936 matches
-
are mult bun simț, își râde, când nu se revoltează de arguțiele și de subtilitățile ce servesc de bază la mai toate discuțiunile ce mistuiesc ședințele Camerei; el se indignează când vede cum cei setoși de vorbă caută nod în papură spre a putea vorbi și cum își pierd timpul pentru lucruri cu totul neînsemnate, care, chiar de ar rămânea greșite, n-ar compromite nimic; el prețuiește cu drept cuvânt că cele mai multe din dezbaterile ce absorb în deșert activitatea Camerei și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
EminescuOpX 181} înamorați de laurii tribunei fac munca stearpă; și publicul râde, ba se revoltează de arguțiile și subtilitățile ce servesc de bază la mai toate discuțiunile; în fine publicul se indignează, văzând pe setoșii de vorbă căutând nod în papură pentru a pierde timpul pe nimicuri; se pierde timpul cu capriții parlamentare, cu dezbateri seci, cari nu valorează nici jumătate cât diurna; Camera, prin lipsa de orice tact parlamentar, prin ușurința, cu care cere cuvântul, prin lipsa de conștiință prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cestiuni ca de pretexte de vorbă deșartă, are numai dorința de a străluci fără inteligență și fără bun-simț, o Cameră care se servește în mai toate discuțiunile de arguții și subtilități ridicole ce indignează publicul, ca care caută nod în papură și-și pierde timpul cu secături ce nu fac cât jumătatea diurnei, o Cameră care tratează cestiuni ce nu le cunoaște și nu le-a studiat, care compromite interesul țării, regimul parlamentar și instituțiile libere, o Cameră care risipește averea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bunul-gust, frumusețea și echipajul“. Incidentul excentric de ieri, zise Ganea, a fost cu siguranță intenționat și, firește, nu schimbă cu nimic situația. Dacă cineva ar dori să creeze o opinie defavorabilă despre ea, ar trebui să-i caute nod în papură sau s-o calomnieze, ceea ce, de altfel, nu va întârzia să se întâmple, încheie Ganea, care se aștepta ca prințul să întrebe neapărat: „De ce spune că incidentul de ieri a fost intenționat? Și de ce nu va întârzia să se întâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
avea un fel de inexplicabilă simpatie compătimitoare pentru Alexandra Ivanovna, mai multă chiar decât pentru Aglaia, care era idolul ei. Și ieșirile pline de venin (prin care se manifestau, cel mai adesea, grija și simpatia ei de mamă), nodurile în papură, porecla de „curcă plouată“ nu reușeau decât s-o amuze pe Alexandra. Se ajungea până acolo că lucrurile cele mai de nimic o supărau teribil pe Lizaveta Prokofievna și o făceau să-și iasă din sărite. De pildă, Alexandrei Ivanovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
personalități de talia profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Nicolae Hortolomei, Vladimir Buțureanu sau Ion Iancu care strălucesc în galeria marilor profesori universitari care au slujit Alma Mater Iassiensis. VLADIMIR BUȚUREANU Dacă ar trebui neapărat să găsesc, așa cum spune românul, un nod în papură cărților lui Ionel Maftei acesta, neîndoielnic, ar fi etichetarea seacă cu un cuvânt alături de nume și prenume în titlul medalioanelor dedicate personalităților, cum este cazul și celei în discuție: „Vladimir Buțureanu, chirurg”. În felul acesta mi se pare că un
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Falezelor de nisip - dimpotrivă, reia stilul parabolico-metaforic din Concurs (1982), pe care îl împinge pe culmile estetismului. Rezultatul este probabil cel mai frumos film al lui Pița, cu o imagine (Marian Stanciu), muzică (Adrian Enescu), montaj (Cristina Ionescu), decoruri (Călin Papură) excelente, dar cu un scenariu adormit în țarcul propagandistic. Formalismul marilor ruși din anii ’20, regie hiperartistică pe un scenariu comunistoid, produce, după Când primăvara e fierbinte și Meandre (M. Săucan), Duminică la ora 6 (L. Pintilie), Canarul și viscolul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
