809 matches
-
comerciale. Publicitatea însă nu a avut același rol întotdeauna. Apariția ei este plasată de mulți autori în antichitate când prin intermediul diverselor mijloace ( scrisă sau orală ) se încerca informarea consumatorilor cu privire la anumite produse. Inscripțiile descoperite pe diverse materiale ( tăblițe de ceramică, papirus ) sau strigătele prin care era anunțată vânzarea unui anumit produs pot fi considerate precursoarele anunțurilor publicitare din prezent. Totuși trebuie avute în vedere o serie de aspecte, legate mai ales de modul de realizare și de motivare a acestor activități
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
din Decembrie 1989", iar în jumătatea de jos, o ramură de laur. Însemnul este confecționat din tombac (aliaj cu 90% cupru și 10% zinc), patinat. 2. Bareta însemnului titlului "Erou-martir al Revoluției române din decembrie 1989" este de forma unui papirus desfășurat, conținînd două ramuri de laur, către partea de jos (spre anou) terminindu-se cu o formă trapezoidala, emailata în cele 3 culori ale drapelului României. Pe spate, bareta este prevăzută cu un ac de prindere. 3. Însemnul titlului "Erou-martir al
HOTĂRÎRE nr. 24 din 7 octombrie 1991 pentru aprobarea Regulamentului privind descrierea şi modul de atribuire a insemnului titlului "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", descrierea, modul de atribuire şi purtare a insemnului titlului "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989", precum şi instituirea insemnului omagial "Părinte de Erou-martir". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107523_a_108852]
-
victoria Revoluției române din decembrie 1989", avînd dedesubt două crenguțe de laur. Însemnul este confecționat din tombac (aliaj cu 90% cupru și 10% zinc), patinat. 5. Bareta însemnului titlului "Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989" are forma unui papirus desfășurat, conținînd inscripția "Decembrie 1989", în interiorul a doua crenguțe de laur, către partea de jos (spre anou) terminindu-se cu o formă trapezoidala, emailata în cele 3 culori ale drapelului României. Pe spate, bareta este prevăzută cu un ac de prindere
HOTĂRÎRE nr. 24 din 7 octombrie 1991 pentru aprobarea Regulamentului privind descrierea şi modul de atribuire a insemnului titlului "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", descrierea, modul de atribuire şi purtare a insemnului titlului "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989", precum şi instituirea insemnului omagial "Părinte de Erou-martir". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107523_a_108852]
-
Revoluției române din decembrie 1989". Partea inferioară a medaliei cuprinde două ramuri de stejar în relief, care încadrează anul 1989. Însemnul medaliei este confecționat din tombac (aliaj cu 90% cupru și 10% zinc), patinat. 8. Bareta medaliei are forma unui papirus desfășurat, conținînd două ramuri de laur, către partea de jos (spre anou) terminindu-se cu o formă trapezoidala, emailata în cele 3 culori ale drapelului României. Pe spate, bareta este prevăzută cu un ac de prindere. 9. Medalia "Revoluția română din
HOTĂRÎRE nr. 24 din 7 octombrie 1991 pentru aprobarea Regulamentului privind descrierea şi modul de atribuire a insemnului titlului "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", descrierea, modul de atribuire şi purtare a insemnului titlului "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989", precum şi instituirea insemnului omagial "Părinte de Erou-martir". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107523_a_108852]
-
contra celui de succes - succesul văzut, Încă o dată, În forma cea mai imediată, brutală, a banului sau a gălăgiei mediatice! -, dar și Cartea, inventată de Gutemberg, având Însă o tradiție milenară În „forma” ei: foi subțiri de piele, pergament sau papirusuri legate, tăblițe de ceară, este Înlocuită, zic unii, cu ecranul de sticlă și cu o nouă „ideologie” nu numai a Cărții, dar și a culturii - comunicarea! Ciudat e faptul că, prin acest termen aproape zeificat de cele mai tinere generații
