829 matches
-
minte... Doar ți-au tras și ție destui în burtă și peste șale. Procurorul ăsta se ocupă de sinucideri, continuă Tili. A venit să mă întrebe de Jenică... — Și tu ce i-ai spus ? — L-am întrebat dacă a citit pancarta pe care Jenică și-o pusese deasupra capului. Aia cu ultima zi. — Și el ce-a zis ? — Că nu vede legătura. Dar că i se pare ciudat să dea din nou peste mine, tot la două zile. — Și tu ? — Că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pusese deasupra capului. Aia cu ultima zi. — Și el ce-a zis ? — Că nu vede legătura. Dar că i se pare ciudat să dea din nou peste mine, tot la două zile. — Și tu ? — Că înainte, pe vremurile alelalte, când pancarta era în stradă, în văzul tuturor, însemna că lumea se sinucidea în fiecare zi și în masă. Acuma, de când suntem liberi, sinuciderea devine, ca multe altele, o opțiune privată. Există oameni care se sinucid în fiecare zi. Și până la urmă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lor în interiorul universului sătesc. Impozitul este semnul supunerii, și așa a fost conceput de administrația colonială; el a devenit unul din fundamentele principale ale noii administrații naționale, cu defilarea prin sate a rău-platnicilor, de exemplu, înconjurați de jandarmi și purtând pancarte cu slogane umilitoare. Banii au o circulație internă a cărei coerență trebuie căutată în acest mod de existență generat de raporturile de dominare. Ei sunt semnul unei condiții împărtășite într-o comunicare care joacă un rol în depășirea conservatoare. Putem
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu e pentru noi, oamenii din sat. Nu mai vrem să auzim aceste vorbe." Raporturile comerciale La intrarea fermelor izolate, numeroase în regiune (din păcate, cadrul studiului nostru actual nu ne permite să analizăm ca atare acest fenomen), se află pancarte care indică numele proprietarului și menționează cu caractere îngroșate "Plantator-comerciant". Fermierii aceștia, în majoritate citadini care nu au vrut să revină în satele lor de origine, reprezintă elementul de vârf al revoluției țărănești. Rupți de sat, ei se închid împreună cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
complici, un tânăr și o tânără (evaluați ca nici prea frumoși, nici prea urâți, nici prea ciudați), să facă autostopul într-o frumoasă după-amiază de vară. Trebuiau să stea pe rând într-un loc foarte circulat ținând în mână o pancartă ce indica destinația dorită. Uneori (adică într-una dintre condiții), un „smiley 1” era desenat lângă destinație. Cercetătorul a contabilizat de câte ori au fost complicii săi luați în mașină. Rezultatele au arătat că șoferii s-au oprit de mai multe ori
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
1” era desenat lângă destinație. Cercetătorul a contabilizat de câte ori au fost complicii săi luați în mașină. Rezultatele au arătat că șoferii s-au oprit de mai multe ori pentru a-l lua pe complicele masculin atunci când avea un „smiley” pe pancartă decât atunci când nu avea. În schimb, atunci când era vorba de autostopistă, cercetătorul a observat contrariul. Emoticonul părea să împiedice dorința de a-i veni în ajutor. Deși în general autostopista a avut un succes mai mare decât autostopistul, atunci când afișa
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
că s-au produs sub o directivă, altfel nu ar fi toate decupate. Mergând la pâine văd pe bulevardul nostru patru coloane de muncitori de la fabricile chimice Îndreptându-se către centru. Insultă la adresa populației care nu li se alătură. Toate pancartele cu lozincile comuniste Înșirate pe bulevard sunt zgâlțâite și aruncate la pământ. În oraș se strigă: „Armata e cu noi!” și „Fără violență!” O trăsătură uimitoare: străzile sunt pline de tineri și chiar copii de treisprezece, paisprezece ani, Gavroși care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
7-a, cred [...]. Și după aia am și ieșit, am fost la defilare, undeva pe acolo, [pe] la [Casa] Sindicate[lor] și a trecut mașina cu Ceaușescu, era multă lume și de o parte și de alta, cu stegulețe, cu pancarte [...] da, când a venit el o dată în Iași147[...] și știu că toată lumea [se înghesuia]: Vai, să-i vedem! [...] trebuia să strigi Ceaușescu [...]. Era normal" (A.G.) ;. "da' și aici era o chestiune, că după ce ne [chinuia] așa mai mult timp pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai ales că UDMR se află la guvernare, cu pâinea și cuțitul Puterii amețitoare și susțin în continuare că problema dumnealui ține doar de simțul de conservare. De ce să mai fie huiduit? De ce să mai fie întâmpinat la Tușnad cu pancarta „Pașaportul, domnule președinte!”? De ce să vadă cu ochii lui pancartele pe care scrie „Ținutul Secuiesc nu-i România!”? I-ar strica iremediabil la ten și dacă la o adică ar mai deschide pliscul să zică și el ceva neconvenabil pentru