singur nominal, alde participă la o construcție cu sens generalizat, nedefinit și deschis; seriile coordonate realizează de obicei acordul la plural, ceea ce întărește ideea de valoare tipologică ("unii ca..."): Dar, în marșul triumfal spre această veritabilă Ligă a Campionilor, alde Papură și Buhuș trebuie să fie atenți (EZ, 5.IV.2005); Alde Cristoiu și Popescu cred că noi dorim să fim conduși de roboți fără sentimente? (EZ, 9.X.2004); Vor juca mai bine alde Badea, Luțu și Papură? (EZ, 7
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Campionilor, alde Papură și Buhuș trebuie să fie atenți (EZ, 5.IV.2005); Alde Cristoiu și Popescu cred că noi dorim să fim conduși de roboți fără sentimente? (EZ, 9.X.2004); Vor juca mai bine alde Badea, Luțu și Papură? (EZ, 7.IX.2002); Urmau să-i transmită "live" pe alde Gireadă, Pelin, Bîrsan sau Mutică. (EZ, 21.VIII.2000); Sunt ferm convins că la noi în republică sunt zeci de alde Suruceanu, Dani, Țopa, Dumitraș (vadymas.com.md); Rezerve
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
unei biomasse în apă, cu efecte mecanice, nu într’o aderare la substratul solid, cu consecințele corosive ale acesteia. Se mai pot discuta, ca o dezvoltare a celor spuse acum, cazul unor plante superioare, ca zambila de apă, stuful și papura, dar numai în cazul foulingului biologic exterior. Părăsind mediul acvatic, plantele au pierdut pentru un timp (de evoluție) capacitatea de a modula rH-ul mediului. Era firesc, căci uscatul, exclusiv stâncos, excludea atunci acest mod de comunicare, activ - obligatoriu - în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
privind mediul de viață al populației: Activități meșteșugărești: revitalizarea meșteșugurilor, crearea sau extinderea unor unități meșteșugărești, cum ar fi; ateliere de prelucrare lemn, de confecționat obiecte artizanale, de confecționat ceramica, de croitorie, broderie, tricotaje, de fierărie, de prelucrare a pieilor, papurii și răchitei, instrumente muzicale; Acvacultură: sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea activităților de acvacultură: - Construcția sau modernizarea de ferme piscicole; - Investiții pentru crearea sau modernizarea fermelor piscicole, mecanizarea furajării, recoltării mecanizate, depozitarii, prelucrării și marketingului la nivelul fermei piscicole; Criterii de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
modernizarea obiectivului este necesară existența unui certificat de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT); Pentru parcurile de vânătoare: - Beneficiarul trebuie să fie deținătorul legal al terenului. Activități meșteșugărești - Proiectul trebuie să demonstreze valorificarea resurselor locale (in, cânepă, stuf, papura, lână, lemn etc.); Cheltuieli eligibile I. Generale - Toate investițiile prevăzute la paragraful "Câmpul de acțiune al măsurii" - Pot fi cheltuieli eligibile: a) Construirea de noi clădiri și instalații și modernizarea celor existente; b) Utilaje și echipamente noi, soft-uri pentru
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
achiziționarea de animale sălbatice în vederea repopulării parcurilor de vânătoare; - Construcția de adăposturi, sarării, împrejmuiri, adăpătoare și spatii de hrănire etc. Activități meșteșugărești - Construcția sau modernizarea și dotarea atelierelor cum ar fi: procesarea lemnului, obiecte artizanale manuale, olărit, brodat, împletit, pielărie, papura și răchita, instrumente muzicale; Acvacultură - Construcția sau modernizarea fermelor, spatiilor și utilitarilor pentru procesarea și marketingul peștelui și a altor viețuitoare acvatice produse în cadrul fermei; - Achiziționarea de echipamente și utilaje pentru fermele piscicole - Achiziționarea de mijloacele de transport (echipate cu
