3,474 matches
-
cu despăgubirea corespunzătoare a celorlalți, constituie o soluție de excepție în practica instanțelor de judecată ce se aplică numai în situația în care împărțirea în natură nu este posibilă, ceea ce, în mod evident, nu este cazul atunci când obiectul acțiunii de partaj îl constituie bunuri mobile. Vânzarea la licitație publică constituie tot o soluție de excepție, instanțele de judecată recurgând la aceasta numai în cazul în care împărțeala nu se poate realiza prin celelalte modalități, în ordinea determinată de art.9, Legea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părțile nu sunt de acord asupra modalității de împărțeală, instanța nu poate să atribuie toate bunurile unui copartajant cu obligația de a plăti celorlalți echivalentul în bani al cotelor acestora, chiar dacă până la judecată el a folosit singur toate bunurile supuse partajului". * Imprescriptibilitatea acțiunii privind împărțirea bunurilor comune Dreptul la acțiune care are ca obiect împărțirea bunurilor comune între soți nu se prescrie. Efectele divorțului asupra locuinței comune a soților Sunt aplicabile dispozițiile Legii locuinței nr.114/1996, modificată și completată prin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se refera la: a) cetățenie b) vocația succesorală c) capacitatea de exercițiu deplină a soției minore 3. Reglementarea divorțului în condițiile actuale , în comparație cu reglementarea anterioară din codul civil este : a) identică b) diferită c) menținută parțial din vechea reglementare 4. Partajul bunurilor comune ale soților se realizează prin: a) voința judecătorului b) acordul de voință al soților c) lege 5. Sunt criterii de atribuire a locuinței unuia din soți, în procesul de divorț, următoarele: a) starea de sănătate a soților b
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
susține că, proba contribuției soților se poate realiza cu orice mijloc legal de dovadă, " . . . deoarece este vorba de dovedirea unei situații de fapt". În privința criteriilor de apreciere utilizate de instanța judecătorească pentru a decide asupra atribuirii locuinței în litigiile de partaj, în practica Trib.m. s-a decis în sensul că ". . . o contribuție chiar mai mare la dobândirea bunurilor comune nu constituie prin ea însăși un criteriu decisiv de atribuire a locuinței în favoarea lui". (în speță, s-a ținut cont și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Jurisprudenței. Culegere de decizii pe anul 1994, Edit."PROEMA", Baia Mare, 1995, p.68-76. 131 Vezi și, Trib. Sup., S.civ., dec. nr.623 din 29 martie 1982, în Legislația familiei . . . p.340. 132Instanțele sunt obligate să stabilească în cadrul procesului de partaj care este sporul de valoare pe care l-a dobândit imobilul bun propriu al unuia dintre soți ca urmare a îmbunătățirilor ce i s-au adus în timpul căsătoriei, fiindcă numai acest spor constituie bun comun al soților", p.341). 133
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
familial. Această posibilitate de derogare va fi definitiv abolită în 1905. Multe din marile familii rămân, de altfel, ostile acestei dispariții a majoratului, care complică transmiterea eficace a averii. S-ar putea crede că marile averi sunt amenințate de aceste partaje succesive între moștenitori la fiecare generație. Dar alianțele matrimoniale se fac, cu multă atenție, în cadrul aceluiași grup de familii. Această endogamie socială permite tocmai limitarea degradării averilor, cauzată de divizarea prin moșteniri. Cei doi soți fiind amândoi bogați, schimbul se
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de urgie. În cazul Țării Românești, interesele ruso austriece nu au intrat puternic în coliziune. Mai degrabă Sankt Petersburgul s-a ciocnit cu Stambulul în acest teritoriu, iar Ardealul nu s-a aflat niciodată într-o situație care să determine partajul (fiind sub dominație otomană, apoi austriacă). În cele din urmă, după Primul Război Mondial, prăbușirea Austro Ungariei în Galiția a făcut posibilă recuperarea Bucovinei, așa cum dezmembrarea lui în Câmpia Panonică a permis unirea cu Transilvania. Rusia nu a putut să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
comerțul electronic permite unei firme să ajungă la orice altă firmă sau clien t din lume. Obținerea acestui avantaj a fost posibilă după rezolvarea problemelor legate de conceperea site-ului web, de integrarea sistemelor de securitate aferente plăților electronice și partajului informațional. În noul context socioeconomic de mobilitate și int erdependență, o întreprindere care se dorește competitivă trebuie să-și regândească organizarea, să-și mobilizeze competențele umane și să și redefinească strategiile. Celor trei unități de loc, de timp și de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
