2,818 matches
-
că se distra de minune... - Frate, scapă-mă dă nemurire că dă boala-n mine dă perfect ce sunt! Vreau și eu să mă mai tăvălesc prin șanțuri, să mai borăsc la garduri, să mai pun de o bătaie cu pari la horă, să mă doară capul a doua zi după ce beau ca tâmpitu’ tot felul de zoaie, să dea pântecarița-n mine când mă îndop cu smântână furată de la baba Zoica din cămară, băăă, să mă fac de căcat când, de
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
stareță, din fericire... și Andrei s-a stins în mod groaznic: a ars de viu, primindu-și răsplata din partea Domnului care nu doarme, a mai adăugat cucernica măicuță Sevastia printre lacrimi. - Da, da... Dumnezeu nu bate cu palma, lovește cu parul, draga mea, pe vinovați. - ...În sfârșit, s-a făcut dreptate pentru un suflet de om. - Cel care varsă sângele semenului său, niciodată nu scapă de pedeapsa Celui de Sus... S-a închinat cu multă evlavie, apoi s-a ridicat fără
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
oamenilor de a gândi profund, superficialitatea lor, admirația soției sale care-i cultivă egoismul și incultura: „Ei, bobocule, apoi cum le știi dumneata toate, mai rar cineva!” Explicațiile împărtășite de Leonida soției sale Efimița, privitoare la ipohondrie: „Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! și după aia, din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, firește, și nimica mișcă.” Nu
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, firește, și nimica mișcă.” Nu este actual acest personaj văzut de noi deseori la televiziune? Micul funcționar la pensie, în egoismul său, dorește republică doar pentru a avea pensie. Nu găsim similitudini, „de par egzamplu”? Sau „O scrisoare pierdută”- comedie de moravuri politice în care parvenitismul este cel al eroilor marii burghezii provinciale; instinctele de parvenire sunt mai puternice, iar vanitatea se manifestă în forme mai agresive în timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputați
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
ai ascuns de nu dai niciun răspuns Nici la viață nici la moarte dusu-ne-ai peste departe De-au rămas numai consoane gura Gheorghe taci Ioane Că ni-i raiul o-cu-pat iar nebunul împărat Și-om bate cerul cu parul poate pricepe măgarul Costel Zăgan,DOINE DE PUS LA RANĂ Referință Bibliografică: DOINĂ DE REABILITARE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 805, Anul III, 15 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOINĂ DE REABILITARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345258_a_346587]
-
Nici pentru promisiunile neonorate. Vezi bucățica aceea de autostradă Comarnic-Brașov, despre care a declarat, cinic, că ar putea să-și dea doctoratul! Apropo! Oare nu ne-ar costa mai puțin o autostradă subterană, dottore? Întreb și eu, nu dau cu parul! Nu, domnișoarelor, doamnelor și domnilor! Tovarăși! Pleacă pentru simplu fapt că acest guvern este urmarea victoriei USL (PSD+PNL). În alegeri! Cu acel proiect cu mare priză la țugulani. Care a murit din varii motive. Antonescu a înțeles perfect situația
TABLETA DE WEEKEND (98): PLEACĂ PONTA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377064_a_378393]
-
Cochetezi cu mulți băieți Dar, la mine te gândești Cu visuri dulci îi îmbeți Dar, pe mine mă dorești ! ,, - Dar, pe mine... - Citindu-i poezia din capitolul I ,, Sentimente în vers clasic ,, și din capitolul II ,, Sonate și rondeluri din Par(ad)is ,, - simt cum poetul așteaptă precum un prizonier să-și lege sentimentele de muzica naturii, de rafinamentele simțirii pentru tot ce este trainic în viață, IUBIREA. ,, Alex(t)andra, să știi că mai am o pată albă în care
UN CUVÂNT, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375979_a_377308]
-
ne deranja farurile alungau cu lumina lor umbrele din drum - reale sau imaginare ne-am amintit de crucificările zilnice și am zâmbit trecutul aparține trecutului ne-am minunat excavând înțelesul a ceea ce s-a întamplat ți-ai trecut mâna prin par neîngrădit și liber că un copil de cinci ani copilă care nu a fost să fie tânjeam să fi avut detașarea pe care, sper, o avem acum când ne uităm în urmă la îngerul perfect care ne-a omorât aproape
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
