656 matches
-
de o luna conturată la stînga, ambele de argint; ... c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur ținînd un paloș în laba dreapta din față; ... d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brîu roșu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvila neagră cu ciocul de aur, ieșind din brîul despărțitor
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
stemei orașului HAȚEG, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema orașului Hațeg, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut tăiat, cu partea superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, un călăreț în armura, ținând în mâna stângă, ridicată, paloșul - totul de argint. În cartierul doi, pe câmp roșu, un pergament natural, desfășurat, validat cu sigiliul din ceară roșie, atașat cu șnur albastru. Pergamentul poartă în partea superioară literele TH, iar în partea inferioară, cifra 1247. În partea inferioară a
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
este timbrat cu o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - corbul cu inel în cioc este preluat din stema familiei Huniade și evocă faptul că, odinioară, în această zonă corvinestii aveau posesiuni; - călărețul cu paloșul evidențiază rolul locuitorilor din Hațeg în lupta de apărare; - pergamentul desfășoară face aluzie la nobilimea română, existentă în fosta Țară a Hațegului; - literele înscrise în partea superioară a pergamentului reprezintă prescurtarea de la Țară Hațegului; - cifră 1247 amintește de primă atestare
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
România, fiul lui Kristofor și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 96117 Memmelsdorf Lichteneiche, Gartnerwinkel 4, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Ceahlău nr. 3, ap. 7, județul Timiș. 246. Niculescu Elenă, născută la 18 ianuarie 1958 în localitatea Paloș, județul Brașov, România, fiica lui Costache Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 85057 Ingolstadt Schubertstr. 34, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Metalurgiștilor nr. 4, sc. B, ap. 10, județul Brașov. 247. Lefticaru Constantin, născut la 27
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
crinul ori laleaua. Ce produce vița? Evident vin, un lucru tare tentant, motiv pentru care toți crâșmarii lumii și din toate vremurile i-au adăugat apă; l’au entropizat adică. Pentru asta, François Villon le-a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit de țeapă și de furcă otrăvită... ...să fie dați grămadă la pământ... ... tăiați la beregăți să-i rupă chinul și’n fund de iad să stea cât mai curând crâșmarii care ne botează vinul!... Doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin jertfirea miilor de oșteni moldoveni care și-au apărat Țara împotriva tuturor năvălitorilor, Țara Moldovei a trecut prin veacuri liberă și neatârnată, fiind zid de netrecut în calea păgânilor spre lumea creștină, care la adăpostul acesteia și în umbra paloșului mușatin și-au dezvoltat viața materială și spirituală în liniște și pace, arar întinzând o mână de ajutor românilor moldoveni care-i apărau și pe ei. În acele vremuri, Țara Moldovei se întindea tocmai din miazănoapte, de la Ceremuș și Colacin
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Ștefan care, trecând printr-un Arc de Triumf, se odihneau pe cupola Catedralei Mitropolitane din Chișinău. După ce a fost evacuată la Vaslui și apoi la Craiova, statuia Marelui Ștefan a fost așezată iarăși pe locul ei de naștere. Soclul, crucea, paloșul și inscripțiile au fost schimbate și denaturate, după care Catedrala Mitropoliei Chișinăului a fost dărâmată, pe locul ei ridicându-se o fabrică a ideologiei comuniste. Statuia Marelui Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt a fost mutată în fața Parcului Botanic, iar
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de prezența Voievodului român. Românii basarabeni l-au readus pe Domnitorul lor, de la care au învățat că orice înfrângere poate fi transformată în victorie, pe locul cel mai potrivit, la poarta parcului, în fața Pieții Marii Adunări Naționale. Ștefan își ține paloșul la șold și înalță crucea pe cerul Basarabiei, pe când înfățișarea întunecată a Măriei Sale păstrează lumina doar pentru acei care știu s-o descopere și s-o strecoare în ființele lor. Noi, românii, ne-am supărat adeseori pe Istorie și am
