785 matches
-
la circa doi kilometri mai la vale, înființând a doua mănăstire, Celicul Mic sau Celicul de Jos. Aceasta a fost însă distrusă de incendiu. Arhimandritul Lisifenco (1800-1880, considerat ctitorul mănăstirii; osemintele i se află într-o raclă argintată, depusă în paraclis, în dreapta) și Dosoftei Crihana au construit în 1841-1844 o bisericuță cu chilii în formă de patrulater pe valea pârâului Celic-Dere. Astăzi o troiță arată locul în care s-a aflat acea bisericuță. În 1845, mănăstirea de călugări Celic-Dere s-a
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
biserică se află casa călugăriței Paisia, în curtea căreia a fost amplasată o troiță pe locul bisericii edificate în 1910, cu sfânta masă protejată de un acoperiș de tablă și de racla cu moaștele (mâna neputrezită) ctitorului Athanasie, depusă în paraclis. Potrivit Marelui Dicționar Geografic al României, în 1902 erau 83 de maici și că lângă mănăstire se afla și o peșteră, unde începând din 1860 erau înhumați morții. Peștera are o lungime de câteva sute de metri, începând de la mănăstire
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
strane, policandrul și sfeșnicele lucrate în 1928 la fabrica de laminate din Brașov. În anul 1953 a fost adusă aici și instalată (funcționând un timp) moara de vânt. Ea a fost restaurată și declarată monument istoric în anul 1977. În paraclisul mănăstirii, pe partea stângă, lângă altar, se găsește icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, îmbrăcată în argint și poleită cu aur, care a scăpat de două ori din foc. Iocana a aparținut unei familii de credincioși din comuna Nărușăi, județul
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
au construit cu mari sacrificii o biserică modestă din chirpici, în apropiere de vechea biserică. În anul 1993, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucoinei a reînființat schitul cu hramul "Vovidenia" ("Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" - 21 noiembrie), ca paraclis mitropolitan, sub directa coordonare administrativă și economică a Centrului Eparhial Iași. În anul 2005, schitul a ieșit de sub administrarea directă a Mitropoliei, devenind mănăstire autonomă. Schitul are o obște de călugări, care are scopul să reînvie viața monahală în acea
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
În anul 1996 patriarhul Teoctist i-a încredințat ascultarea de stareț al schitului Darvari, redeschis după o lungă perioadă de nefuncționare. În tot acest răstimp, tânărul stareț a contribuit la întărirea obștei monahale, creând o comunitate de credincioși, construind un paraclis, stăreția, arhondaricul, trapeza și chiliile și restaurând vechea incintă. În paralel cu această slujire, el și-a continuat studiile, urmând cursurile de masterat ale aceleiași facultăți, la secția „doctrină și cultură”. Lucrarea de disertație cu titlul „Palamism și secularizare”, a
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
vicepreședinte (1993-1994), implicându-se în toate activitățile desfășurate de această asociație, în mod special în organizarea conferințelor de spiritualitate; - tuns în monahism la Catedrala episcopală din Giula (1999); - hirotonit ierodiacon (6 august 1999) și ieromonah (7 august 1999); - Superior al Paraclisului Episcopal din Bichiș (2001-2006); - Eclesiarh al Catedralei Episcopale din Giula (2002-2006); - Secretar eparhial de limba română al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (2003-2006); - preot slujitor în parohia Otlaca Pustă (2003-2006) și în alte parohii, cu delegația Chiriahului. În parohia Otlaca
Paisie Gheorghe () [Corola-website/Science/308645_a_309974]
-
slujitori ai Bisericii, prin predarea cursurilor de Morală creștină și Spiritualitate ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. De asemenea, predă cursuri de Filozofia religiei la Facultatea de Drept din cadrul Universității creștine ,Dimitrie Cantemir”. Prin Sfintele Liturghii săvârșite în paraclisul Seminarului Teologic, prin întâlnirile semestriale cu elevii seminariști și prin îndrumările duhovnicești pe care le dă acestora, îi ajută să-și modeleze viața după chipul lui Hristos, Arhiereul veșnic, pe Care-L vor sluji în ogorul Bisericii străbune. Prea Sfințitul
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
Neamț. Între anii 1976-1980 a urmat cursurile Facultății de Teologie din București. Între 1992-1993 a beneficiat de o bursă de studii la Universitatea din Birmingham. În noiembrie 1982, după ce a cântat în corul studenților, a fost încadrat cântăreț bisericesc la paraclisul patriarhal Antim. La 1 octombrie 1986 a fost titularizat prin concurs pe postul de asistent universitar la Facultatea de Teologie din București, secția Practică. În anul 1977 a fost închinoviat ca frate la schitul Crasna, din județul Prahova; 6 decembrie