se sting drepturi reale imobiliare. Prin publicitatea imobiliară se aduce la cunoștința terților situația juridică a bunurilor imobile aflate în circuitul civil; permite statului să exercite un control eficient asupra schimbărilor ce se produc în situația materială a imobilelor (prin partaj, schimbarea destinației sau categoriei de folosință etc.) și în situația juridică a acestora (ex.: înstrăinare, grevare de sarcini etc.). d. Cazul contractelor reale, în care, nefiind suficient acordul de voință al părților la încheierea contractului, legea impune necesitatea tradițiunii lucrului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cauzelor. Să lăsăm de o parte explicațiile lui Lenin care, din motive politice și polemice, lesne de înțeles, s-au găsit mult timp pe primul plan. Divizarea socialiștilor, anterioară anului 1914, în "oportuniști" și "revoluționari" va pregăti noua linie de partaj între "șovini" și "internaționaliști"7. Dacă este adevărat că în perioada 1914-1918 spiritul internaționalist se situează în direcția aripii stîngi revoluționare, constituită cu mult înainte, împărțirea între belicoși și pacifiști nu corespunde neapărat nivelului celor care o apără. Militanții de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
stabil în lume, echilibru bazat esențialmente pe cele două supraputeri. Realitatea a depășit însă viziunea acelui cerc de inițiați, impunând rezolvări mai radicale și un echilibru mai complex. Pare evident că s-a ajuns totuși la o anume înțelegere de partaj între supraputeri, astfel ca țările din Europa Centrală să intre sub influența Apusului în timp ce restul "sateliților" (între care și România) să rămână strâns legată de sistemul sovietic. Așa s-ar explica insistența cu care mass-media din apusul și centrul continentului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
000 libanezi creștini (maroniți) care s-au refugiat în munții Libanului în timpul războiului civil din 1975 1990 și al arabilor palestinieni (1,5 milioane) nevoiți să se retragă în zonele ce le fuseseră atribuite prin decizia O.N.U. de partaj teritorial din 1947 - 880.000 în Gaza și 630.000 în Cisiordania. Migrațiile internaționale dinaintea celui de-al doilea războimondial au cuprins două fluxuri mai importante. Este vorba despre emigrația siriană și libaneză declanșată încă din epoca stăpânirii otomane și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
I. STĂRILE ȘI ADUNĂRILE LOR REPREZENTATIVE. MONARHIA STĂRILOR / 9 1. Originea Adunărilor de stări / 9 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) / 31 II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE / 39 1. Raporturile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) / 31 II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE / 39 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate / 39 1.1. Vasalitatea: ius resistendi et contradicendi / 42 2. Principiile reprezentării și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o diversitate și o tipologie care permit clasificări pe mai multe criterii, instituția s-a consolidat treptat, conturând imaginea în care s-au derulat raporturile Adunărilor de stări cu monarhia în țările europene în care a funcționat regimul de stări. Partajul contractual al suveranității a determinat dese fluctuații în raporturile stabilite între monarhie și stările privilegiate, relevând alternanța perioadelor de supremație ori de echilibru instabil. Un rol decisiv în cadrul acestor raporturi l-au avut adunările regionale și provinciale în sens pozitiv
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
constitui. Burgundia, de exemplu, apanaj al Capețienilor din secolul al XI-lea până la 1360, va constitui un veritabil stat, care nu va avea nimic de împărțit cu regatul Franței. Caracteristica regimului politic al Franței sub monarhia de Valois este acest partaj al vieții publice în multiple unități cu care regele este obligat să o împartă: orașe, mânăstiri, capitluri, episcopii, principate, stări ale diverselor țări. Numai în acest sens se poate vorbi de o monarhie temperată. Se pot face constatări asemănătoare pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
elemente ale stării senioriale în sânul fiecărei țări, apoi între stările aceleiași țări. În ambele cazuri este vorba de organizări sociale născute spontan în mijlocul unei semianarhii sau al controlului îndepărtat al unei puteri centrale încă imprecis definită și obligată la partaj. Termenul "regim corporativ" răspunde cel mai bine structurii sociale a orașelor și comunelor. Cel de-al doilea moment va apare ca un compromis 27 între regimul corporativ al orașelor și comunităților religioase, regimul seniorial și suveranitatea teritorială în ascensiune. El
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