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
că era șchiop, era... o pocitanie de om. Umărul stâng era cu o palmă mai sus decât dreptul. Chipul, obrazul era osos și urâcios. Avea o cicatrice adâncă pe obrazul stâng, o zgaibă adâncă și vânătă, de la o lovitură de paloș, o rană închisă, cu coaja groasă cum e scoarța teiului; și zgaiba asta cobora de la coada ochiului stâng, până aproape la colțul gurii, sub nas. Apoi, și nasul, îi era mare și borcănat, cum îl au unii dintre mongoli. Însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
înfățișat călare, pe un cal alb, privit din partea dreaptă spre a nu i se vedea nici cicatricea, nici umărul stâng mai ridicat decât celălalt cu un obraz feciorelnic, rozalb, ca un Făt-Frumos, ținând în mâna stângă, ridicat în sus, un paloș, de deasupra căruia își lua zborul un porumbel, spre un cer senin, siniliu, primăvăratic. Morala: Asta era în esență definiția realismului socialist realitatea urcată pe-un cal alb și privită dintr-o parte... Doamne! În câte feluri se poate prezenta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nesimțite și ca din greșeală, Golea devenea madam Golan, și asta mai cu seamă când mama se amesteca În certurile lor cu intenția vădită de a le Împăca. Atunci Năsoasa era chiar urâta aia și boccia aia cu nasul cât paloșul, Motănica destrăbălata aia care toată viața ei s-a motănit și s-a călărit cu sute de soți și amanți, și deși Tarantoaca ar fi putut veni de la bărbatu-său, Traian Tarantoc pe numele lui, nu era nici ea altceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
validității unor modele ale structurii personalității, elaborate în perspectivă etică, în încercarea de a afla dacă există trăsături de personalitate "universale". Și cercetătorii români au început să includă în sintezele sau studiile lor de teren recuperarea acestei problematici (Macsinga, Maricuțoiu, Paloș, 2002; BogÆthy, 2004; Zlate, 2004, 2008). Un prim studiu clasic la nivel mondial a fost realizat de K. Kelley et al. (1986), care a utilizat scala locus of control (Rotter, 1966), pentru a urmări eventualele corelații între externalismul-internalismul subiecților (ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
România, fiul lui Vasile Nicolae și Eufrosina, cu domiciliul actual în Republică Slovacia, 1056 Bratislava, Halova 9, cu ultimul domiciliu din România, Cernavoda, Str. Independenței nr. 18, județul Constantă. 82. Stanciu Nicolae Vasile, născut la 11 iulie 1944 în localitatea Paloș județul Brașov, România, fiul lui Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91637 Wornitz, Am Muhlbach 18, cu ultimul domiciliu din România, București, Bd. Eroilor Sanitari nr. 19, sectorul 5. 83. Stanciu Maria, născută la 9 februarie 1947 în
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
Între culmile de obârșie vulcanică cu pante domoale, ca niște căciuli dacice, țâșnesc impetuos cele două Detunate, Golașa și Flocoasa, contrastând cu împrejurimile liniștite, provocându-ți imaginația. Vezi aievea lupta din basme dintre zmei și Făt-frumos: doi zmei, împietriți sub paloșul de fulger al viteazului zămislit din pântecele cugetului românesc. Apa Geoagelui, cu valea largă, pe care cețurile se scurg aproape permanent în trâmbe zbuciumate ca un balaur rănit de moarte, desparte culmile calcaroase de cele vulcanice. Satele se înșiră ca
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
profeția unei Ieremiade.” (M. Eminescu, I, p. 17) Vocativul intră în structura unei sintagme nominale, asemeni nominativului, numai pe poziția de regent; poate avea determinări atributive: „ - Auzit-ai ce am spus, slugă netrebnică, zise spânul arătând lui Harap Alb tăiușul paloșului... (I. Creangă, I, p. 210), „Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă că ți-oi prinde și eu bine vrodată.” (I. Creangă, p. 236). Cel mai adesea, însă, vocativul intră în sintagme cu interjecții sau termeni alocutivi (bade, mătușă, moș, nene