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Cotul Sălăgeni, satul Sălăgeni, comuna Grozești: 5,81 ha. Restricții stabilite în cuprinsul ariilor protejate cu caracter acvatic și ihtiologic: a. se interzice mutarea, deteriorarea, distrugerea sau ștergerea semnelor indicatoare, precum și a împrejmuirii ariei protejate; b. se interzice recoltarea stufului, papurei, rogozului, a plantelor acvatice, ierburilor, arbuștilor și arborilor din incinta ariei protejate, precum și pășunatul sau adăpatul animalelor; c. se interzice pescuitul cu orice fel de unelte, precum și vânătoarea sau recoltarea oricărei specii din fauna acvatică sau terestră de pe teritoriul ariei
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
personalități de talia profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Nicolae Hortolomei, Vladimir Buțureanu sau Ion Iancu care strălucesc în galeria marilor profesori universitari care au slujit Alma Mater Iassiensis. VLADIMIR BUȚUREANU Dacă ar trebui neapărat să găsesc, așa cum spune românul, un nod în papura cărților lui Ionel Maftei acesta, neîndoielnic, ar fi etichetarea seaca cu un cuvant alături de nume și prenume în titlul medalioanelor dedicate personalităților, cum este cazul și celei în discuție: „Vladimir Buțureanu, chirurg”. În felul acesta mi se pare că un
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
un rege geto-trac dinainte de cucerirea romană, Oroles, care își obliga oștenii să îndeplinească treburile nevestelor și să doarmă la picioarele acestora, mobilizându-i astfel pentru victorie. În relatare, atribuită unui sclav, se îmbină simplitatea expunerii cu intensitatea dramatică. Castelul de papură (1991) reface o frescă a societății comuniste, sistem care depersonalizează individul și cultivă nonvaloarea opresivă. Deciziile activistului Onea generează o existență de constrângeri insuportabile pentru cei considerați refractari regimului politic, cum se întâmplă cu Elvira Modiga, a cărei existență dobândește
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
bogată fantezie în relevarea sordidului și a grotescului. SCRIERI: O anumită zi însorită, de vară, Iași, 1975; Ziua ploii de purpură, București, 1979; Falimentul proprietății Chistol et Company, București, 1981; Insula, București, 1984; Vântul de miazănoapte, București, 1987; Castelul de papură, Galați, 1991; Profesoara și gardianul, Galați, 1998. Repere bibliografice: Ioan Holban, Pasărea iluziei, CRC, 1981, 43; Mircea Iorgulescu, Autori de proză scurtă, RL, 1981, 50; Laurențiu Bourceanu, Un roman de dragoste, TMS, 1985, 11; Mircea Iorgulescu, Un roman istoric, RL
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
1981, 50; Laurențiu Bourceanu, Un roman de dragoste, TMS, 1985, 11; Mircea Iorgulescu, Un roman istoric, RL, 1987, 47; Constantin Trandafir, Un roman istoric, T, 1988, 3; Romul Munteanu, Romanul unei societăți aberante, „Baricada”, 1991, 10; C. Constantin, „Castelul de papură”, ST, 1991, 8; Mircea Popa, Crepusculul unei lumi, TR, 1991, 44; Constantin Dram, Între alegorie și structură. Clasicism și textualism, CL, 1998, 4; Emil Manu, O carte care prezintă un muzeu imaginar?, VR, 1998, 7-8; Constantin Trandafir, O parabolă a
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
