1,373 matches
-
a piesei de rezecție. Invazia peretelui toracic sau a altor structuri adiacente, ca și recurența tumorilor fibroase pleurale localizate extirpate semnifică natura malignă a leziunii [16]. Tratament Chirurgia Tratamentul chirurgical constă în excizie locală largă, inclusiv rezecții pulmonare, pleurale și parietale. Când rezecția completă este posibilă, tratamentul adjuvant postoperator nu mai este indicat. Dacă rezecția este parțială se recomandă radioterapie postoperatorie [16]. Rezecția chirurgicală este indicată și pentru tumorile izolate cu recurență locală sau la distanță [13]. Radioterapia externă Câmpul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
poliuretan, oxidul de etilen, plastice polisiliconate) [30]. ANATOMIA PATOLOGICĂ Aspect macroscopic Din punct de vedere macroscopic, mezoteliomul pleural malign difuz este o tumoră pleurală lobulată, de culoare gri [13]. De obicei, sunt multiple mase tumorale care afectează mai frecvent pleura parietală decât pe cea viscerală. În general, există o ușoară preponderență a mezoteliomului la nivelul cavității pleurale drepte, deoarece plămânul drept este mai mare și are o suprafață pleurală mai întinsă. De asemenea, lobii inferiori sunt mai frecvent afectați decât cei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
lobii inferiori sunt mai frecvent afectați decât cei superiori datorită factorilor gravitaționali care influențează fixarea fibrelor de azbest după inhalare. În momentul diagnosticului, mezoteliomul pleural malign difuz este format din multipli noduli mici (1 mm-1 cm) situați la nivelul pleurei parietale și viscerale asociați cu pleurezie. În timp, nodulii se unesc și formează tumori solide, care pot oblitera cavitatea pleurală. Răspândirea tumorii de-a lungul pleurei poate determina îngroșarea acesteia, ceea ce îi reduce flexibilitatea, și poate forma o „coajă” restrictivă plămânului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
în cazul pacienților cu mezote-liom pleural malign difuz. Au fost propuse mai multe sisteme de stadializare, dar nici unul nu este acceptat universal. Primul sistem de stadializare a fost introdus de Butchart în 1976:stadiul I: tumoră limitată la capsula pleurei parietale (adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează diafragmul, invadând peritoneul sau invadează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
invadează pleura controlaterală sau ganglionii limfatici extratoracici;stadiul IV: metastaze la distanță pe cale hematogenă. Acest sistem nu stratifică supraviețuirea pe baza stadiului. Boutin arată că pacienții aflați în stadiul I au o supraviețuire medie de 7-33 luni în funcție de implicarea pleurei parietale [60]. TRATAMENT Există mai multe modalități de tratare a mezoteliomului pleural malign difuz, fie ca terapie singulară, fie ca terapie combinată, variind de la paliație până la terapia multimodală agresivă. Vârsta înaintată la care este diagnosticat mezoteliomul pleural malign difuz și comorbiditățile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
45 mmHg, PaO2 < 65 mmHg [46]. Există două tipuri de metode chirurgicale pentru tratamentul mezoteliomului pleural malign difuz: proceduri paleative și proceduri cu potențial curativ. Procedurile paleative cuprind: toracenteza, drenajul lichidului pleural și pleurodeza realizate prin toracoscopie, șuntul pleuro-peritoneal, pleurectomia parietală limitată, pleurectomia/decorticarea [9, 23]. Toracoscopia Are scop diagnostic, prin obținerea biopsiilor pleurale, și terapeutic (drenarea lichidului pleural, liza aderențelor pleurale, pleurodeza cu talc sau bleomicină pentru ameliorarea dispneei). Pleurodeza nu crește durata de supraviețuire, fiind preferată la pacienții cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