două noțiuni nu par însă suficiente pentru a înțelege ansamblul vieții politice urbane și rurale, civile și ecleziastice din secolului al XIV-lea. Regula de drept fundamentală a acestui secol, de care am amintit anterior, pare a fi fost tocmai partajul contractual al prerogativelor suveranității, rezultat al unei lungi evoluții. De la acordarea libertăților orașelor la cele ale servilor, la Cartele de libertăți acordate ansamblului stărilor unei țări, de la libertățile acordate unei fundații religioase la privilegiile consimțite de o casă princiară, o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de convenții, Carte și privilegii, delimitând drepturile și libertățile fiecărei părți contractante, fixând prerogativele puterii și limitele acesteia. Monarhia stărilor își trage seva și din aceste contracte, de tipul Magnei Charta, în general numite pactis conventis. 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității 42 Societatea medievală a fost, mai mult decât altele, una a înfruntărilor și confruntărilor. Stările și ordinele cunocute în Evul Mediu, devenite elementul privilegiat al Adunărilor de stări, cât și reprezentativ "activ" al acestora, au avut un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
imperativ: alegerea odată făcută, ei nu depind decât de conștiința lor, și votează după propriile convingeri. Interdicția mandatului imperativ a fost înscrisă în Constituțiile a numeroase țări, după ce a dominat viața Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate timp de câteva secole. Partajul contractual al suveranității implică echilibrul puterilor. El se va manifesta în raporturile monahiei cu stările privilegiate, constituind și un punct de plecare în abordarea teoriei separația puterilor în stat. Teoria, care poate fi numită nu doar a "separației puterilor", ci
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unor instituții specializate: adunări deliberative restrânse, cum a fost curia regis, apoi Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Dacă la început suveranii dețineau în mod absolut atributele puterii legislative, executive și judecătorești, treptat el a fost nevoit să le împartă, în cadrul partajului contractual al prerogativelor suveranității. Împărțind la început cu adunările doar puterea judecătorească, suveranii au fost constrânși să accepte să legifereze numai în cadrul și împreună cu Adunările de stări (chiar dacă acest atribut privea la început doar probleme de ordin financiar, ridicarea impozitelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se opune cu privire la atribuțiile celuilalt organ. Autoritatea suverană se exercita prin intermediul legii. Autonomizarea activității de guvernare în raport cu funcția suveranului aduce în același secol al XIII-lea, în prim plan, un pesonaj nou stările privilegiate, reunite în Adunări reprezentative. 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) Trecerea de la o regulă juridică la alta a fost imperceptibilă. Pentru feudalii obișnuiți cu dublul principiu contractual al suveranității și al înstrăinării tuturor prerogativelor publice, nimic nu a părut mai natural decât să fixeze
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate Raporturile monarhiei cu stările privilegiate trebuie privite și analizate în complexul context în care au apărut și s-au organizat stările și Adunările reprezentative ale acestora, precum și al partajului contractual al suveranității în fond al dualismului constituțional creat care impune, pe baza nevoii de consilium et auxilium derivat din legăturile vasalice, convocarea și consultarea stărilor. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul fiscal, impuneau cererea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vechilor titulari, au făcut ca regula repartizării contractuale a suveranității să se armonizeze cu apariția Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. Regimul politic al stărilor este fundamentat tocmai pe existența acestei reguli de drept, iar viața publică se desfășoară în virtutea acesteia. Partajul contractual al prerogativelor suveranității subliniază diferența între regimul bazat pe dualitatea raporturilor feudale și cel întemeiat pe dualitatea puterii statale. Stările sunt chemate să presteze "sfat și ajutor" în propriile Adunări reprezentative. Sfatul nu mai are simplul aspect politic și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
obținut chiar dreptul de a depune regele care nu respecta condițiile impuse la încoronare 107. În perioada secolelor XIV-XV, stările din toate țările Europei urmăreau să fixeze definitiv condiția lor colectivă în planul dreptului public. Complementaritatea sferei de drepturi și partajul suveranității puteau fi stabilite cât mai exact numai printr-un contract. Acesta nu se mai realiza de la individ la individ, ci de la suveran la stările organizate corporativ: drepturile din contract (charta, pacta conventa) sunt drepturi de grup, ele accentuează caracterul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]