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai sînt încă practicabile și continuă să fie frecventate de neguțători sirieni și evrei. Navigația pe Mediterana nu este decît din cînd în cînd împiedicată de atacurile piraților. Schimburile pe termen lung se mențin, deci, în secolul al VI-lea. Papirusul egiptean, grîul sicilian și african, uleiul de măsline spaniol, mirodeniile Indiei și Chinei, mătăsurile bizantine sosesc încă în porturile Mediteranei occidentale și, de acolo, sînt reîmpărțite către nordul Galic, Anglia și Irlanda, în sens invers, sclavii saxoni, destinați piețelor spaniole
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și sarazine, care încearcă și uneori chiar paralizează schimburile pe distanțe mari, între regiunile îndepărtate ale imperiului și între lumea carolingiană și periferia sa orientală sau barbară, se constată, de asemenea, un avînt al comerțului "internațional". Anumite produse importate, precum papirusul egiptean, fructele exotice și uleiul de măsline dispar încetul cu încetul de pe piețele occidentale, înlocuite de produsele locale precum untul, ceara și pergamentul. Continuă, în schimb, să fie aduse arome pentru îmbunătățirea felurilor de mîncare, parfumurile, stofele prețioase folosite atît
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
are șase mii cinci sute de kilometri lungime. De la Theba spre Cairo, valea fertilă se lărgește sensibil. Egiptul posedă o faună și o floră mai degrabă bogată. Se întîlnesc mai multe specii de acacia, sicomori, palmieri, plante acvatice, în special papirus și lotus. Trăiesc tot felul de animale domestice. Animalele sălbatice au dispărut. Nu mai sînt lei, leoparzi, gheparzi, hipopotami, crocodili. Herodot spunea că Egiptul este un dar făcut de Nil. Valea aceasta lungă și fertilă a atras omul din cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
șofranul, exotica Curcuma și chiar banala ceapă, ne oferă și coloranții. Și nu sunt indiferente nici la suferințele noastre, oferindu ne - sacrificându-se pe sine - leacuri, nouă și prietenilor noștri necuvântători: brândușa de toamnă, șofranul, lăcrămioara, aloea, știrigoaia; de ce nu, papirusul pe care pisica Îl paște cu plăcere ori de câte ori nu e În apele ei... Dar aceste plante sunt Înțelepte: Între ele nu se află și “traficanți” de droguri... Și dacă tot am amintit brândușa, să-i recunosc “inteligența” de a acționa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
devenită astfel simbol al morții... Și, Însăși legătura cu transcendentul, adică grâul anaforei și al colivei - hrana de „dincolo“ a fiecăruia dintre noi. Iar cum tot atâtea gânduri, de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În Orient, cea mai bună, din paie de orez. Și unealta, strămoșul faraonic al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia de exotic, ca hrană ori frumos: banana
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe când chișleagul, În care au trăit acele bacterii lactice, e excedentar... la urma-urmei proverbiala smântânire a oalelor nu e gratuită, ci firească. Pisica râde de mine chiar rozând fire de grâu ori asparagusul din glastră; ce să mai zic de papirusul originii ei: tustrele plantele sunt extrem de excedentare energetic. Râde de mine, acela care Înghite orice căutând energia brută, preferând alegerii uciderea prin foc a hranei, făcându-i inoperant biocâmpul. Ea alege, chiar dacă asta Înseamnă uneori foamea, ceea ce Îi e pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să compensez. Și am nevoie de ceva care s’o absoarbă. Bine Moti, dar nu uita că pe vremea când strămoșii mei sanctificau bradul tu nu erai pe aici. Cel mult Îți făceai