1,208 matches
-
celelalte norme de drept, incluzând, dar fără a se limita la, normele de drept civil și de drept penal, la care Legea 95/2006 face trimitere, dar, mai mult, tinde să elimine din cadrul de incidență, în mod impropriu, tocmai ceea ce particularizează noțiunea de greșeală, adică ceea ce interesează cu precădere domeniul malpraxisului medical pe care încearcă să-l definească. Considerăm abordarea ca nepotrivită întrucât nu numai că dă naștere la confuzii și poate determina interpretări diferite și eronate ale legii speciale în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dreaptă, ceea ce a dus la decesul pacientei din cauza „deficiențelor hemodinamice, hematochimice și hemocoagulative de o gravitate extremă, induse de șocul chirurgical, tipic sindromului de revascularizare“1. La o distanță extrem de redusă de intenția indirectă, uneori dificil de diferențiat și de particularizat - mai ales în cazul culpei cu prevedere - culpa medicală considerăm că poate fi invocată în numeroase împrejurări de fapt și sub variate denumiri: neglijență, imprudență, nepricepere, nedibăcie, nepregătire, ușurință etc. Indiferent de particularitățile cazului însă, sub nici o formă nu poate
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
penală, cum sunt integritatea corporală, sănătatea și viața persoanei, dar și încrederea publică în autenticitatea entităților cu însușire probatorie sau respectul public pentru exercițiul profesiei medicale. Toate elementele care alcătuiesc conținutul constitutiv al infracțiunilor posibile în acest context profesional se particularizează, de regulă, pe fondul relației medic-pacient: obiectul juridic care se referă la valorile sociale precizate anterior; obiectul material, care constă, de regulă, în corpul pacientului lezat, dar și în actele întocmite cu prilejul executării profesiei, de către medic; subiecții infracțiunilor sunt
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
sau un mijloc adjuvant pentru terapiile nutrițional-dietetice. 5.12. Joggingul acvatic și femeia gravidă Abordând, cel puțin din punct de vedere teoretic, practicarea joggingului standard (pe uscat) de către femeia gravidă, nu puteam trece peste conceptul de jogging acvatic fără a particulariza și modalitatea de practicare, de către femeia gravidă, a acestei forme de mișcare în mediu acvatic. Bineînțeles susținem cu tărie faptul că practicarea oricărei forme de activitate fizică, de către femeia gravidă, impune obligatoriu și necondiționat, o evaluare și un consult de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
să amplifice forța persuasivă a verosimilului, nu a erorii"114, care, deci, rămâne). Toți acești factori sau doar unii dintre ei pot fi deficitari la persoanele cu nevoi speciale, ceea ce determină ca gândirea și limbajul să fie deficitar, convenția cuvântului particularizându-se, iar stereotipurile putând fi incomplete, greșite sau chiar aberante, încât nu numai forma, dar și conținutul limbajului să fie alterat. În al cincilea rând, vorbim despre conținutul limbajului și din punctul de vedere al integrării sociale a deficientului scopul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în alte spații geografice, hidrografia și vegetația dau nota caracteristică unor regiuni întinse ori contribuie semnificativ la conturarea peisajelor respective (precum în bazinele Congo și Amazon), în arealul arab elementele hidrografice și cele biogeografice, dimpotrivă, dau nota de excepție și particularizează în mod distinctiv anumite ținuturi. Nilul spre exemplu, dă o notă aparte în deșertul saharian, unde a creat de milenii un cadru regional specific, cu o mare concentrare umană, în care s-au constituit nucleele tuturor formațiunilor statale care s-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
peste structura formală a sistemului de învățământ, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape școlare și de a regla procesul de învățământ prin intervenții de natură curriculară. Introducerea ciclurilor curriculare se exprimă la nivel de: - obiective care particularizează finalitățile grădiniței, ale învățământului primar și alte învățământului secundar; - metodologie didactică specifică. Introducerea ciclurilor curriculare devine operativă prin: - modificări în planurile de învățământ, privind: - gruparea obiectelor de studiu; - momentul introducerii în planurile - cadru a unor anumite discipline; - ponderea disciplinelor în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a le armoniza în construirea unui proces instructiv-educativ unic - lecția, prin dezvoltarea părților pozitive și limitării neajunsurilor fiecărei forme de organizare a clasei. Prin urmare, în cuprinsul unei lecții, formele de organizare a activităților didactice trebuie să prezinte o dinamică, particularizată în funcție de obiectivele operaționale, de tematică, de structura materialului didactic, a mijloacelor tehnice, a metodelor de învățământ. Toate aceste componente strategice influențează într-o măsură importantă construcția pe care profesorul a adoptat-o în proiectarea și desfășurarea lecției. 3
