1,051 matches
-
integrează. Aducem ca exemple unele forme „derivate“ fonetic (Anineș < Aniniș, Hetmanul < Hatman, Ciulniță < Ciuliniță, Iloaiei < Ilioaiei) sau gramatical (Cărbunarea < Cărbunări, Gîrnițu < Gîrniță, Gropu < Groapă, Pîrîu Scurtelui, Bordeia, Bălgrade, Iancuri, Dealul de Groapă, Rîu de Mori, Valea cu Maria, Preluca lu Paltin, Stogu lu Cale), care sunt „memorabile“, unice, deci individualizante, prin disocierea din seria apelativelor sau a numelor omonime. Un aspect care nu trebuie neglijat este denumirea apelativelor sau a antroponimelor toponimizate prin mecanismul figurii de stil denumite sinecdocă, a unei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean, ba chiar și de... leuștean!). Pe vremuri, umpluturile se mai înveleau și în frunze de sfeclă sau de paltin. Sarmalele din pește sunt pomenite de Radu Anton Roman: foile de varză se umplu cu un amestec din carne (dezosată, bineînțeles) de șalău sau de știucă și de scrumbie afumată. Rușii le fac și ei, dar folosesc foi de viță
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se rotea pană când amețea și se lăsa să cadă cu fața îngropată în iarbă, râzând. Uneori începea brusc să alerge, fără vreo pricină... Alerga, însoțită de Pârvu, ca o ieduță, cu trupul mlădios și sprinten, care aluneca printre ierburi, paltini și aluni... pentru bucuria de a sări. Îi plăcea să hoinărească, de-alungul pârâului care susura tainic la umbra copacilor; venea din inima pădurii, de unde nu se știe, trecea prin spatele casei și se pierdea în pădure, nu se știa unde
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
așa..!“ își zise Anton în gând. Animalul se uită țintă spre el și mai făcu doi pași, apoi așteptă adulmecând. Deodată, își înalță capul, brusc...și, încă o dată îl fulgeră cu o privire verzui, apoi, printre arbuștii de alun și paltin, dispare. Lupul îl așteptase... îi ținea calea spre casă... Vântul i-a adus în nări mirosul lui, pe care îl cunoștea. Lupii îl cunoșteau pe Anton, și, între ei se stabilise, parcă, o înțelegere tacită-complice... un fel de pact de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
purității, a ceea ce e imaculat... Patul era acoperit cu o pătură tot albă, de cămilă, cu țesătură densă, cearșafurile de olandă, de albeața zăpezii, perna, bogată, din aceeași pânză, rezemată de speteaza palului, spetează simplă însă, de culoarea minunată a paltinului lustruit... Plafoniera, un buchet de petale și lacrimi de cristal, fereastra lată dintr-o singură bucată și care se deschidea în afară prin răsucire, și prin fereastră vârfuri de brazi, și în odaie un pătrunzător miros de rășină, care îți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întregi, au fost scoase din țâțâni și au fost declarate inexistente, cică "n-au fost de la început". Pe dosul celor de la șifoniere sau ale dulapurilor în perete își înscriseseră fetele programul de la cursuri, cu creion chimic, pe furnirul alb de paltin. Luni: de la opt la zece, economie politică și marxism, marți, de la cinci la opt, teoria literaturii, miercuri, teoria chibritului... Știu asta de la bătrânul, care a fost chemat să spună el ce stricăciuni s-au mai făcut, să se dreagă casa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tulpina subțire a flăcării de sulf. Pe șesurile străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtând pe umerii lor, în loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trâmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi încă fiorul de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
plânge și cântă, merge prin pădure, se Întâlnește cu un călugăr bătrân, Își schimbă hainele cu ale lui și pornește spre curtea-mpărătească (Simțea ea că parc-o trăgea ața). Călugărașul se odihnește la o fântână cu apă limpede, sub un paltin. Feciorul de-mpărat se plimba printre jucători, uitându-se mereu spre partea unde fusese la vânătoare și pe el parcă-l trăgea ața! Notăm două reacții similare din partea celor doi tineri, transpuse cu ajutorul sintagmei: parcă-l (-o) trăgea ața. Tânărul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o căciulă care făcea pe purtătorul ei nevăzut și un bici, care, dacă era trosnit, 70 Împietrea dușmanii. Fiul de Împărat Își continuă drumul, unde Îl trăgea dorul, cu obiectele fermecate, găsindu-și mireasa. Basmul Fata lui Verde-mpărat din Paltin [Robea] reia schema anterioară: Împăratul Își pune fiii să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă aveți noroc de mine să mă moșteniți! Săgeata celui mare a picat la o fată de Împărat; cea a băiatului mijlociu, la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pentru a vedea dacă aveți noroc de mine să mă moșteniți! Săgeata celui mare a picat la o fată de Împărat; cea a băiatului mijlociu, la o fată de zmeu și, În sfârșit, cea feciorului mic a picat Într-un paltin dat jos. Cei trei sunt Îndemnați să plece pentru a-și găsi soarta. Acțiunea se precipită; primii doi Își găsesc repede rostul și sunt acceptați. Cel mai mic Își face o colibă și rămâne lângă paltin. Plecând la vânătoare de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a picat Într-un paltin dat jos. Cei trei sunt Îndemnați să plece pentru a-și găsi soarta. Acțiunea se precipită; primii doi Își găsesc repede rostul și sunt acceptați. Cel mai mic Își face