632 matches
-
a rezistenței reduse la flux și a activității contractile a mușchiului, rezultă activarea întoarcerii venoase din teritoriul activ muscular, urmată de creșterea umplerii diastolice, forței de contracție a inimii, minutului-bătaie. Pe de altă parte, descărcările adreno-simpatice dublate de scăderea tonusului parasimpatic stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5 - 6 l / min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului mai mult pe seama frecvenței cardiace, la neantrenați, și pe seama volumului sistolic la sportivii bine
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în sângele venos concentrația O2 este de 100-110ml/litru de sânge, în țesuturi rămânând 80-90ml O2. Frecvența cardiacă - prezintă valori scăzute la sportivii care desfășoară antrenamente vreme îndelungată. Ea poate atinge valori de 30-40 bătăi/minut, aceasta datorită creșterii tonusului parasimpatic. În schimb în eforturi maxime se poate adapta mai bine decât inima celui neantrenat. În principiu la neantrenați, la eforturi ușoare, FC atinge 90-120 bătăi / minut, la eforturi moderate 120-140 bătăi / minut, la eforturi submaximale 150-170 bătăi / minut, iar la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a făcut experiențe (e drept, in vitro) cu preparate din ureter uman, care au fost puse În contact cu carbochol (un drog muscarine-like) și nu a constatat nici o contracție. S-a sugerat apoi faptul că, ureterul primește o inervație motorie parasimpatică care este de tip colinergic și acționează pe receptorii muscarinici ai musculaturii netede ureterale. Cum nu au putut fi identificați receptori muscarinici În inervația motorie a ureterului este evident faptul că, nu este justificată utilizarea medicației antimuscarinice pure sau a
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
transmisă hipotalamusului -adevăratul „centru al stress-ului” din organism și care delanșează, simultan, o serie de procese și mecanisme specifice de apărare, din care le-am descris pe cele două principale. Sigur că, în întregul mecanism fiziologic, intervine și sistemul nervos parasimpatic, care are rolul de a restabili energia necesară și a readuce organismul la starea sa normală de activitate. Astfel, stress-ul reprezintă reacția psihologică și fiziologică necesare acțiunii, dar și de recuperare și reenergizare în vederea viitoarelor activități și trebuințe de rezolvat
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
unui interval de 15 minute, dimineața, la prânz și seara, unui set de exerciții (vizualizări) prestabilit (e), astfel încât să se evite efectele negative ale stress ului la nivel psihosomatic, asigurând echilibrul dintre sistemul nervos simpatic (flight or fight) și cel parasimpatic (odihnă și digestie). Unul dintre precursorii acestei tehnici este considerat călugărul indo-portughez, Abbé Faria (1746 1819), care a pornit de la teoria "fluidului magnetic” pentru sublinierea importanței sugestiei, dar mai mult a existenței autosugestiei. Pentru acesta și pentru știința ce s-
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
ă ea intrând în compoziția fosfolipidelor)principala sa acțiune fiind cea lipotropă, de favorizare a metabolismului acizilor grași, a transportului lipidelor și a oxidării gliceridelor în ficat. Din colină se biosintetizează acetilcolina, mediator chimic în transmiterea influxului în sistemul nervos parasimpatic. Colina poate transfera grupările metil altor substanțe, pe care le metilează. Carența în colină determină întârzieri în creștere, tulburări ale funcțiilor de reproducere, inhibarea sintezei de lecitină în ficat,-cu efecte negative asupra eliminării gliceridelor de la acest nivel, însoțite de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
produsă). Esofagul este un canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac, prin orificiul cardia. Este căptușit cu o mucoasa care are în structura să un epiteliu pluristratificat pavimentos. Inervația este asigurată de sistemul nervos simpatic și parasimpatic. Stomacul se prezintă că o porțiune dilatata a tubului digestiv situat în cavitatea abdominală, între splina și ficat. Are o capacitate cuprinsă între 13001500 cm³. Are forma literei “J”, cu o porțiune verticală mai lungă și una orizontală mai scurtă
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
lipidelor (- ea intrând în compoziția fosfolipidelor)principala sa acțiune fiind cea lipotropă, de favorizare a metabolismului acizilor grași, a transportului lipidelor și a oxidării gliceridelor în ficat. Din colină se biosintetizează acetilcolina, mediator chimic în transmiterea influxului în sistemul nervos parasimpatic. Colina poate transfera grupările metil altor substanțe, pe care le metilează. Carența în colină determină întârzieri în creștere, tulburări ale funcțiilor de reproducere, inhibarea sintezei de lecitină în ficat,-cu efecte negative asupra eliminării gliceridelor de la acest nivel, însoțite de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sau sacrocardinală. Inervația cordului fetal este dublă, aferentă și eferentă: 1. senzitivă, aferentă, realizată de neuronii aferenți din ganglionii senzitivi spinali; 2. motorie, eferentă, componentă a sistemului nervos autonom. Automatismul