8,430 matches
-
națională (Dochia, Orfeu, Tracia) care va trece apoi în viziunile din Eminescu din Memento mori". Cu toate că - oare de ce? - "marele poet nu-l va reține (...) pe Asachi în Epigonii săi". Mișcarea criticului pe scala istorică e foarte degajată: "Asachi ilustrează o paradigmă clasică fără emuli direcți (în acest sens, Cioculescu nu greșea), totuși productiv în măsura în care o vom regăsi, luată de fiecare dată pe cont propriu, la parnasienii de la sfîrșitul secolului XIX, ca Duiliu Zamfirescu, la sonetiștii din secolul XX, de la Codreanu la
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
formale tipice femininului și sensul masculin. Instabilitatea morfologică a cuvintelor din această serie nici nu este de altfel pe deplin vizibilă în DOOM (care înregistrează doar variantele literare); de fapt, în uz, se manifestă mai multe tendințe de regularizare a paradigmei; substantivul nene, de exemplu, a căpătat și o altă formă de articulare, tipic masculină: nenele (cu genitiv-dativ: nenelui). Formele pomenite sînt de fapt legate de un sens mai nou al cuvîntului, frecvent în uz, dar în mod surprinzător neînregistrat de
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
a fost și un critic sagace al vieții culturale din perioada totalitară. El a perceput între primii notele ei de tendențiozitate, conformism, mimetism care au dus la construirea la început a unei scări de valori ce reflecta în chip scandalos paradigma propagandei, apoi a uneia mixte, prin care cîrmuirea dovedea o anume abilitate, voind a se orna cu cîteva nume de scriitori a căror valoare a fost nu o dată exagerată inclusiv din pricini de megalomanie oficială. Pour la bonne bouche, să
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
cariere exemplare, opera lui Marin Gherasim este și mărturia unui timp și a unei opțiuni. Ea descrie convingător atît ruptura față de ideologizarea deceniului șase, cît și de pictura precaută, cuminte și neutră. în definitiv, atestă fuga unei întregi generații din paradigma retiniană și intrarea precipitată în accea a unui spiritualism larg, ale cărui dimensiuni vor trebui cîndva analizate mai amănunțit.
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
al XVII-lea și al XVIII-lea o conștiință europeană de care aceștia duceau cu desăvîrșire lipsă. E cazul tipic al unui intelectual care astupă imaginea trecutului cu capacul unui tipar de gîndire ce este cu neputință de găsit în paradigma acelei vremi. Să spui că la 1700 oamenii nu numai că aveau o conștiință a Europei, dar că, mai mult, Europa din mintea lor era una care încetase să mai fie definită prin trăsătura religiei unice - creștinismul - sau prin criteriul
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
mort de Guillaume Apollinaire pentru bariton și pian) fructifică în special conotațiile metaforei abrupte, colțuroase, mai puțin eufonice ale inspiratului poem omonim tristantzaresc; Cristian Misievici (Chanson retardataire pentru cor mixt și percuție) adoptă o alcătuire binară în care cele două paradigme sintactice sunt prezentate în relație de consecuție, pentru ca în final să se suprapună, din contrastul și asimetriile lor născându-se sonorități dansante, specifice frottolelor și strambotto-urilor renascentiste; Ede Terényi (Les vagues a l'âme - cinci lieduri pe versuri de Tristan
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
Sumar. Capitolul analizează evoluția unui aranjament politic local special, un caz rar încă funcțional, dintre democrațiile arhaice sătești din Europa de Est. Documentat în anii ’30 de către Școala Monografică, modelul cutumiar de autoguvernare locală este reinterpretat aici din perspectiva modernă a paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Nilului, o amenințare externă de lungă durată, o anumită descoperire sau invenție etc. Pornind de la aceste remarcabile intuiții, voi redefini termenii antropologici pentru a-i face compatibili cu perspectiva instituționalistă. Cu alte cuvinte, dacă antropologii ar fi avut la dispoziție paradigma instituționalistă, ar fi lucrat în termenii următori: Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fără a se modifica în chip esențial, vizează perspective noi, iar legăturile cu poezia generației '80 sînt acum cu mult mai semnificative decît erau la început. Aceste relații sînt foarte importante în ordinea structurării a ceea ce s-a numit noua paradigmă a sensibilității, care, la un moment dat, părea a fi pusă exclusiv pe seama poeților generației. Romanul lui Gheorghe Crăciun este un "desen liniar" care reprezintă proiecțiile unei singure "piese" (textul lui Longos) pe alte trei paliere ale narațiunii; romanul Dafnis
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
