu un calculator în față, cât am bate din palme, tastam ceva și aflăm... Uneori chiar și ce nu ne trebuie. Pe de altă parte, în ziua de astăzi, niciunde și nicicând nu am putea fi atât de repede, ca text, imagine și sunet, pentru oricine, oriunde pe fața pământului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
invincibil e americanul, binecuvântat să crăpe, din ordinul Casei Albe și a... petroliștilor și negustorilor de armament!)... cf. Tov (1), p. 10. ...Și, pentru că nu e nicio diferență esențială, între o ocupație și... următoarea, poporul român, după ce și-a rupt palmele ovaționând tot ce i-a stat în fața ochilor, adoarme, ostenit de atâta... parada! ... uitând că ar mai fi o a treia soluție: să-și construiască și rezolve SINGUR destinul, nici după indicații de la Kremlin, nici de la Casa Albă, ci din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
drumului - urma de roată - trecută prin carne de câine câțiva scheletici copaci cerșesc - zadarnic pe deasupra inimilor de fier ale mașinilor Dumnezeu - aruncat de suflul arogantei TIR-urilor dimpreună cu cadavrul de câine în sântul șoselei - stă cu aureola prăfuita - între palme: se întreabă - ca-ntr-un bocet ce căuta El - în această strivitoare străinătate de-acasă INSTABILITATE niciun lucru nu e la locul lui mi-e teamă să-mi spun chiar numele - că nu cumva - cât timp îl rostesc - să se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe asfaltul proaspăt spălat. Și harul, Care se scurge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
am nevoie de unu. Că acuma vine iarnă! Și... Stoica nu mai iese!... Dar ce, nu te-așteptai la asta? Cum să m-aștept?! ți-am spus că am nedumeriri politice. Și le-ai dat banii! își trage țiganca o palmă. Le-am dat. Ce, voiai să mă respingă! Cum să te respingă? Uite așa. Că pe ambasadorul american. Ce, crezi că nu se știe?! L-au respins fiindcă nu s-a înscris să joace cu ei la „Caritas”! Și domnului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă transmit tradiționalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut cană dienii-ăia de pește Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoaica de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la telefon. Funcționa. Am format numărul. Zadarnic. Nu răspundea nimeni. Din nou și din nou. Același rezultat. Nu mai știam ce să fac. Mai erau aproape două ore. Am ieșit în balcon. De la înălțimea etajului opt, bulevardul se zarea can palmă. Grupuri mari de oameni se vânzoleau spre marginile orașului. Câteva incendii își aruncau fumul spre înălțimi. M-am reîntors în apartament. Nu știam ce să-mi iau. Singura mea avere erau cărțile. Mii de volume. Cum să le iau? Unde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Boala Graves poate coexista cu alte boli autoimune (vitiligo, alopecia areata - până la 8% dintre pacienții cu alopecie, au o afecțiune tiroidiană, cel mai frecvent tiroidită). În hipertiroidism, pielea este fină, moale, caldă, umedă, cu pigmentare accentuată mai ales la nivelul palmelor și plantelor. Transpirația este accentuată, creșterea unghiilor de asemenea, poate apărea onicoliza (5% dintre pacienți au modificări unghiale), la nivel facial sunt frecvente flush-urile, și poate apărea eritemul palmar. Un studiu a decelat pruritul și alopecia ca fiind două dintre
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă a uniunii prin credință a transformat înțelegerea noetică-erotică într-o palmă deschisă a receptivității bucuroase. În sfârșit, vedem încă o dată această educație apofatică a dorinței revărsându-se în logofatic: mireasa se întoarce și vorbește fiicelor Ierusalimului. Acest discurs are același efect asupra lor pe care l-a avut Cuvântul asupra ei
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
o pedagogie explicită indicată exact pentru acest scop<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 519520 . footnote>. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii. Pentru a facilita acest demers, filosofia conținută în Cântarea Cântărilor exersează sufletul cu paradoxuri și oximoroane: întuneric luminos; beție trează; rană de laudă; durere dulce; cunoaștere prin necunoaștere; înțelegere incomprehensibilă; în culmea perfecțiunii, rămâne o începătoare; ea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