târziu tipărindu-i-se O pagină de istorie. Din 1885 datează colaborarea lui I. L. Caragiale, mai întâi cu publicistică literară (Din foloasele tiparului ș.a.), iscălită cu pseudonimul Quodlibet; semnate Luca sunt două cronici teatrale; câteva cronici rimate (pseudonimul folosit este Papură) pot să îi aparțină, după cum Varietăți politice, prima versiune a scrierii Temă și variațiuni, ca și unele articole, neiscălite, dar în consonanță cu atitudinea politică a scriitorului, sunt ale lui. Prin octombrie Caragiale își încetează activitatea. Deosebit de întinsă și variată
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
footnote Idem, Oficializarea glotonimului „limba moldovenească“ este o acțiune falimantară, în „Limba română“, Chișinău, 1996, nr. 1, p. 21. footnote> , Mircea Snegur atrăgea atenția, folosindu-se de cuvintele lui Ion Druță, că „nu putem supraviețui cu limba de pe vremea lui Papură Vodă. Limba este un organism viu, ce fierbe mereu în cazanele spirituale ale neamului, asimilînd noțiuni noi. [...] noi astăzi, după ce am călătorit prin alte imperii, ne folosim de limba fiartă și cizelată de frații de peste Prut în cazanele națiunii“ <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
rame pentru tablouri, fotografii și produse analoage; statuete și podoabe din lemn, umerașe din lemn, rechizite școlare și de birou, din lemn. 2052 Fabricarea articolelor din pluta, împletituri din nuiele și din alte materiale Produse din pluta, împletituri din rachița, papura, stuf, paie și din alte materiale vegetale. EE INDUSTRIA CELULOZEI, HÂRTIEI, CARTONULUI ȘI A ARTICOLELOR DIN HÂRTIE ȘI CARTON 21 Industria celulozei, hârtiei și cartonului 211 Fabricarea celulozei, hârtiei și cartonului 2111 Fabricarea celulozei Celuloza extrasa din lemn și celuloza
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
funcționar de stat, excluzînd zorzoanele, farafastîcurile inutile. Evident că am putea avea o reacție virulentă din partea unor moftangii care ar ține morțiș ca demnitarul să fie demn și să aibă demnitate. Eu îi întreb pe acești căutători de nod în papură cum s-ar rezolva problema asta în România? Țara noastră are nevoie de mii de demnitari și de unde să alegem, Dumnezeule, atîția indivizi care să fie demni și să aibă demnitate după canoanele din dicționar? Avem nevoie de demnitari mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
popor, mi-am dezvoltat exagerat de mult latura de cusurgiu notoriu. În loc să accept totul așa cum Dumnezeu a orînduit în timp, eu mă trezeam vorbind absolut neîntrebat de nimeni. De frică să nu fiu luat drept un căutător de noduri în papură îmi țineam gura cînd lîngă mine mai era cineva. Cînd însă eram singur, îmi dădeam drumul la obiecții, reflecții și la "mișcat mărunt din buze". Vorbești singur? se miră soția mea. Nu, nici vorbă, mint cu tupeu. Dar... Eh, recitam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Spirit, mie mi se pare că în această inscripție este oleacă de trufie. Fapt ce nu stă bine unui voievod, când e vorba de cele sfinte. - La ce te gândești când spui asta? Nu cumva cazi în greșeala...nodului în papură? - Nu știu, nu-mi prea dau seama. Dar cârcotaș cum cred că sunt... Mai curând mă simt un neliniștit, în căutările mele. De aceea tot pun întrebări și mă tot îndoiesc. Dumnezeu înțelege și poate mă va ierta. Dar, mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ales cele bune și frumoase... Pătrund pe sub turnul clopotniță - zidire de vază a Iașilor din anul 1786. Turnul este rezidit în 1862, când i se schimbă și forma acoperișului. Din formă bulbară i s-a dat forma de culion de papură, cum apare Sfântul Spiridon în toate icoanele pictate. Pe frontonul turnului, de o parte și alta a porții, au existat două cișmele publice. Deasupra lor au fost puse inscripții în grecește, turcește și slavonește, care glăsuiesc: „Io Grigorie Ghica voievod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]