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
acordarea prealabilă a rangului de arhimandrit și a aprobat alegerea în funcția de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu titulatura de Snagoveanul. Hirotonia în arhiereu s-a săvârșit în ziua de 3 aprilie 1994, în biserica Sf. Spiridon Nou din București, paraclis patriarhal. La începutul anului 2001, după pensionarea arhiepiscopului Lucian Florea (decedat în 2004), patriarhul Teoctist a convocat la București, pentru ziua de 21 februarie, Colegiul Electoral Bisericesc, în vederea alegerii unui nou arhiepiscop. În urma votului membrilor Consiliului Electoral Bisericesc a fost
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
românii ortodocși din America (hirotonit 24 mart. 1935, înscăunat în Detroit la 4 iul. 1935), unde a păstorit efectiv până în august 1939. În această calitate a organizat eparhia (cu 6 protopopiate, 44 parohii, 62 filiale, cu 43 biserici și 5 paraclise, deservite de 34 de preoți); A inițiat apariția foii `Solia" și a `CalendaruIui eparhial Solia` care apar până azi; A pus buzele reședinței eparhiale `Vatra Românească", cu o fermă, cămin pentru bătrâni și un început de mănăstire. Locțiitor de episcop
Policarp Morușca () [Corola-website/Science/308681_a_310010]
-
au așezat în pronaosul bisericii, aproape de criptă, racla fiind lăsată deschisă și acoperită doar cu sticlă. Pentru a da o posibilitate în plus creștinilor de a participa la slujbă, dar și pentru a proteja biserica mare, a fost ridicată biserica paraclis, care este încălzită cu 3 sobe și este folosită la toate slujbele religioase. În anul 1997 a fost finalizat și sfințit Paraclisul "Sf. Arhangheli" și "Sf. Gheorghe" din incinta complexului bisericesc din Boroaia. În curtea Bisericii din Boroaia, se află
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
plus creștinilor de a participa la slujbă, dar și pentru a proteja biserica mare, a fost ridicată biserica paraclis, care este încălzită cu 3 sobe și este folosită la toate slujbele religioase. În anul 1997 a fost finalizat și sfințit Paraclisul "Sf. Arhangheli" și "Sf. Gheorghe" din incinta complexului bisericesc din Boroaia. În curtea Bisericii din Boroaia, se află o statuie a părintelui Ilarion Argatu, realizată din marmură albă de Rușchița. Statuia a fost realizată în anul 2000, în numai trei
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
Tot atunci a fost înlocuit pavajul de pe jos cu mozaic. Printre odoarele de preț ale bisericii se numără două evanghelii în limba slavonă din 1766, un liturghier din 1759, un tripod din 1768 etc. În curtea bisericii se află un paraclis de lemn, o clădire pentru chilii, un cimitir și câteva anexe gospodărești.
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
unui patrulater neregulat (trapezoidal), întărite cu contraforturi interioare și exterioare, fără turnuri de apărare. Ansamblul arhitectural este format din trei clădiri (biserica principală „Sf. Auxentie”, turnul-clopotniță de pe latura de est cu o înălțime de 26 metri și o clădire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se află intrarea în incinta mănăstirii). a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul . Ansamblul este format din 7 obiective: O comunitate armenească s-a
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
întorcându-să, au lăsat oaste cu bucate în cetate, în Neamțu, și-n Sucevi, în mănăstirea armenească, și-n Agapie în mănăstire, și-n Săcul, și-n Câmpul Lungu, și-n Hangu.”" De atunci datează și unele grafite aflate pe pereții paraclisului din clădirea vestică. Cu acest prilej, mănăstirea a fost înconjurată cu un zid de incintă, cu bastioane la colțuri. Tot polonezii au ridicat valul de pământ ce înconjoară mănăstirea pe laturile de nord, est și sud, între valul de pământ
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
întregului monument. Lucrările au avansat lent din cauza lipsei banilor, biserica a fost văruită pe interior și exterior, iar în prezent s-a realizat acoperirea cu tablă a turnului-clopotniță. Cu câțiva ani în urmă, versantul Zamca a alunecat spre vest de lângă paraclisul mănăstirii și s-a prăbușit o bucată de deal, cu tot cu pădure, la vreo 20 m adâncime și la circa 20 m de zidul de vest al Mănăstirii Zamca, punând în mare pericol acest monument. Este necesară consolidarea versantului, deoarece mănăstirea
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
loc infiltrații majore de apă de la zăpezi și ploi, care penetrează în pământ și alunecă pe sub mănăstire în prăpastia dinspre Șcheia. Specialiștii afirmă că dacă se mai produce o alunecare de teren, aceea va atrage după ea jumătate din mănăstire, paraclisul și jumătate din incintă, până aproape de biserică. Biserica armenească „Sf. Auxentie” a Mănăstirii Zamca din Suceava a fost resfințită la 14 august 2004. Sfântul lăcaș a fost supus în ultimii zece ani unor ample lucrări de restaurare, finanțate de Ministerul