predau niciodată. Înțelegerea noetică erotică ridică o problemă și trebuie învățată prin abandonarea controlului; pentru că în sanctuarul interior al prezenței divine, nu există obiect al dorinței sau concept de înțeles. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii<footnote Ibidem, p. 520. footnote>. Vom încerca acum în câteva rânduri să aprofundăm legea creșterii dorinței, în proporție cu participarea la Dumnezeu. Ea este expusă în opera De anima et resurrectione a Sfântului Grigorie: „Astfel este participarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
chiaburii", ,moșierii", exploatatorii" meritau lichidați doar pentru că erau desemnați în acest fel. Las' că luate la bani mărunți sintagmele nu spun nimic: dacă cultura română ar fi divizată doar între aceste două grupuri, rezultă că prezentul e gol ca-n palmă. Cine-ar alcătui ,generația valabilă"? Și cine face parte din ,generația sosită"? (Sosită de unde?) A introduce criterii de ,generație", adică de vârstă, e o formă gravissimă de discriminare și dispreț față de realitate. În această logică, nonagenarii Mihai Șora și Neagu
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
mici oaze de poezie, bijuterii stilistice capabile să pună în evidență indiscutabilul talent literar al Adrianei Bittel: Am umblat fără noimă pe străzile vechi. Soarele expia pe fațade ocru, cenușii, gălbui, se filtra prin frunzele înroșite ale iederei ca prin palme bătrâne, cu sânge subțiat, și alina trandafirii arși de brumă din mici grădini deșirate între ziduri. }ipete de ciori rotite pe cerul sidefiu, încă în lumină paradisiacă, în timp ce jos, sub coroanele pomilor cu rădăcini în asfalt, se îndesea umbra și
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
fost un an cum cinematografia britanică n-a mai prins demult, cu premii la Cannes, Berlin, Veneția și nu în ultimul rînd... Oscarurile. O singură nedumerire mă încearcă: de ce n-au adus și The Wind That Shakes the Barley, cîștigătorul Palme d'Or? Dar să lăsăm absenții și să începem cu deschiderea - Children of Men, ultima peliculă a lui Alfonso Cuarón, cineastul mexican pe care Harry Potter l-a ținut departe de proiecte mult mai promițătoare, ar zice cinefilii. Cu rezerve
Brittain attacks in patru pelicule by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10124_a_11449]
-
stihurile reținute, aparent sec constatative, în esență adiționări de vibrații ce se răspîndesc irepresibile în spațiu. Decepția devine amar șăgalnică, într-un fel trist cochetă cu sine însăși: Tocmai aceasta e o mare spaimă:/ viața mă amenință, îmi dă o palmă.// Eu vreau să mor, vreau să mor./ Ea îmi spune: musai să zbor// n-am nici o aripă-n minte,/ nici una sub umăr.// Ea îmi spune: fii cuminte,/ că eu zilele-ți număr.// Tocmai aceasta e marea spaimă:/ viața mă ceartă
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
mor, vreau să mor./ Ea îmi spune: musai să zbor// n-am nici o aripă-n minte,/ nici una sub umăr.// Ea îmi spune: fii cuminte,/ că eu zilele-ți număr.// Tocmai aceasta e marea spaimă:/ viața mă ceartă, mă ține-n palmă". Sare-n ochi ironia care e un mod de-a sugera idealitățile inaccesibile. Inițial un acerb căutător al acestora, poetul se retrage într-o zonă unde suferințele sînt formal luate peste picior, unde limitele și incapacitățile ființei dezolate sînt consemnate
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
ușorul unei ferestre hurezene, ademenit de murmurul sacadat al roții de olărit, petrecut din milenii până la noi. Meditam la toate acestea în universul de trudă și mister al meșterilor hurezeni, care stau calmi pe scăunelul lor de stejar lustruit ca palma - și de sub mână li se strecurau corăbioare de lut. Meditam - și gândul nu mai putea rezista ispitei de-a înțelege în acest ritual una din cele mai fericite împerecheri ale roții: cu lutul. Pentru un popor de oameni ai pământului
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
grâu. Grâul la români înseamnă viața la români. Istoria grâului - istoria românilor: mai veche și mai nouă, așa cum s-a scris ea între brazda gândului și-a mâinii. Grâul de azimă și de sămânță, grâul de viață lungă, urcat din palma truditorului până la talpa lui Dumnezeu. Numeroase sunt frescele românilor, în care existența noastră este sculptată cu grâu. Una din ele, mai apropiată memoriei noastre, am întâlnit-o la Crâmpoia de Olt. Acolo, la grinda unei case, o sticluță cu grâu
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]