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vinul Răreșoaia ... Apoi paharnicul pleca prin sate Să cheme frumusețile fecioare. Ca să le-ndemne Domnul, dezbrăcate, La stors ciorchini, ori la umplut urcioare. Avea Măria sa puteri divine De-a apăra acest străvechi hotar Și de-a răzbi navalele străine Cu paloșul muiat în vin Cotnar ... LUCIAN VASILIU (n. 8 ianuarie 1954, în comuna Puiești, județ ul Vaslui) Poet de mare anvergură, care se hrănește deop otrivă d in umilință și din orgoliu și care structurează lumea în măsura în care, prin neliniști și obsesii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întruchipând zeița; 5) hotărârea destinelor de către zei. Prima secvență a acestui scenariu mitico-ritual - umilirea regelui și captivitatea lui Marduk - semnalează regresiunea lumii spre haosul precosmogonic. În sanctuarul lui Marduk, marele preot îl despuia pe rege de însemnele sale (sceptrul, inelul, paloșul și coroana) și îl lovea peste față. Apoi, în genunchi, regele pronunța o declarație de nevinovăție: "N-am păcătuit, o, Doamne al țărilor, n-am fost lipsit de grijă față de divinitatea ta". Preotul răspundea în numele lui Marduk: "Nu te teme
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
odată se suie în pod și coboară de-acolo un căpăstru, un frâu, un bici și o șa, toate colbăite, sfarogite și vechi ca pământul. Apoi mai scoate dintr-un gherghiriu niște straie foarte vechi, un arc, niște săgeți, un paloș și un buzdugan, toate pline de rugină, și se apucă de le grijește bine și le pune deoparte. Pe urmă umple o tava cu jăratic, se duce cu dânsa la herghelie și o pune jos între cai. Și atunci, numai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gândea și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și de o lună conturată la stânga, ambele de argint. c) În cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur, ținând un paloș În laba dreaptă din față. d) În cartierul patru este stema Transilvaniei cu Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brâu roșu Îngust, În partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brâul despărțitor
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
foarte mulți găsindu-și moartea acolo. Așa deasa era negura, încât s-au măcelărit între ei în neștire. În acel moment, Ștefan cel Mare a descălecat de pe cal și, protejat de gardă personală a năvălit în toiul bătăliei, tăind cu paloșul în turcime. Cea mai cruntă bătălie s-a încins la Podul-Înalt, de peste râul Bârlad. Leșuri de cai, luptători creștini și păgâni mușcaseră mocirla. Se înroșiseră sloiurile râului de atâta sânge vărsat. Oștirea turcească a fost dezmembrata. Lui Soliman-Pașa nui venea
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
încrâncenat lui Ghiță: Cine dracul te-a adus, Cine-n calea mea te-a pus? Ia să-mi dai pe Negrul vamă, Ca să nu te fac pastramă!". Pastrama este carnea uscată la soare. Giță refuză mândru. "Ia să-mi dai paloșul vamă! Ba nu ți-o da paloșul Nici o dată cu capul. Ia să-mi dai tu mie seamă, Ia să-mi dai pe mândra vamă, Ca să nu te fac pastramă". Cei doi bărbați se încaieră în fața Anei, care stabilește chiar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
adus, Cine-n calea mea te-a pus? Ia să-mi dai pe Negrul vamă, Ca să nu te fac pastramă!". Pastrama este carnea uscată la soare. Giță refuză mândru. "Ia să-mi dai paloșul vamă! Ba nu ți-o da paloșul Nici o dată cu capul. Ia să-mi dai tu mie seamă, Ia să-mi dai pe mândra vamă, Ca să nu te fac pastramă". Cei doi bărbați se încaieră în fața Anei, care stabilește chiar ea condițiile luptei: fără săbii, numai cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un paloș ferecat, Numa-n aur îmbrăcat, De nu știu cine furat; Pentr-un roși bidiviu, Cal nebun, roșu zglobiu, Cea fost prins de prin pustiu". El, care înainte alerga mândru prin munți și câmpii, stă de douăzeci și șapte de ani în beznă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
exponent al poporanismului, Radu Rosetti - boier de viță veche, din marea familie a Rosetteștilor, cum remarcă G. Călinescu în a sa Istorie a literaturii române - era cunoscut atunci pentru articolele din „Revista nouă”, „Analele Academiei”, „Viața românească”, pentru romanele Cu paloșul (1905), Păcatele sulgeriului (1912), pentru volumele Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova și Pentru ce s-au răsculat țăranii, ambele apărute în anul răscoalei din 1907. Aceste volume l-au consacrat definitiv ca istoric de prestigiu al problemei agrare din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]