cum le place. Încet încet le vin idei din care se naște măsura distanței. De aici ,până aici totul este al meu. Se naște astfel gardul, hotarul, vama, granița. La început trasate cu cinci pietre, apoi cu un șanț, câțiva pari de lemn, sârmă ghimpată, armate întregi puse să apere ce fiecare a reușit să cucerească . Se naște astfel ideea de propietate privată, ideea de curte :curtea unui puternic, curtea mai multor puternici, curtea celui mai puternic a unuia care îi
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
prașa- > prasaʒis bârfitor, calomniator pomàn/a, -es s.f. pomană > pomanaʒis pomanagiu gàjd/a, -es s.f. cimpoi > gajdaʒis cimpoier pela (pijas) a bea pi- > pinʒis băutor, bețiv xoxela (xoxadas) a minți xoxa- > xoxanʒis mincinos pukhela (pukhadas) a pari, a denunța pukha- > pukhanʒis pârâș, denunțător idiomul spoitorilor Referință Bibliografica: SUFIXUL -ƷIS / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123, Anul VI, 23 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
fără să gândească, pe un drum ghidat de unul din lume, care se crede a fi „Cel de Sus”, să nu vă imaginați din ceruri; când spun de sus, și nu mă interesează ceea ce crede el, mă gândesc la un par în care vârtejul vremii l-a agățat, pentru a-i privi pe cei mulți. Am putea discerne, dar este mai ușor să-l urmezi ca necuvântătoarele pe semenul care prin neputință înșeală speranțele, zicând că merge pe un drum drept
VORBIND DESPRE LUME... de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372642_a_373971]
-
care mai au ceva puritate în sânge, da’ nu-s prea mulți că moște- nesc toate belelele de la părinți, se uită la filme cu Jan van Helsing și sunt mereu înarmați cu pistoale având gloanțe de argint, sau măcar cu pari ascuțiți din lemn de cruce. E nenorocire, îți spun! O mulțime dintre ai noștri au căzut, secerați de micile lichele, iar acum sunt doar cenușă. Cum intră în școală, pericolul se dublează! Pe lângă arme, încep să tragă praf la nară
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
mâine se împletesc Într-un dans amețitor, Pe muzica anotimpurilor. Pe șevaletul vieții se aștern ritmat Verdele crud al tinereții, Rază de soare a primului sărut, Aripi de pasăre rănită în zboru-i îndrăzneț, Cristalele de gheață ale firelor albe din par. Închid ochii și respir adânc Aerul amețitor al cutezanței sfidătoare, orgolioase, Mă agat de speranțe, suspendate pe bucăți de roci, Ființe reci și alunecoase Ale înălțimilor, Ce mă fac să cad în gol Țipând de spaimă abisului. Sunt vie, inima
IN ETER de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373272_a_374601]
-
plecat cu el. În gură. Poate că ne vreți Carpații... Poate, dar să țineți minte: Decât să ne vindem frații, Poate vă săpăm morminte! Poate vă doriți Ardealul, Cum de mult și-l doresc (h)unii, Vă vom lecui cu parul, Cum ne-au învățat străbunii. Dunărea ne-ați lua-o, poate, Cu-a ei deltă minunată... O să vi le dăm pe toate, Însă... doar pe lumea-ailal tă. V-ați întins spre noi stigmatul: V-ați impus spionii, furii Ca să ne
POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA … de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375708_a_377037]
-
la suflet nevinovatele glume făcute de colegi. Amicii și acum mai fac șotii cu mine: „Meștere, când ajungi în capul satului să dai telefon acasă ca să aibă vecinul timp să sară gardul! Sau vrei să-l găsești spânzurat într-un par?” Iar eu le dau imediat replica: „Nici o problemă, am un consemn cu nevastă-mea care-mi zice: Nu te grăbi, dragul meu, c-ai fi obosit de muncă!” Și atunci mă opresc vreo două ore pe la birt ca să nu lase
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
primăvară până-n toamnă trei recolte simultane. Sfârșitul verii. Smulgem fasolea de pe tulpina porumbului și umplem carul. Bunica a adunat din curte, cu măturoiul din nuiele, frunze și alte resturi vegetale, lăsând bătătura curată. Bunicul a bătut in mijlocul curții un par și mi-a spus râzând - vezi, o să ai treabă. Mă tot întrebam ce semnificație or avea parul si vorbele ... și iată, după o săptămână fasolea ce fusese întinsă în curte s-a uscat. O funie groasă a fost legată de
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
a adunat din curte, cu măturoiul din nuiele, frunze și alte resturi vegetale, lăsând bătătura curată. Bunicul a bătut in mijlocul curții un par și mi-a spus râzând - vezi, o să ai treabă. Mă tot întrebam ce semnificație or avea parul si vorbele ... și iată, după o săptămână fasolea ce fusese întinsă în curte s-a uscat. O funie groasă a fost legată de par și un cal bălan a fost legat de ea. Un bici de piele mi-a fost