bagajele, sătul de atâta negentropie emanată de papirusul Deltei Nilului. Pentru egipteni, care și ei adorau Soarele, sursa vieții, momentul solstițiului nu era o problemă, cu bogăția de papirus, dar pentru dac, care voia să ajute același Soare să depășească momentul critic al crugului, trebuia altceva. Un soi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mei sanctificau bradul tu nu erai pe aici. Cel mult Îți făceai bagajele, sătul de atâta negentropie emanată de papirusul Deltei Nilului. Pentru egipteni, care și ei adorau Soarele, sursa vieții, momentul solstițiului nu era o problemă, cu bogăția de papirus, dar pentru dac, care voia să ajute același Soare să depășească momentul critic al crugului, trebuia altceva. Un soi de papirus, adică o plantă monocotiledonată, negentropică În sine. Adică grâul. Dar, care pe atunci era doar de primăvară, implicit dormea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Nilului. Pentru egipteni, care și ei adorau Soarele, sursa vieții, momentul solstițiului nu era o problemă, cu bogăția de papirus, dar pentru dac, care voia să ajute același Soare să depășească momentul critic al crugului, trebuia altceva. Un soi de papirus, adică o plantă monocotiledonată, negentropică În sine. Adică grâul. Dar, care pe atunci era doar de primăvară, implicit dormea În pod. Și a născocit obiceiul, ajuns până la noi ca, Într’o strachină - tot material indiferent info-energetic... De asta mănânci tu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moarte bună. Îngroșând astfel mâlul care Începe să apară pe fund, reducând adâncimea lacului, dar și formând un primordiu de sol. Miau Aici e aici. Doar că eu o știu din Egipt. Acolo, În delta Nilului, năvălește În acest moment papirusul; tare-i bun. Dincoace doar stuful și papura, ale căror rizomi interesează doar pe mistreți și pe oamenii aflați la vreme de foamete. Și vin și ei. Ca și țărâna adusă de vânt și care are acum cine s’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar părea, pisica mănâncă și vegetale, ca un fel de garnitură la fripturică. Tot pentru vitaminele de care duce mare lipsă. Doar că nu din oricare, ci așa numitele monocotiledonate, cele mai evoluate plante. Plăcerea ei cea mai mare e papirusul, și nu pentru că ar fi definitoriu pentru primul ei domiciliu, Egiptul. Vă las În suspans. Aici, În Europa, ne mulțumim cu iarbă ori cu grâu Încolțit. Iar eu, personal, ronțăi cu plăcere asparagusul lui Cristi; l’am „chelit“ de tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe aceea info-energetică, a biocâmpului adică. Iată: Ca să nu-mi adaug Încă o corvoadă pentru „mașinăria“ adăpostită sub blăniță, biocâmpul hranei trebuie să fie ca și al meu. Care e excedentar. Paremi-se c’am mai mieunat-o. Păi garnitura fripturicii, papirusul, grâul, eventual chiar porumbul, asparagusul meu favorit, ca vârfuri ale evoluției vegetale, au biocâmpurile cele mai excedentare, În ansamblul plantelor, excedentare de felul lor. Fripturica Însăși - las deoparte concesiile făcute când Cristi nu-mi oferă ceva chiar pe plac - este
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
antichității, unul Vitruvius, a născocit o mașină agricolă, o secerătoare, care era mânată, cum altfel câtă vreme grâul trebuia să rămână În picioare, decât cu un bou Înjugat În spate... - Doar că mașinăria aceea a rămas pe hârtie... scuze, pe papirus. Așa că rămân la figura mea de stil, continuând-o. Cu consecința: pentru profit ai ajuns să inventezi false nevoi pe care te grăbești să le satisfaci, distrugând resurse și grămădind deșeuri. Și, pentru că te-am dovedit, lansez strămoșescul strigăt de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să-i dăruiesc partenerei mele obținerea orgasmului. Am sfârșit prin a mă lăsa să cad istovit pe perne. Nu vorbeam nimic. Mă temeam ca nu cumva cuvintele să trădeze acea stare de jenă sexuală a