cardiac este controlat de centrii vasculari din bulbul rahidian. Centrii parasimpatici sunt colinergici, iar cei simpatici, adrenergici. * Anomalii congenitale * Anomalii congenitale cardiace * Anomalii congenitale pericardice * Anomalii congenitale ale vaselor mari Capitol 3 ANATOMIA CLINICĂ A PERICARDULUI <resume> Rezumat * Caractere generale * Funcționalitatea pericardului * Situație * Morfologie externă * Raporturi topografice * Cavitatea pericardică * Sinusurile pericardului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cel mai frecvent metastazând secundar unor diseminări limfatice sau hematogenice cu origine bronhopulmonară. Acești pacienți prezintă efuziuni pericardice simptomatice și ocazional tamponadă pericardică. La toți acești pacienți aflați în stadii terminale pericardiostomia subxifoidiană și drenajul constituie procedee sigure. * Inervația pericardului * parasimpatică * nervul vag; * nervii frenici; * ramuri cardiace din nervul laringeu recurent; * simpatică * ganglionii simpatici cervicali și toracici superiori. * Proiecția pericardului la nivelul peretelui toracic anterior este mai largă decât aria matității cardiace relative, și este limitată după cum urmează: inferior la dreapta
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nodul. De la nivelul nodulului pornesc căile internodale anterioară, mijlocie și posterioară care permit transmiterea rapidă a stimulului electric spre nodulul atrioventricular. Impulsul contractil se distribuie radial în miocardul atrial. Limitrof nodulului sinoatrial, în țesutul conjunctiv subepicardic, se descriu numeroși ganglioni parasimpatici. Calea internodală principală urmează traiectul cristei terminalis, inferior de orificiul venei cave inferioare, până la nivelul nodulului atrioventricular. Celelalte două căi descriu o ansă anterior de vena cavă superioară (calea anterioară) sau posterior de vena cavă superioară (calea mijlocie), apoi au
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Nodulul atrioventricular este situat pe trigonul fibros drept, într-o regiune triunghiulară limitată de ostiumul sinusului coronar, cuspa septală a valvei tricuspide și porțiunea membranară a septului interventricular. Adiacent nodulului atrioventricular pot fi identificate în țesutul conjunctiv neted celule ganglionare parasimpatice. Fibrele nodulului atrioventricular sunt structuri specializate (înguste) care au rolul de a întârzia impulsul nervos, motiv pentru care funcționează ca pacemaker cardiac secundar, fibrele având o rată scăzută de depolarizare (40/min. versus 70/min). Vascularizația arterială a nodulului atrioventricular
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și sistemul ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii cervicali și toracici iar fibrele postganglionare însoțesc ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical, unul sau două ramuri cervicotoracice, la nivelul inletului toracic (prin trunchiul vagal sau prin nervul laringeu recurent drept), 3-4 ramuri toracice din trunchiul vagal și ramul recurent stâng. Fibrele parasimpatice vagale sunt cardioinhibitorii, colinergice având drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical, unul sau două ramuri cervicotoracice, la nivelul inletului toracic (prin trunchiul vagal sau prin nervul laringeu recurent drept), 3-4 ramuri toracice din trunchiul vagal și ramul recurent stâng. Fibrele parasimpatice vagale sunt cardioinhibitorii, colinergice având drept efect reducerea ratei de depolarizare a fibrelor musculare care alcătuiesc pace-maker-ul cardiac. Majoritatea fibrelor nervoase vagale sunt senzoriale și transportă informații de la baroreceptori, receptori de întindere musculară și chemoreceptori. Variabilitatea topografică a nervilor cardiaci
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nervilor cardiaci este extrem de variabilă ceea ce complică abordul chirurgical. Fibrele vagale preganglionare se distribuie ganglionilor cardiaci iar fibrele postganglionare asigură inervația nodulilor sinoatriali și atrioventriculari având un efect primar cronotrop negativ. Plexul cardiac se formează prin anastomoza fibrelor simpatice și parasimpatice la baza cordului, anterior de bifurcarea traheii, superior de bifurcarea trunchiului pulmonar pe fața posteromedială a arcului aortic. Nervul vag stâng inervează preponderent regiunea situată deasupra nodulului atrioventricular, iar nervul vag drept regiunea situată deasupa nodulului sinoatrial. Această distribuție reflectă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
B, E și F. Tipul G a fost asociat cu moartea subită fără manifestări neuroparalitice. Mecanismul patogenic al botulismului este explicat de activitatea toxinei botulinice, care inhibă eliberarea acetilcolinei la nivelul sinapselor colinergice, urmată de paralizie flască și manifestări vegetative parasimpatice. Bariera hematoencefalică nu permite trecerea toxinei. De aceea, în botulism sistemul nervos central nu este lezat și starea de conștiență se menține pe tot parcursul bolii. Tablou clinic Incubația medie a botulismului este de 12 72 ore (2 ore 10
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