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Au mai fost prezenți la eveniment personalități politice de etnie armeană, armeni din diaspora, ambasadorul Armeniei la București, reprezentanți din conducerea Ministerului Culturii și Cultelor și ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. În prezent, biserica a fost renovată, turnul clopotniță și paraclisul au fost restaurate și acoperite cu piatră, zidurile de incintă au fost înălțate și acoperite și ele cu tablă pentru a împiedica infiltrarea apei în pereți. Slujbele se fac săptămânal, mănăstirea neavând o viață monahală activă. Se organizează un mare
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
care, ulterior, a fost închisă. La parter se află un gang boltit prin care se intra în mănăstire. Urcând niște scări în spirală din interiorul curții și mergând printr-un coridor se putea ajunge la primul etaj unde era un paraclis cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul. Încăperea de la etajul al doilea avea rol de clopotniță și de loc de strajă. Turnul-clopotniță este asemănător cu alte turnuri de mănăstire din acea epoca, bunăoară cu cel de la Mănăstirea Dragomirna, iar decorația lui este
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Edificiul, de formă dreptunghiulară, are la parter un gang boltit pe unde se face intrarea în mănăstire, acesta având două încăperi (de o parte și de alta a intrării), care serveau pe post de chilii. La primul etaj se afla Paraclisul Sfintei Maria (pe latura nordică) și două chilii. Etajul al doilea din aripa sudică a fost adăugat mai târziu, acest lucru fiind dovedit de faptul că decorația exterioară și îndeosebi brâul contorsionat de pe corpul paraclisului se continuă pe clădirea mai
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
La primul etaj se afla Paraclisul Sfintei Maria (pe latura nordică) și două chilii. Etajul al doilea din aripa sudică a fost adăugat mai târziu, acest lucru fiind dovedit de faptul că decorația exterioară și îndeosebi brâul contorsionat de pe corpul paraclisului se continuă pe clădirea mai recentă printr-un alt fel de decor. Paraclisul Sfintei Maria este alcătuit din naos și altar, având un sistem de construcție de tip moldovenesc. Întreaga clădire, dar în special paraclisul, a fost împodobită cu diverse
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
chilii. Etajul al doilea din aripa sudică a fost adăugat mai târziu, acest lucru fiind dovedit de faptul că decorația exterioară și îndeosebi brâul contorsionat de pe corpul paraclisului se continuă pe clădirea mai recentă printr-un alt fel de decor. Paraclisul Sfintei Maria este alcătuit din naos și altar, având un sistem de construcție de tip moldovenesc. Întreaga clădire, dar în special paraclisul, a fost împodobită cu diverse elemente decorative, având ca motiv central o canelură largă, întreruptă de incizii circulare
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
îndeosebi brâul contorsionat de pe corpul paraclisului se continuă pe clădirea mai recentă printr-un alt fel de decor. Paraclisul Sfintei Maria este alcătuit din naos și altar, având un sistem de construcție de tip moldovenesc. Întreaga clădire, dar în special paraclisul, a fost împodobită cu diverse elemente decorative, având ca motiv central o canelură largă, întreruptă de incizii circulare, pe fondul cărora sunt plasate mici rozete în relief. Deasupra paraclisului se află o turlă de formă octogonală, mică, cu patru ferestre
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
sistem de construcție de tip moldovenesc. Întreaga clădire, dar în special paraclisul, a fost împodobită cu diverse elemente decorative, având ca motiv central o canelură largă, întreruptă de incizii circulare, pe fondul cărora sunt plasate mici rozete în relief. Deasupra paraclisului se află o turlă de formă octogonală, mică, cu patru ferestre cu chenare în arcadele din cele patru puncte cardinale. Sub streașină, paraclosul este înconjurat de un brâu de cărămizi zimțate. După cum observă istoricul Leon Șimanschi, "„din punct de vedere
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Visarion (1798-1815). Pentru a o repara, Visarion s-a împrumutat, dar se pare că a luat mai mulți bani decât îi trebuiau, invocând, cum ne spune inscripția faptul că mănăstirea s-a ruinat total, căzând și biserica și clopotnița și paraclisul, dar și hanurile, metocul de la Vălenii de Munte și prăvăliile de la București”. După acest moment situația s-a mai restabilit un pic. Rudele ctitorului aveau dreptul să dezînchine mănăstirea în momentul descoperirii abuzurilor pe care Visarion le-a făcut. De
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]