preferată la pacienții cu comorbidități asociate sau în stadiul avansat de boală, când aceștia beneficiază de tratament chimioterapic [23]. Șuntul pleuro-peritoneal Este folosit la pacienții cu plămân „blocat” sau la care a eșuat pleurodeza chimică, chimio- sau radioterapia [46]. Pleurectomia parietală limitată Constă în îndepărtarea parțială a pleurei parietale pentru a preveni reacumularea lichidului pleural. Se asociază cu instilarea de citostatic intrapleural sau cu talcaj pentru pleurodeză. Se poate efectua toracoscopic, prin chirurgie toracică video-asistată sau prin toracotomie [39]. Pleurectomia/decorticarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
stadiul avansat de boală, când aceștia beneficiază de tratament chimioterapic [23]. Șuntul pleuro-peritoneal Este folosit la pacienții cu plămân „blocat” sau la care a eșuat pleurodeza chimică, chimio- sau radioterapia [46]. Pleurectomia parietală limitată Constă în îndepărtarea parțială a pleurei parietale pentru a preveni reacumularea lichidului pleural. Se asociază cu instilarea de citostatic intrapleural sau cu talcaj pentru pleurodeză. Se poate efectua toracoscopic, prin chirurgie toracică video-asistată sau prin toracotomie [39]. Pleurectomia/decorticarea Se efectuează prin toracotomie și constă în îndepărtarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
a preveni reacumularea lichidului pleural. Se asociază cu instilarea de citostatic intrapleural sau cu talcaj pentru pleurodeză. Se poate efectua toracoscopic, prin chirurgie toracică video-asistată sau prin toracotomie [39]. Pleurectomia/decorticarea Se efectuează prin toracotomie și constă în îndepărtarea pleurei parietale (inclusiv pleura mediastinală, diafragmatică, pericardul) și decorticare pleurală viscerală cu păstrarea plămânului ipsilateral [23]. Determină ameliorarea simptomelor datorate epanșamentului pleural, a disconfortului cauzat de tumoră și a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene postoperatorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
să îndepărteze tumora cu „intenție curativă”, celulele reziduale microscopice fiind distuse prin terapia adjuvantă. Pneumonectomia extrapleurală Este cea mai agresivă intervenție chirurgicală, fiind cea mai citoreductivă procedură și singura cu supraviețuitori pe termen lung. Presupune rezecția „în bloc” a pleurei parietale și viscerale împreună cu plămânul afectat, a ganglionilor limfatici mediastinali, a diafragmului și a pericardului. Reconstrucția diafragmului (pentru a preveni migrarea organelor abdominale în torace) și a pericardului (pentru a proteja cordul) se realizează cu plasă Gore-Tex sau Marlex [23] (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
alfa α prezintă o frecvență între 8 - 13 Hz, cu o medie de amplitudine de 50 - 60 μV și o modulație sinusoidală, având originea în ambele arii occipitale, apărând sincron și simetric sub forma unor fusuri care iradiază spre ariile parietale și frontale. Ritmul alfa apare în jurul vârstei de zece ani și exprimă dezvoltarea neurologică a funcției vizuale, fiind ritmul dominant în starea de veghe a adultului normal. Ritmul alfa α poate fi atenuat îreacție de blocare) când subiectul deschide ochii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pancreatita cronică de cele maligne. Criteriile radiologice de malignitate sunt: stenoze anfractuoase, adesea excentrice cu semiton radiologic. Prestenotic aspectul radiologic al ductelor pancreatice nu este modificat radiologic. Poststenotic dilatarea ductală este uniformă, iar ductele secundare și terțiare nu au modificări parietale, ele sunt dilatate uniform (fig. 291). În cazul pancreatitei cronice, stenozele sunt cel mai adesea multiple, există modificări sclerotice la nivelul canaliculelor pancreatice secundare și terțiare. Mai mult, prestenotic există modificări parietale ale ductelor pancreatice, ceea ce denotă un proces pancreatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
iar ductele secundare și terțiare nu au modificări parietale, ele sunt dilatate uniform (fig. 291). În cazul pancreatitei cronice, stenozele sunt cel mai adesea multiple, există modificări sclerotice la nivelul canaliculelor pancreatice secundare și terțiare. Mai mult, prestenotic există modificări parietale ale ductelor pancreatice, ceea ce denotă un proces pancreatic difuz. Prezența calcifierilor este considerată criteriu de benignitate. La pacienții cu pancreatită cronică poate surveni o modificare neoplazică pe parcursul unei evoluții mai îndelungate. În aceste cazuri diagnosticul diferențial este foarte dificil și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