mea. Brusc am luat un papirus și condei și-am început să scriu; m-am prefăcut că sunt stăpânit de o inspirație copleșitoare. În realitate, rescriam lucruri banale pe care mi le reaminteam, dar asta mă ajuta să nu cad de tot în ridicol. Corinna știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Astăzi, corabia venită de la Roma mi-a adus o scrisoare de la Cotta, singurul interlocutor adevărat al meu din Epistulae ex Ponto. Am fost fericit pentru o clipă și-am uitat unde mă aflu. Simțeam că ating mâna prietenului meu prin intermediul papirusului pe care ea îl mângâiase, desigur, atunci când îmi scrisese. Fericirea mea n-a ținut prea mult, căci orice rând citit mă întrista enorm. Mi-a confirmat ceea ce știam deja: acum, acolo toți m-au uitat. Până și soția mea, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se vor topi într-un fluviu gigantic și geneza o va lua de la capăt. Nimic nu-mi garantează că eu mă voi salva. Osiris Zalmoxis îmi pare o altă ipostază a zeului egiptean Osiris, a cărui învățătură o cunoscusem din papirusurile funerare răspândite în Grecia. E însă mai tolerant și mai viu. Flori de nufăr Observ mica băltoacă din grădina mea; într-o noapte a țâșnit un izvor care curge de atunci fără să se oprească. Pe neașteptate, în apa strânsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vis de Hyde Park, prezintă istoria naturală australiană (colecții de plante și animale, inclusiv schelete de dinozauri, colecții de păsări și insecte, colecții de minerale), spații interactive pentru elevi, artă egipteană antică (vase, basoreliefuri, statui de faraoni, zeități, sarcofage, podoabe, papirusuri). De asemenea, include o selecție de artefacte aborigene (bumeranguri, tulnice, desene), care demonstrează bogăția și varietatea artei indigene, autentica ingeniozitate și impactul pe care l-a avut În ultimii două sute de ani, prezența europenilor. Powerthouse, deschis În 1988, pe locul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dovedind că au fost cunoscute, Înaintea europenilor, de indienii sudamericani; Întreprinde cercetări În Bolivia, Peru, Columbia de Sud; conduce expediția arheologică norvegiană În Insula Paștelui și În partea de est a Oceanului Pacific (1955-1956); Încearcă să traverseze Oceanul Atlantic pe nava de papirus „Ra I”, străbătând 2800 mile În 56 zile (1969), repetând Încercarea În 1970, pe nava „Ra II”, pornind din Safi (Maroc). A susținut numeroase conferințe În Europa și SUA (1945 1952). Publică numeroase lucrări științifice: Pa Jakt Efter Paradiset (1938
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de originile îndepărtate ale acestor mijloace, împinge data apariției lor, pusă până acum în legătură cu foile manuscrise (avvisi) din secolele al XV-lea și al XVI-lea, mult mai în urmă: "Treisprezece secole înaintea erei noastre, egiptenii aveau la dispoziția lor papirusuri de informare, guvernamentale sau independente, chiar ostile cercurilor oficiale". Foile manuscrise, precursoarele ziarelor de astăzi, au constituit o etapă importantă, care anunțau începuturile jurnalismului în Europa, determinat, în principal, de inventarea și răspândirea tiparului, la jumătatea secolului al XV-lea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cinsti memoria înaintașilor ci și pentru că «acei care nu țin minte trecutul sunt condamnați să-l repete», Santayana. Medicina a fost inițial dominată de magie, actele terapeutice bazându-se pe ritualuri religioase și pe instincte, preocuparea dominantă fiind dispariția durerii. Papirusurile egiptene din 1600 înainte de Hristos prezintă îngrijirea plăgilor, incizia abceslor și îmbălsămarea cadavrelor. În Grecia antică, medicina este influențată de cea egipteană prin intermediul fenicienilor. Apar o serie de școli medicale în Rodos, Kos, Knidos, care se ocupau de prevenirea (Zeița
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]