3,408 matches
-
din comunitatea lor (în două sau mai multe astfel de rețele). * este vorba despre venitul personal în ultima lună (octombrie 2007) Scade cel mai mult procentul celor ce sunt membrii în asociații agricole, asociații ale producătorilor agricoli, în consilii/comitete parohiale și partide politice (cu mai mult de două procente în intervalul considerat), în schimb pentru comitetele de părinți, comitetele de inițiativă din sat și asociațiile sportive, participarea rămâne aproximativ la fel (oricum la un nivel extrem de scăzut, aproximativ 1-2% din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de pe stradă Capital social relațional J4c satisfacția față de viața socială (relații cu prietenii, colegii, rudele, vecinii) 2007 E4 încrederea în primar, consilier, preot, profesori și învățători, doctor, polițist, micii întreprinzători și asociațiile agricole E5 membru în asociații agricole, consiliu/comitet parohial sau administrația bisericii, comitet de părinți la școală, comitet de inițiativă sătesc/comunal, asociații sportive/artistice, partid politic, roată de bani, asociația producătorilor agricoli. 2005 F3 capacitatea comunității de a finaliza un proiect comunitar Acțiune colectivă comunitară F4da motivele reușitei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
momentul elaborării documentului. Din 2003, securitatea energetică a devenit o adevărată prioritate și orientările ei au devenit parte integrantă a politicii externe a Uniunii. În Germania aceste prefaceri de viziune au rămas "aproape neobservate". Iar dezbaterile interne au rămas "preponderent parohiale", ele purtându-se între adepții și oponenții energiei nucleare, sau a celei bazate pe resurse regenerabile. "Factorii noneconomici, cu deosebire cei geopolitici (cum ar fi stabilitatea politică a exportatorilor de petrol și gaz ori interesele și motivațiile lor), nu au
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
psihologie cognitivă, cele de psihologie socială se ocupă cu analiza variabilelor sociale și de personalitate. Depășind domeniul psihologiei, Wehner, Csikszentmihalyi și Magyari-Beck (1991) au analizat 100 de teze de doctorat elaborate recent având ca subiect creativitatea care au dezvăluit „izolarea parohială” a diferitelor studii ce vizau creativitatea. Printre ele se află dizertații valoaroase în domeniile psihologiei, educației, afacerilor, istoriei, istoriei științelor și în alte domenii, precum sociologia și științele politice. Cu toate acestea, cercetătorii de diverse formații au avut tendința să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trei componente ale acestor atitudini și anume cognitivă, afectivă și evaluativă, respectiv cunoștințele indivizilor despre sistemul politic, sentimentele față de sistem și evaluările relativ la acesta. În funcție de atitudinile tipice ale populației în ceea ce privește aceste aspecte sunt construite trei tipuri principale de cultură politică: parohială, tradiționalistă și participativă. Autorii sugerează faptul că diferitele culturi politice sunt mai consonante cu anumite regimuri politice, cultura politică de tip participativ (sau civică) fiind favorabilă unei guvernări de tip democratic. Se apreciază totodată că acest tip de cultură este
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cinismul, înțeles ca fiind realist, este caracteristica cea mai rea a așa-numitului „revizionism”) felul de a vorbi al televiziunii și al celui mai banal jurnalism (inclusiv cel din Borghese 1, când nu îl adoptă chiar pe cel din buletinele parohiale). Dar marea masă a tinerilor, a căror oaste s-a adunat misterios în 1968 și apoi s-a împrăștiat la fel de misterios, a rămas fără nici o explicație tocmai pentru că nu a „vorbit”. Primul document „vorbit” de o oarecare importanță pe care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pamflet”, o „predică”, un „eseu critic”, o „invectivă”, dar nu este nimic din toate astea. Asemănările cu aceste „figuri” structurale sunt complet întâmplătoare; după cum sunt întâmplătoare referirile la noțiuni și la termeni pe care autorul îi preia de sus: cultura parohială (după câte se pare, foarte bine organizată în Veneto) și mass-media. Ceea ce predomină în întreaga scrisoare este „lipsa de formă”, în care vocea și sentimentul autorului își inventează un spațiu total nou, păstrându-și perfect ingenuitatea: grația copilărească a moralismului
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
slujirea episcopală etc. În Danemarca, conducerea Bisericii este asigurată de Regină prin Guvern, iar la nivel local există zece episcopi numiți de stat. Parlamentul are putere legislativă completă. Spre deosebire de Suedia, aici nu există un palier administrativ între regină și baza parohială. Probleme legate de autonomie a competențelor Bisericii au fost întâmpinate și în Norvegia, de aceea în 1984 au fost realizate modificări legislative prin care organelor centrale bisericești le-au fost acordate competențe mai largi. În Finlanda, una din provocări o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