chistice prezentând un model de umplere cu agent de contrast caracteristic [51]. CHISTELE PANCREATICE ȘI PSEUDOCHISTELE Sunt formațiuni transsonice, bine delimitate, cu conținut lichid sau semisolid, uneori cu septe în interior. La examinarea Doppler nu prezintă semnal circulator intrachistic sau parietal (fig. 253). Chistele pancreatice și pseudochistele nu prezintă vascularizație periferică în timp ce tumorile chistice prezintă semnal la nivelul periferiei și septelor intrachistice [52]. Pseudochistul pancreatic devine mai evident prin umplerea patului circulator al parenchimului învecinat [51] (fig. 254). ADENOMUL MICROCHISTIC Se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
administrarea de contrast se constată umplerea septelor care devin ecogene și care scot în evidență modelul „muriform” sau de „fagure de miere” al tumorii [53]. CHISTADENOAMELE MUCINOASE Se caracterizează prin prezența unei formațiuni chistice, frecvent de dimensiuni mari, cu noduli parietali și proliferări papilare ale pereților; uneori prezintă septe în interior. Datorită conținutului bogat în mucină este posibil ca nodulii parietali să nu fie detectați la ultrasonografia convențională (fig. 255). La ultrasonografia cu substanță de contrast se observă creșterea moderată a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
de miere” al tumorii [53]. CHISTADENOAMELE MUCINOASE Se caracterizează prin prezența unei formațiuni chistice, frecvent de dimensiuni mari, cu noduli parietali și proliferări papilare ale pereților; uneori prezintă septe în interior. Datorită conținutului bogat în mucină este posibil ca nodulii parietali să nu fie detectați la ultrasonografia convențională (fig. 255). La ultrasonografia cu substanță de contrast se observă creșterea moderată a semnalului vascular la nivelul nodulilor parietali și a septelor intrachistice, ceea ce permite diagnosticul diferențial cu pseudochistele (fig. 256 a,b
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
uneori prezintă septe în interior. Datorită conținutului bogat în mucină este posibil ca nodulii parietali să nu fie detectați la ultrasonografia convențională (fig. 255). La ultrasonografia cu substanță de contrast se observă creșterea moderată a semnalului vascular la nivelul nodulilor parietali și a septelor intrachistice, ceea ce permite diagnosticul diferențial cu pseudochistele (fig. 256 a,b) [51]. CHISTADENOCARCINOAMELE SEROASE Sunt formațiuni chistice sau hipoecogene, cu dimensiuni moderate sau crescute; nu se evidențiază dilatări ale ductului Wirsung. La examinarea Doppler nu se constată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
INTRODUCERE Cavitatea peritoneala este un spațiu virtual, capilar, delimitat de seroasa peritoneală. În condiții fiziologice conține o cantitate redusă de lichid seros. Seroasa peritoneală este alcătuită din două foițe: peritoneul parietal și peritoneul visceral, aflate în continuitate una cu cealaltă. Din punct de vedere histologic seroasa peritoneală este reprezentată de un singur rând de celule mezoteliale turtite ce tapetează un strat conjunctiv submezotelial, sărac celular, alcătuit în principal din fibroblaști, fibre
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