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și cuțitul Puterii amețitoare și susțin în continuare că problema dumnealui ține doar de simțul de conservare. De ce să mai fie huiduit? De ce să mai fie întâmpinat la Tușnad cu pancarta „Pașaportul, domnule președinte!”? De ce să vadă cu ochii lui pancartele pe care scrie „Ținutul Secuiesc nu-i România!”? I-ar strica iremediabil la ten și dacă la o adică ar mai deschide pliscul să zică și el ceva neconvenabil pentru maghiari, s-ar trezi că UDMR- ul, baza măgăriei și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
centrul orașului, scandând: "Jos dictatorul, jos mișeii, vrem pâine!" Li s-au alăturat mii de trecători. Au devastat centrul regional de partid și Primăria, aruncând dosare, scaune, mașini de scris pe ferestre, apoi au dat foc în piața mare la pancartele, portretele, drapelurile pe care le-au smuls de pe fațade. Poliția nu a intervenit timp de trei ore. Apoi manifestația a fost împrăștiată de trupe și Securitate"31. Știri apar chiar și la jumătate de an după eveniment: "continuă să apară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
populare, muncitorii de la Steagul Roșu manifestă împotriva dictaturii ceaușiste. "Li s-au alăturat mii de trecători. Au devastat centrul regional de partid și primăria, aruncând dosare, scaune, mașini de scris pe ferestre, apoi au dat foc în piața mare la pancartele, portretele, drapelurile pe care le-au smuls de pe fațade. Poliția nu a intervenit timp de trei ore. Apoi manifestația a fost împrăștiată de trupe și Securitate"208. Discursul public este continuat în Jurnal cu informații care întregesc imaginea revoltei. Volumul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că un capitol esențial al artei omagiale precedă cronologic epoca lui Ceaușescu și a pregătit-o În mare parte. Este cazul Cooperativei „Arta Plastică”, un ansamblu instituțional din anii ’50. Atelierele acestei cooperative erau locurile de producție a pânzelor și pancartelor imense ce reprezentau elita conducătoare a Partidului Muncitoresc Român, precum și a pancartelor care Împodobeau festivitățile regimului. La vârsta de 24 de ani, Eugen Palade era deja șeful unui atelier al cooperativei. Cea mai mare (În toate sensurile cuvântului) realizare a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și a pregătit-o În mare parte. Este cazul Cooperativei „Arta Plastică”, un ansamblu instituțional din anii ’50. Atelierele acestei cooperative erau locurile de producție a pânzelor și pancartelor imense ce reprezentau elita conducătoare a Partidului Muncitoresc Român, precum și a pancartelor care Împodobeau festivitățile regimului. La vârsta de 24 de ani, Eugen Palade era deja șeful unui atelier al cooperativei. Cea mai mare (În toate sensurile cuvântului) realizare a sa a fost un portret al lui Lenin - șase metri pe opt
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a răzbunat numai Împotriva celor care au participat la revolta din 15 noiembrie 1987, ci și Împotriva celor ce s-au solidarizat cu această cauză. Cătălin Bia, student la Horticultură, apare (la câteva zile după revoltă) În fața cantinei cu o pancartă pe care scrie: „Muncitorii arestați nu trebuie să moară!”. Chiar dacă majoritatea colegilor evită să i se alăture, alți doi studenți, Horia șerban și Lucian Silaghi, Îl susțin. Toți trei sunt reținuți de Securitate și ulterior sunt exmatriculați. Alți trei studenți
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
statului pentru că Mavridi nu a avut moștenitori dar măcar câte ceva din istoria orașului consider că ar fi trebuit să știe acea domnișoară!... Un alt personaj pitoresc era „Costică nebunul”, care uneori mergea pe Strada Mare (Ștefan cel Mare) purtând o pancartă pe care scria programul băii comunale și striga: -“Toți răpănoșii și păduchioșii să se spele la baia jidovească”. Acest lucru era justificat și de faptul că Strada Mare era aproape în întregime deținută de evrei, cu magazinele lor de tot
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nu cumva ca o hipermaterie aglutinând elemente din toate regnurile și genurile, precum Stampa în care limbajul subversiv traduce intuiția unui univers distopic pe cale de destrămare: "Bărbați albaștri negri galbeni indigo/ femei brune blonde roșcate verzi/ bătrâni copii colombe câini./ pancarte eșarfe portrete fanfare.../ Un STADION?/ Nici vorbă despre magie alcool sinucidere./ În marea aglomerație/ contemplu Eșafodul-/ într-un loc mai ferit șobolanii/ rod însemnarea de pe tricoul de campion:/ "U.S.A. Box 1929"// De pe acoperișul unei clădiri/ un înger/aruncă petarde