generali. Dimensiunea comparativă cu alte situații similare din regiune sau din altă parte, interesul pentru diferențe, fie ele etnice, fie confesionale, fie de altă natură, sensibilitatea pentru viața locală și evoluțiile regionale sau lipsesc, sau sînt radical marginalizate, considerate prea parohiale față de integritatea istoriei românilor În general. Termenul de integritate nu este Întîmplător, ci indică o continuitate substanțială cu mentalitatea interbelică și cu ideologia naționalistă a acelui timp. Scandalul Încercării de reabilitare a lui Antonescu, În care Gheorghe Buzatu este printre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
2. Ibidem, p. 11. Ibidem, nr. 185, 15 septembrie 1954, p. 13. Ibidem, nr. 190, 1 decembrie 1954. Cuvîntul Nostru. Notre parole, Our Word, Paris, 1955-1958. Our Word, I, nr. 1-2, februarie 1955, p. 13. Potrivit unui raport RFE, consiliul parohial al Bisericii Ortodoxe era sub controlul legionarilor. RFE, Item nr. 6684/53. România Muncitoare, II, iulie 1952. RFE, Item nr. 118/56. La Roma, a fost publicată Țara. Tribună a românilor liberi, Încă din aprilie 1949, sub direcția lui Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
privințe, mai logică, mai simplă, mai universală și mai puțin neregulată, capabilă tehnic de mai multă claritate și precizie. Acesta era, desigur, scopul inventatorului limbii esperanto (cunoscută ca limbă internațională), Lazar Zamenhof, care Își imagina că va elimina astfel naționalismele parohiale ale Europei. Totuși, este foarte clar de ce esperanto, căreia Îi lipsea sprijinul unui stat puternic care să impună adoptarea ei, nu a reușit să Înlocuiască limbile vernaculare sau dialectele existente pe continent (după cum le place specialiștilor În sociolingvistică să spună
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
iar până la război același lucru a fost permis și unor comunități mari de germani, formând colonii înfloritoare în Basarabia“62. Se insista pe ceea ce se numea „progresul general al instrucției publice din Basarabia provincială, ilustrat de numărul mare al școlilor parohiale, ministeriale sau zemstvești, al liceelor, gimnaziilor, seminariilor și școlilor eparhiale etc., constatându-se totodată că „învățământul e gratuit, dar nu e obligatoriu“. Școli superioare Basarabia nu are, aceasta „furnizând universităților și diferitelor instituții tehnice din Odessa, Ecaterinoslav, Harkov, Kiev, Varșovia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ROMAN, Tudose (5.I.1887, Chiperceni, j. Orhei - 7.XII.1921, Step-Soci, j. Orhei), poet. Învață la școala parohială din Step-Soci, cultivându-se apoi ca autodidact. Publică versuri, culegeri de folclor, traduceri. A colaborat la primele publicații periodice apărute la Chișinău în limba română: „Basarabia”, „Glasul Basarabiei”, „Cuvânt moldovenesc” ș.a. În 1912 tipărește culegerea de versuri Poezii moldovenești, din
ROMAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289303_a_290632]
-
a sarcinii. Erau mijloace empirice, puse în mișcare de „specialistele” comunităților („vrăcițe”, „vrăjitoare”, la care se apela și în cazul altor boli 551), posibile instrumente și metode „tradiționale” („trăsuri” și „frecături de poale”, cum scrie bănățeanul Virgil Pop; Cronica sa parohială este de la începutul secolului al XIX-lea, dar ea transcrie, desigur, niște modalități de intervenție vechi de secole 552), fierturi sau infuzii din ierburi contraceptive („băuturi stricăciose fătului din lăuntru”), administrate uneori în cadrul unor ritualuri tainice (ele își făceau datoria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SMOCHINĂ, Nichita P. (14.III.1894, Mahala, j. Chișinău - 14.XII.1980, București), gazetar și etnograf. Este fiul Agafiei și al lui Parfenie Smochină. Urmează școala primară, pe cea parohială și liceul, cu predare în limba rusă, la Dubăsari. Recrutat în armata țaristă, în 1914-1917 luptă pe front, ajungând la gradul de căpitan și fiind grav rănit. Întors din război, e ales în 1918 președinte al zemstvei, prefect la Tiraspol
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
au încercat să identifice specificitățile culturale care conduc la un stil de viață participativ sau îl împiedică. O astfel de lucrare este bine cunoscuta „Cultură civică” a lui Almond și Verba (1993), care distinge între culturi civice participative, dependente și parohiale. Au fost câteva încercări de conceptualizare a sistemelor de credințe, norme, valori și atitudini care determină participarea, mai ales cu referire la domeniile politicii sau ale societății civile. Alexander și Smith (1993) vorbesc despre religie civilă, care este, se presupune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și sociologiei. În concluzie, sistemul universitar a adus o contribuție decisivă la cristalizarea profesiei de asistent social și, prin aceasta, a reformei sistemului. Procesul nu a fost deloc ușor. Numeroase rezistențe provenite din neînțelegerea profesiei sau interese instituționale „de tip parohial” a trebuit să fie depășite. Și acum, după 15 ani, mai asistăm încă la necunoașterea activităților pe care ar trebui să le desfășoare