intențional opera deschisă, polisemică, încărcată de narativitate. Tot ceea ce a urmat Romantismului (Impresionism, Expresionism, Neoclasicism, Concretism, Conceptualism etc.) și-a extras seva fie din programatismul (manifest ori implicit) intens narativ, fie din universul disciplinat al Barocului religios, accentuat contemplativ, ambele paradigme desfășurându-se sub semnul opiniei lui W.Y. Tyndall, conform căreia opera de artă este o construcție pe care oricine o poate utiliza cum crede de cuviință. Există posibilitatea ca o compoziție muzicală să fie închisă (contemplativă) la nivelul conținutului
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
unor cuvinte care, deși sunt de origine grecească, nu mai sunt de semnificație grecească. Le-am rebotezat înțelesul și le-am reciclat hramul semantic, transformîndu-le în ceva care, cu toate că le păstrează leit litera, nu le mai păstrează spiritul. Pe scurt, paradigma în care facem azi filozofie nu mai are decît vagi legături cu tiparul spiritual al întemeietorilor filozofiei, de aici senzația incomodă, de obicei nemărturisită, că acribia filologică aplicată limbii grecești seamănă cu încercarea de a resuscita un cadavru doar pe seama
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
sursa gîndirii nu stă în coaja efemeră a unor vocabule coruptibile, ci în reprezentarea mentală pe care niște oameni, alcătuind o comunitate, o poartă simultan în mințile lor timp de cîteva generații. Cînd reprezentarea mentală se schimbă - e vorba de paradigma pe care o împărtășesc oamenii unei epoci - litera cuvintelor va fi însuflețită de noul cîmp paradigmatic al generației dominante, ceea ce înseamnă că sensul cuvintelor își va trage valabilitatea din această nouă repezentare și nu din altă parte. Cu alte cuvinte
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
nu poate fi surprinsă de definițiile uzuale ale vademecumurilor. Și totuși, indicii ale spiritului pot fi surprinse de dicționarele etimologice. Avantajul lor este că te face să înțelegi cum anume sensul și litera unui cuvînt s-au modificat în funcție de schimbarea paradigmei. }i se dă punctul de plecare, traiectoria lui semantică și stadiul lui final, iar tu, în măsura în care ești pasionat de filologie, poți afla regulile de care a ascultat traiectoria fluctuantă a semnificației lui. Firește, ceea ce vezi acolo nu e spiritul cuvîntului
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
Star War a lui George Lucas sau mai actualul Matrix al fraților Wachowski. Dacă Matrix i-a trezit din amorțeală pe filozofi - în special pe cei cognitivi - filmul lui Ridley Scott n-a fost sesizat ca o invitație la regîndirea paradigmei, poate și datorită policier-ului dublat de un cyber-romance care-i camuflează miezul. Inspirat după romanul Do Androids Dream Of Electric Sheep? (Visează androizii oi electrice?), Blade Runner intră într-un cîmp al experiențelor liminale, al întrebărilor esențiale care recheamă
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
diferența specifică în cazul fiecăruia dintre scriitorii discutați. Căci de la "jocul secund" al lui Ion Barbu, să spunem, la cărtăres-cienele jocuri ale "texistenței" este totuși o distanță destul de mare, marcată inclusiv prin elemente ce țin de două vârste sau două paradigme distincte ale literaturii. În ceea ce privește "jocul lui Bacovia" m-a pus în rezervă afirmația lui Ion Pop referitoare la "valorificarea cu bună știință a unui depozit întreg de convenții literare". E drept că recuzita bacoviană este imediat recognoscibilă, că întâlnim la
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
nimeni sau puteai să faci un film care era interzis. Sergiu Nicolaescu a ales soluția de mijloc. Cum să dau eu populației din România ceva care să intereseze în sensul cinematografului de consum și în același timp să rămână în paradigma comunismului. Și de fiecare dată a ales soluția corectă, a ales soluția naționalistă, soluția național comunistă dorită de Ceaușescu în cazul Mihai Viteazu, în cazul Dacii, a ales soluția comisarului Miclovan pentru filmele polițiste pe care le-a cuplat cu
CTP explică editorialul controversat: "Zeci de clișee, opera domnului Nicolaescu" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80439_a_81764]
-
al revoluției din 1848. A alege între cele două cariere cariera armelor echivala cu o dezrădăcinare. Toată literatura Imperiului agonic, excentrică, se sprijină pe dezrădăcinații unei lumi care nu-și mai găsește reperele, argumentele, justificările. Marii eroi ai ei reprezintă paradigme ale de-realizării. Ale - în alt limbaj - dezumanizării. Pînă la un punct, Apostol Bologa se afirmă în cadrul acestei paradigme. Subordonîndu-se stilului de a fi într-o lume crepusculară, el devine un om fără calități. Se integrează Marelui Mecanism studiat de
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