frenice. Arterele formează o rețea subcapsulară de capilare, care traversează radiar zona fasciculată și formează o rețea de sinusoide în zona reticulată, după care se deschid în vena centrală a glandei. Inervația simpatică primește ramuri de la simpaticul toraco-lombar, iar inervația parasimpatică este asigurată de ramuri vagale. Histologia corticosuprarenalei Corticala suprarenalei este formată, de la suprafață spre profunzime, din trei zone: zona glomerulată, situată imediat sub capsula glandei, este formată din celule cărora le lipsește din echipamentul steroidogenetic 17-hidroxilaza și produc mineralocorticoizi: aldosteron
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ani, 25% la 65 ani, 75% la 80 de ani). Se admite că 52% dintre subiecții între 40 și 70 de ani prezintă diferite grade de disfunție erectilă. Erecția presupune integrarea stimulilor erotici la nivel cortico-diecefalic, transmiterea excitației până la nivelul parasimpaticului sacrat și de aici, pe calea plexului pelvic și a nervilor rușinoși, până la nivelul penisului. Corpii cavernoși ai penisului sunt formați dintr-un sistem de spații lacunare, sinusoide care sunt contractate în stare de flaciditate prin intervenția noradrenalinei care acționează
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
deseori cele două afectări coexistând. Neuropatia vegetativă asimptomatică este prezentă la 50% din pacienții diabetici cu neuropatie senzitivo-motorie. Neuropatia vegetativă manifestă clinic crește rata mortalității la 5 ani de la 15% la 40% (14). În producerea neuropatiei vegetative gastrointestinale, tulburarea funcției parasimpatice este veriga patogenică de bază. Denervarea senzitivă poate fi un factor patogenic asociat, probabil prin întreruperea arcurilor reflexe și întârzierea sesizării simptomelor (22). Hiperglicemia în sine poate întârzia golirea gastrică, favorizând gastropareza, atât la diabetici cât și la indivizii sănătoși
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
întârziat al intestinului hipoton (22). Pacienții cu gastropareză au nivele plasmatice crescute de motilină care, în condiții experimentale, produce contracția stomacului și a duodenului. Semnificația acestei constatări este incertă (22). Diareea diabetică are probabil o patogenie multifactorială. Denervarea vegetativă (atât parasimpatică, cât și simpatică) constituie o posibilă explicație (22). Colonizarea intestinului hipoton cu bacterii colonice constituie o altă explicație, deși mecanismul precis de producere a diareei nu este clar; deconjugarea sărurilor biliare sub acțiunea bacteriilor este un mecanism posibil, dar administrarea
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
de somatostatină cu durată lungă de acțiune s-a dovedit utilă. Deseori, diareea diabetică se asociază cu constipația și cu disfuncția anorectală manifestată sub forma incontinenței fecale. Afectarea neuronală în cistopatia diabetică include atât nervii simpatici cât și pe cei parasimpatici și nervii rușinoși. Fibrele motorii sunt normale, dar lezarea fibrelor aferente determină diminuarea senzației de micțiune. Răspunsul vasomotor cutanat este controlat simpatic, iar în diabet contracția ritmică a arteriolelor și arterelor mici este alterată. Defectul se asociază cu reducerea amplitudinii
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
durata diabetului. VCN pare să nu se coreleze cu severitatea simptomelor (14). Primele fibre afectate sunt de regulă cele senzitive, urmate apoi de cele motorii (14). Afectarea fibrelor autonome se poate realiza relativ precoce în evoluția diabetului, de regulă fibrele parasimpatice fiind primele interesate (14). Deși neuropatia somatosenzitivă clinic manifestă precede de obicei neuropatia autonomă simptomatică (14), uneori simptomele de neuropatie parasimpatică sunt primele care se instalează. În schimb, anomaliilor nervilor simpatici sunt rareori identificate în absența semnelor de neuropatie somatică
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
apoi de cele motorii (14). Afectarea fibrelor autonome se poate realiza relativ precoce în evoluția diabetului, de regulă fibrele parasimpatice fiind primele interesate (14). Deși neuropatia somatosenzitivă clinic manifestă precede de obicei neuropatia autonomă simptomatică (14), uneori simptomele de neuropatie parasimpatică sunt primele care se instalează. În schimb, anomaliilor nervilor simpatici sunt rareori identificate în absența semnelor de neuropatie somatică. 2.1.4. Microangiopatia coronariană la diabetici Este bine cunoscut faptul că pacienții diabetici pot prezenta semne și simptome de ischemie
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
și a acțiunii dinamice specifice a alimentelor; în plus, activitatea SNS se corelează pozitiv cu rata lipooxidării (28). Prin mecanismele descrise scăderea activității SNS contribuie la dezvoltarea obezității și a T2DM. Insulinosecreția este modulată de sistemul nervos simpatic (stimulare) și parasimpatic (inhibare), așa cum au arătat o serie de date experimentale. Nervii vegetativi par a fi implicați în faza precoce a insulinosecreției (28). Deși mecanismele tulburărilor metabolice (fig.4) implicate în patogenia T2DM la pacienții obezi sunt parțial descifrate, rămâne subiect de
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]