asistentul social în sistemul serviciilor specializate, situație care se reflectă la nivelul nomenclatorului profesiilor și meseriilor din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Guvernul și Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului au optat în continuare pentru menținerea fragmentării sistemului de protecție și asistență socială a copilului și familiei, prin multiplicarea organismelor, agențiilor și instituțiilor pentru copii, multe dintre acestea acționând concurențial, dirijate de interese parohiale înguste, amânând procesul de reformă pentru protecția copilului cu cel puțin patru ani. Accentul în protecția copilului a fost pus cu precădere pe recuperare și pe găsirea unor soluții de urgență pentru copiii din instituții, fără însă a fi cuplat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
făcut studiile „În timpul românilor” Înainte de 1878. Mama sa, Rusanda, avea părinți În România și fusese cu puțin timp Înainte peste Prut pentru a primi o moștenire. Bănuieli mai trezea și sora mai mare a Melaniei, care era Învățătoare la școala parohială din Baimaclia <ref id="50"> 50 Ibidem.</ref>. Astfel, Întreaga familie a preotului Huștiuc, conform jandarmeriei locale, prezenta un potențial pericol pentru administrația rusească din Basarabia. În categoria persoanelor care nu inspirau Încredere și „contribuiau la distrugerea periferiei statalității ruse
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
naționale din Basarabia, manifestate prin dorința preoțimii de a face serviciul religios pe limba lor, prin traducerea cărților bisericești și a manualelor În limba moldovenească, prin editarea revistei bisericești moldovenești, prin formarea cântărilor bisericești În moldovenește și predarea În școlile parohiale și În școlile spirituale a limbii moldovenești. [...] Lupt Împotriva partidei separatiștilor, care vrea să-i Învețe pe moldoveni limba română literară” <ref id="77"> 77 Kishiniovschie Eparhialinîe Vedomosti, nr. 42, 1912, p. 1792. </ref>. În scurt timp eforturile noului arhipastor
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a fost unul de „limpezire a apelor”. S-a dovedit că educația cenobitică, oricât de riguros ar fi fost curriculumul formării monastice, nu era suficientă pentru răspândirea și consolidarea creștinismului. Școlilor „interne”, monastice, li s-au adăugat altele, „externe”: școlile parohiale, pe lângă fiecare biserică, în fiecare comunitate creștină; și școlile episcopale, de pe lângă episcopii, în marile centre urbane ale creștinilor. Li s-a impus tuturor un curriculum riguros, inflexibil chiar: septem artes liberales. Dar acest curriculum nu mai purta haina umanistă de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nici un fel de plată; iar dacă li se va da ceva în schimbul ostenelii lor, aceasta să nu fie altceva decât mici daruri oferite de părinți 19. Așadar, învățământ general gratuit! Se înțelege că au apărut, în acest fel, numeroase școli parohiale, care secondau școlile bisericești deja înființate. Școlile ecleziastice și episcopale foloseau, cu strictețe, curriculumul școlii palatine impus de Alcuin. Preoții și episcopii stăpâneau cele septem artes liberales și nimic mai mult. Prin urmare, ei nu au putut înființa decât școli
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care secondau școlile bisericești deja înființate. Școlile ecleziastice și episcopale foloseau, cu strictețe, curriculumul școlii palatine impus de Alcuin. Preoții și episcopii stăpâneau cele septem artes liberales și nimic mai mult. Prin urmare, ei nu au putut înființa decât școli parohiale care, excluzând ciclul primar în care se învăța intensiv scris-cititul, imitau școlile ecleziastice. Răspândirea învățământului în Imperiul Carolingian și în întreaga Europă Occidentală a avut acest impuls alcuinian și a evoluat mai departe cu el. Dar nu învățământul primar a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cât guvernarea politică se autonomiza și trebuia să știe și să ordoneze pe cei care se aflau în spațiul său de jurisdicție. În sfârșit, Biserica ținea evidența nașterilor și căsătoriilor pentru a circumscrie mai bine aria de influență; prin registrele parohiale, anticipau statul civil și cetățenia de mai târziu. Toate acestea consacră identitatea de hârtie sau actele de identitate, adică acele documente care atestau existența civilă a unei individualități. De la informații privind locul botezului s-a ajuns la data de naștere
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
biserică). Acest adăpost este construit din lemn și acoperit cu tablă. În scopul ridicării adăpostului și al dotării bisericii cu veselă, mese și scaune pentru hram s-au strâns bani de la sătenii din Tomșani. Cu două săptămâni înainte de hram, comitetul parohial de femei merge să adune de la săteni bani și alimente pentru a putea organiza masa. Coordonarea activităților este asigurată de către comitetul parohial de femei. Pregătirea mesei, spălatul vaselor și servitul la masă se face prin rotație de către femeile din sat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]