o colibă și rămâne lângă paltin. Plecând la vânătoare de două ori, găsește masa pregătită. Se roagă să afle cine Îi dă să mănânce. A treia seară, Îngerul Îi comunică faptul că fata din interiorul paltinului Îi pregătește masa. Ion procedează după cum l-a povățuit Îngerul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Cel mai mic Își face o colibă și rămâne lângă paltin. Plecând la vânătoare de două ori, găsește masa pregătită. Se roagă să afle cine Îi dă să mănânce. A treia seară, Îngerul Îi comunică faptul că fata din interiorul paltinului Îi pregătește masa. Ion procedează după cum l-a povățuit Îngerul, urmărește fata și o prinde; paltinul se deschide, cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască un bloc În apropierea mea și să nu plece acasă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ori, găsește masa pregătită. Se roagă să afle cine Îi dă să mănânce. A treia seară, Îngerul Îi comunică faptul că fata din interiorul paltinului Îi pregătește masa. Ion procedează după cum l-a povățuit Îngerul, urmărește fata și o prinde; paltinul se deschide, cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască un bloc În apropierea mea și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici narează istoria a trei frați, cărora le venise
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori și arbuști cum ar fi: pinul (Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag ocupă o suprafață de circa 22% din suprafața totală a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Dealul Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade în Moldovița, și de acolo, peste Moldovița, la gura râului Deia, și de acolo la obârșia Deii, pe munte, și de acolo, pe dealul Paltinului, unde cade în Moldova, în vad, mai jos de satul Câmpulung, unde mai înainte am început. Toate acestea să fie de la noi uric acestui mai sus scris sat, Vama” <footnote Ibidem, p. 429 footnote>. Domnii Moldovei, asemenea principilor, regilor și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411, în cele realizate în 1756 și 1759 apar elemente toponimice noi: Ascuțita ( munte ), Deia ( munte), Suha Mare, Toplița Rece, Vadul Cailor, Valea Seacă, Vadul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Dealul Mare cu toate izvoarele ce cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade în Moldovița, și de acolo, peste Moldovița, la gura râului Deia, și de acolo la obârșia Deii, pe munte, și de acolo, pe dealul Paltinului, unde cade în Moldova, în vad, mai jos de satul Câmpulung, unde mai înainte am început. Toate acestea să fie de la noi uric acestui mai sus scris sat, Vama.” 3. Ștefan voievod întărește mănăstirii Moldovița dania făcută de părintele său
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sud-est de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu o suprafață de 47 ha, formată din specii de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), alături decare întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius avium), frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer platanoides) etc. Această pădure ocupă suprafața interfluviului situat la 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din aceleași esențe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cm în diametru), iar cel inferior are vârsta de 95 ani (27 m înălțime și 36-40 cm în diametru). Alături de fag, (Fagus silvatica) care domină în mod evident, se întâlnește diseminat, carpen (Carpenus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari. Suprafața sa, de 47 ha, ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de care întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m și tulpini 14 cm grosime, provin din lăstari și au vârste de peste 50 ani. Amintită într-un document din 1613, Dumbrava Roșie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întreaga arie a acestei depresiuni, chiar dacă multe din pădurile și pajiștile de altădată au dispărut sau și-au redus suprafața datorită intervenției necontrolate a omului. Pădurile, în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prin ingeniozitatea realizării cât și prin modul cum destăinuie o evoluție a gustului de la rural către urban. El realizează și medalioane cu lănțișoare de mare finețe și chiar „mileuri” dantelate, pentru o eventuală decorație de interior, din același lemn de paltin aflat, în cazul lui doar, în competiție cu fibrele textile.”(Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 14) Petraș Daniel 1955 Pictor Născut în anul 1955 în localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic 1971 Bibliografie și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de 50 ani, strada Lascăr Catargi nr. 24, lângă școala „Mihail Kogălniceanu” Evodia hupensis 1 exemplar de 60 ani, strada Toma Cozma (Culturii) nr. 21A, lângă liceul „Costache Negruzzi” Cimitirul Eternitatea nr. 121 (vârsta aproximativă 150 de ani) Acer platanoides paltin de câmp Betula pendula - mesteacăn Fraxinus excelsior - frasin Gleditsia triacanthos - glădiță Juglans nigra - nuc negru Magnolia kobus - magnolie Picea abies - molid Quercus robur - stejar Sophora japonica - salcâm japonez Tilia cordata - tei Tilia tomentosa - tei argintiu Lista monumentelor naturii din județul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]