agonic, excentrică, se sprijină pe dezrădăcinații unei lumi care nu-și mai găsește reperele, argumentele, justificările. Marii eroi ai ei reprezintă paradigme ale de-realizării. Ale - în alt limbaj - dezumanizării. Pînă la un punct, Apostol Bologa se afirmă în cadrul acestei paradigme. Subordonîndu-se stilului de a fi într-o lume crepusculară, el devine un om fără calități. Se integrează Marelui Mecanism studiat de Robert Musil: "Întrebările și răspunsurile se îmbucă parc-ar fi piesele unei mașinării, fiecare om are doar anumite sarcini
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
integrează culturile naționale în noul Turn Babel al Uniunii Europene? Pot fi descifrate semnificații contemporane ale fenomenului de pelerinaj? Care este limbajul artistic cel mai adecvat pentru dialogul cultural în secolul XXI? Există căi pentru adaptarea omului contemporan la noua paradigmă culturală a postmodernității menite să evite sacrificarea valorilor tradiționale? Iată doar câteva întrebări care stau (ar trebui să stea) pe buzele oricărui intelectual responsabil înr-o epocă de mutații majore pe toate planurile, precum cea pe care o străbatem din anul
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
Iată doar câteva întrebări care stau (ar trebui să stea) pe buzele oricărui intelectual responsabil înr-o epocă de mutații majore pe toate planurile, precum cea pe care o străbatem din anul 1989 încoace. În mai puțin de douăzeci de ani, paradigma existențială a românilor (firește, nu numai a românilor) a suferit mutații inimaginabile. Înainte de 1989, românii trăiau într-un sistem închis ermetic, în care accesul la informații era cvasi-prohibit (cele două ore zilnice de "program" tv și "ziarele" erau mai degrabă
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
ridicat mai apoi, cu multe greutăți, dar și cu multe satisfacții, edificiul României post-decembriste", P 2005), în nici un caz într-unul anarhist. În același cîmp ideologic conservator se plasează metaforele militare; există chiar metafore care asociază ideea de construcție și paradigma militară ("această citadelă a democrației", P 2005). Unele metafore aparțin limbajului politic internațional ("casa comună a tuturor popoarelor continentului", P 2006; Nu am avut șansa unei revoluții de catifea", ibid.). Metaforele clișeizate și pur ornamentale riscă adesea să intre în
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
Periclitarea aceasta nu ține însă de o amenințare conjucturală iscată de cauze potrivinice, cum nu e legată nici de represaliile ideologice pe care cineva le-ar putea exercita asupra unei religii căreia i-ar dori dispariția, ci ea ține de paradigma în care teologul a ales să se miște. Pe scurt, creștinul își asumă tiparul unei gîndiri căreia contemporanii i-au întors spatele. De aceea, a gîndi creștinește într-o lume descreștinată este cauza principală a periclitării de care vorbeam mai
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
este supusă proceselor dezvoltătoare, în principal, secvențiale). Dan Voiculescu îmbină organic explorarea tematică și cea tonală, examinând atât secțiunile formale ale fugii: expoziția, contraexpoziția, episoadele (numite și divertismente ori aventura tonală), reprizele mediene și repriza finală sau coda, cât și paradigmele arhitectonice, cum ar fi, de pildă, cu două și trei subiecte. Nu sunt omise nici fugile speciale ("cu titlu împrumutat"): ricercarul, canzona, fuga canonică, fuga coralică, fuga pentru instrumente melodice solo, fuga vocal simfonică ("fuga permutativă în cantate"), ori ciclul
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
teoria haosului, discursurile indeterminării, complexității sau perspectivismului. Acestea înlocuiesc astăzi, atât în știință, cât și în umanistică, discursurile cauzalității, legii, ordinii sau obiectivității, deopotrivă pe plan ontologic-cognitiv și pe plan artistic-literar (spre exemplu, estetica informațională sau practicile artei combinatorii). De la paradigmele moderne ale mecanicii, pozitivismului, determinismului, reducționismului până la raportul dintre ordine și turbulență, rețea și feedback, autoorganizare și programare, toate acestea sunt integrate atât tematic, cât și formal în scrierile prozatorului. Astfel, autorul vorbește, de pildă, de "arta nepreciziei în cinetică
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
sintagme, imagini și tonalități iudeo-bizantine, avîndu-și sursa atît în textele vetero cît și în cele neotestamentare. Nu e o uniformă, ci un stil. Nu e o "limbă de lemn" ecleziastică, ci o cale a unei productivități expresive, în raport cu care impunătoarele paradigme, departe de-a constitui zăgazuri, reprezintă stimulente. "Ceva asemănător, scrie Eugen Negrici în postfață, ne-a fost dat să descoperim la Antim Ivireanul, la care lunga ședere în intimitatea cărților sfinte i-a remodelat gîndirea și limbajul pînă în pragul
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]