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
și mi-a spus râzând - vezi, o să ai treabă. Mă tot întrebam ce semnificație or avea parul si vorbele ... și iată, după o săptămână fasolea ce fusese întinsă în curte s-a uscat. O funie groasă a fost legată de par și un cal bălan a fost legat de ea. Un bici de piele mi-a fost încredințat și mi s-a spus: mână-l! Calul mergea în cerc, descriind o frumoasă spirală, până se apropia funia de par, călcând fasolea
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
legată de par și un cal bălan a fost legat de ea. Un bici de piele mi-a fost încredințat și mi s-a spus: mână-l! Calul mergea în cerc, descriind o frumoasă spirală, până se apropia funia de par, călcând fasolea în picioare. Apoi îl mânam în sens invers până când funia se desfășura complet, distanțându-se de pe parul ce străjuia mijlocul curții. Această operațiunie simplă avea drept scop deschiderea păstăilor de fasole pentru a pune în libertate boabele. Operația
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
încredințat și mi s-a spus: mână-l! Calul mergea în cerc, descriind o frumoasă spirală, până se apropia funia de par, călcând fasolea în picioare. Apoi îl mânam în sens invers până când funia se desfășura complet, distanțându-se de pe parul ce străjuia mijlocul curții. Această operațiunie simplă avea drept scop deschiderea păstăilor de fasole pentru a pune în libertate boabele. Operația era repetată de nenumărate ori până când tecile rămâneau goale. Apoi, partea vegetală era adunată cu o furcă din lemn
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
prin exemple pipăite, vom aduce aminte un singur fapt foarte cunoscut contradictorilor noștri: Acțiunile "Daciei". Aceste acțiuni, în urma unor împrejurări produse cu abilitate, au fost acum vreo trei ani urcate peste suma de 700 franci, adică mult mai sus de pari. În urmă, nemaiplătindu-se de trei ani nici un dividend, au căzut la 100 fr. și astăzi abia s-au ridicat la 200. Ei bine, unde este, în cestia de față, capitalul real și capitalul fictiv? Capitalul real este: cei 700
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va câștiga mai mult de la noi decât prin o prietinoasă cedare, precum ne pare rău că un prelat atât de amabil ca Iacobini are cauze de-a fi rău dispus asupră-ne, dar în privirea egalității concesiunilor, în privirea procedării pari passu, non possumus de stat al nostru e tot atât constrângător ca și cel bisericesc. Nici cu Marella nici cu Iacobini n-am vorbit un cuvânt măcar ce-ar putea fi comentat că ne-am învoi c-o revizie sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conservator, a joncțiunilor căilor ferate, cari trebuiau să sporească și traficul și veniturile liniilor. În asemenea condițiuni excepțional favorabile, sub un guvern înțelept, econom și prob, renta 5 la sută a statului român ar trebui să fie, dacă nu al pari, cel puțin 80 la sută, cum sânt împrumuturile unor state în mai rele condiții economice decât noi. Numai risipa și jaful, cari sânt o normă administrativă a guvernului actual, pot să mănțină un asemenea titlu la cifra de 75 și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
jaful, cari sânt o normă administrativă a guvernului actual, pot să mănțină un asemenea titlu la cifra de 75 și să facă ca obligațiunile domaniale, cari aduc 8 la sută, să fie la 104 împreună cu cuponul, vasăzică d-abia al pari. Dar, lăsând un moment aceste serioase întîmpinări și admițând, cum îi place "Romînului", că creditul român este înflorit, punem onestului organ această întrebare: dacă este numai și numai meritul guvernului când creditul unui stat se ridică, apoi, printr-o consecință
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scăderi a procentelor în centrurile comerciale ca ale Engliterii, Franții și altele? Desigur, acestea sânt cauzele relativei urcări a hârtiilor noastre, căci, în Franța numai, renta 5 la sută a ajuns la 120 și renta 3 la sută aproape al pari. Însă, daca capitaliștii străini ar cunoaște mai bine modul cum se administrează finanțele acestei țări, decăderea ei economică, sleirea ei agricolă, asigurăm pe domnii de la "Romînul" că nici aceasta nu s-ar întîmpla; însă capitalistul străin nu se ia decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]