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
măsură, în stare să-i vădească în ascunzișurile lor. În loc de încheiere CUM SĂ ( NU) UIȚI BERLINUL, ÎN TREI PAȘI 1. Protest în Berlin Martie, 2007, în Gendarmenmarkt, aflată în centrul Berlinului: o familie de chinezi, presupun, mergeau tăcuți purtând o pancartă. Protestau, prin formule scrise într-o engleză relativă, împotriva a tot: a emisiilor radioactive, a otrăvirii - cu răutate m-am gândit imediat la bucătăria germană, supliciul la care eram supus de aproape zece luni -, a persecuțiilor. Pe scurt, împotriva a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
comis în ziua de 19 noiembrie a anului 1946. Oricine își poate închipui grupul de presiune format din 50 de tineri puși pe scandal, urlând pe străzi lozinci îndreptate împotriva „reacțiunii”, agitând steaguri roșii cu secera și ciocanul și purtând pancarte „mobilizatoare” de genul „Jos x-ulescu” sau „Sus y ulescu”. Prin urmare, opinăm că chiar și legea electorală din acele vremuri a fost încălcată grosolan de către „revoluționarii” ce aveau să ne conducă țara și destinele în următorii 43 de ani. De
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vreodată acasă! Din respect, unii săteni ne mai ajutau cu transportul, cu culesul, alții ne cereau bani, însă mulți se fereau să ne dea o mână de ajutor deoarece la capătul ariei cei de la sfatul popular înfipseseră în pământ o pancartă pe care scriseseră <<Nu ajutați pe chiaburi>>!”. h. „Numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor” Pe lângă mămăliga acră pe care trebuia s-o mănânce oamenii acelor vremuri de restriște, comuniștii le mai serveau la felul doi și lozinci
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
anii: 1968, 1969, 1979 și 1989. Beneficiind de suportul material al unor prieteni ai ziarului nostru, vom publica și imagini mai vechi de la celebrele „defilări”. Cert e că, după „defilare”, tot norodul muncitor căuta să scape cât mai repede de pancarte, care alegorice, echipamente sportive, steaguri ale partidului sau ale României cu stema comunistă în centru, pentru a „prinde” un loc liber la grădina-restaurant „Parcul trandafirilor” și, mai târziu, la „Copou” sau la barăcile improvizate de la Parcul silvo-cinegetic Brodoc, unde un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
secondat de masivul și veșnic posomorâtul prim vicepreședinte Ion Vlad), instituise măsuri polițienești aspre. În jurul palatului administrativ, dar și al clădirilor miliției județene (unde-și avea sediul și temuta și urâta Securitate) și municipale, fuseseră întinse cordoane de protecție precum și pancarte pe care vasluienii puteau citi următorul avertisment: „Atențiune! Ocoliți! Circulați pe trotuarul celălalt!”. Milițieni înarmați până în dinți patrulau 24 de ore din 24 având misiunea clară de a preîntâmpina orice act ostil regimului. De altfel, pe la noi această măsură a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
încrâncenate. Blesteme dar și resemnare. Noroiul, până la jumătatea pantofului. Dau de mormântul lui Răducu Durbac, poate cel mai mare rugbist pe care l-a avut România. Mai pe dreapta, o fată frumoasă mă privește din poza i lipită pe o pancartă pe care scrie: „MANIFESTÂND PAȘNIC PT. ROMÂNIA LIBERĂ A FOST UCISĂ DE TIRANII CLANULUI CEAU...”. Pe o altă alee neamurile unui anumit „Mihai” au scris: „Jertfa ta nu a fost zadarnică”. Oare?!? Plec spre ultima destinație a pelerinajului meu bucureștean
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
zece grade sau și mai mult. Simpatizanții oferă celor din coloane hrană, ceai sau cafea. Organizațiile studențești îi sfătuiesc pe toți să evite băuturile alcoolice. În Piața Republicii s-au desfășurat demonstrații de anvergură, cu tot arsenalul de flori, fluierături, pancarte, steaguri, muzicanți, actori, dansatori, imnuri și cîntece patriotice. Demonstranții nu pot uita că trăiesc în Balcani. Ei au multe de spus despre naționalism și război, despre fărădelege și sărăcie, dar ei cred că există semne pozitive în viața de fiecare
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
contribuit la mediatizarea cererilor studenților, dintre care mulți călătoriseră în străinătate și înțeleseseră bine potențialul politic al televiziunii în stabilirea de sfere publice în opoziție cu statul totalitar chinez. Nu întîmplător, ei au ales "Zeița Democrației" ca simbol central, în timp ce pancartele lor prezentau citate din Abraham Lincoln și alții, toate în engleză, pentru ca audiența vestică să înțeleagă. Studenții și-au dat seama că, menținînd camerele de filmat și celularele (iar apoi, camere de 8 mm atașate de biciclete), își amplificau la
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]