teritoriale pentru toți aborigenii din Australia (vezi Larousse. Enciclopedia popoarelor, p. 25). 76 regiunea Lacului Eyre se Întâlnesc arabana, dieri, wangkangurru. În sud-vestul Australiei locuiesc grupurile mirning și amangu; În regiunea Golfului Spencer, se află Munții Flinders, renumiți pentru arta parietală, de aici extrăgeau ocru (adnyamathanha, kuyani, nunga, wirangu), principal obiect de schimb cu triburile din nord. Zona de coastă, Începând de la Queensland la Victoria este locuită de grupuri de barikindji, kamilaroi, ngarrindjeri, wiradjuri. Grupurile de koori (kuring-gai, tharawal, kurnai) din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și paralele. În evoluția acestor tradiții stilistice au fost definite două faze succesive: prima se referă la motive figurative simple (siluete antropomorfe și zoomorfe fără detalii anatomice) pictate sau sculptate, a doua (limitată la zona Armhem și Kimberley) cu picturi parietale mai numeroase, monocrome sau policrome (nuanțe de ocru, alb, negru), figuri antropomorfe cu corp filiform și picturi, numite „cu raze X”, În care anatomia internă a animalelor este reprezentată schematic. În Kimberley, reprezentările umane sunt mai realiste, unele au capul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sau din linie, altele au ca podoabe coafuri și ornamente diverse și poartă În mână arme sau diferite obiecte. Pretutindeni li se adaugă amprente de mâini și picioare, executate cu șablonul 313. Pictura pe scoarță de copac este Împreună cu arta parietală, una dintre caracteristicile artei aborigene. Panourile, decupate de pe trunchiul eucalipților, sunt uscate și netezite, Înainte de a primi, pe suprafața lor interioară o vopsea colorată care servește de fixativ și ca fond pentru pictură, executată cu pensula, cu motive realiste sau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
că SIRT1 - omoloage ale sirtuinelor de la mamifere - interacționează cu proprietățile structurale și funcționale ale peretelui vascular arterial. Activitatea SIRT1 este crescută de fluxul laminar comparativ cu fluxul turbulent, având ca efect inhibarea expresiei receptorului AT1 și scăderea consecutivă a tonusului parietal arterial și a tensiunii arteriale. Deoarece receptorul AT1 este implicat în unele etape ale procesului aterogen, cum ar fi stresul oxidativ vascular și disfuncția endotelială, este plauzibil ca sirtuinele să influențeze îmbătrânirea cardiovasculară prin acest mecanism (16). Sirtuinele par să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
a masei ventriculului stâng (VS) odată cu înaintarea în vârstă, fără ca valorile raportate să depășească însă limita superioară a valorilor normale (< 11 mm) (1) ( figura 13.1 ). Creșterea masei VS demonstrată în cadrul acestor studii s‑a datorat în principal creșterii grosimii parietale VS, diametrele telesistolic și respectiv telediastolic VS nefiind influențate semnificativ de vârstă. În ceea ce privește distribuția hipertrofiei, aceasta se face de cele mai multe ori simetric. Există, pe de altă parte, așa‑numitul „sept sigmoid” (evident mai frecvent la vârstnici); în acest caz, procesul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
relaxării izovolumice secundară recaptării întârziate a calciului de către reticulul sarcoplasmic; creșterea rigidității ventriculare datorată modificărilor calitative și cantitative ale colagenului miocardic și ale conținutului de țesut fibros; scleroza valvelor mitrale cu alungirea consecutivă a timpului de umplere diastolică; creșterea grosimii parietale și creșterea de postsarcină (1). Din perspectiva evaluării ecocardiografice, scăderea progresivă cu vârsta a velocității protodiastolice a fluxului transmitral se însoțește de o creștere compensatorie a contribuției sistolei atriale pentru menținerea unui volum de umplere ventricular adecvat. Și velocitățile miocardice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
ci și o problemă importantă de management terapeutic (18). Modificări la nivelul structurii arteriale și cardiace Studiile populaționale au demonstrat că principalele modificări la nivelul arterelor elastice mari, care se produc odată cu înaintarea în vârstă, sunt reprezentate de creșterea grosimii parietale și dilatare (19). Studiile post-mortem indică faptul că îngroșarea peretelui aortic la vârstnici se datorează în principal creșterii grosimii intimale, chiar și la populații cu incidență scăzută a aterosclerozei (20). Rezultatele studiului BLSA (Baltimore Longitudinal Study on Aging ) evidențiază o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]