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
asigură exercitarea funcționalității unui sistem de cunoștințe în contextul coordonatelor reale ale practicii, determinându-i pe elevi să selecteze noțiunile învățate și să le ordoneze în raport cu desfășurarea unui proces real de producție, a unei tehnologii agricole efective. Lecțiile demonstrative sunt particularizate în funcție de nivelul de acces al elevilor la mijloacele de producție: lecții demonstrative realizate pe unicat și lecții demonstrative realizate pe mijloace multiple. Lecții demonstrative realizate pe unicat folosesc în realizarea instruirii practice un singur exemplar din materialul didactic. În învățământul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
să dizolve pasiunile și idiosincraziile care îi despart și-i opun adesea pe oameni. Acel spirit raționalist pe care l-a promovat prin întreaga sa operă se opunea exaltării romantice și postromantice a artisticului și religiosului, adică a valorilor care particularizează culturile. Nu este greu să ne închipuim cum ar fi reacționat Russell chiar și față de versiunile cele mai moderate ale relativismului cultural din zilele noastre. Orientarea generală a gândirii lui Russell se exprimă foarte bine în atitudinea lui față de religie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
încolo, devine dominanta tematică a textelor. Renunțând la echivalarea directă sau la obsesia complementarității ambelor forme de expresie estetică pe care le stăpânește, ea preferă să apeleze uzual la strategia sublimării sau a anamorfozei pentru a-și revela profilul interior, particularizat de ceea ce poeta (în viața de toate zilele, medic!) numește "etiopatogenia singurătății și desăvârșire". Acest gen nou de artă poetică este inaugurat de promițătorul poem Nu-mi amintesc, inclus în ciclul În simetrie cu Orion, din Acuarele vulnerabile: "Spre seară
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
246] constată că personajele lui Zola au fiecare câte un detaliu izolat care le caracterizează, devenind semn distinctiv al personajului, repetat de nenumărate ori. Limbajul gestual completează imaginea privind relațiile sociale și, în special, cele intime. El este generat, si particularizat cu o mare putere senzuala, fiind un exemplu concludent al dialogului dintre structurile inconștiente profunde și codul social oficial, că structura de suprafață. Gesturile stimulează sau inhiba, atrag sau stopează pornirile inițiale. Pariziana desfășoară tactici de seducere prin costum, privire
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
personajului Parizienei se dezvăluie prin conjugarea mai multor profiluri și anume: a identității moderne, franceze, urbane, pariziene, feminine, teatrale. Printre aceste multiple dimensionări ale personajului analizat în lucrare am voit să punem unele accente pe modalitățile prin care Pariziana se particularizează și intră în Panteonul personajelor deschizătoare de drumuri ale contemporaneității. Condiția femeii din această perioadă, ca și a Franței în întregime, a oscilat între tradițional și modern. Analiza efectuată arată cum Pariziana, depunând eforturi permanente de a se integra în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
repre zentativ; prin raportare la el se apreciază valoarea parametrilor și sunt interpretate rezultatele; o corpus de lucru, ansamblul textelor pentru care vrem să obținem o caracterizare; o corpus specific, sub-corpus al corpusului de lucru, definit prin trăsături care îl particularizează în raport cu acesta. Raportul scriitorului cu textul, din unghiul intertextului, nu coincide cu al cititorului. Perspectivele diferă, în consecință, identificarea nu va fi aceeași pentru cititor și pentru autorul textului. Întoarcerea la hipotext semnifică revenirea in illo tempore. Dar segmentele de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
operată de Cusset pune în lumină un fapt esențial: illud tempus al lectorului nu este același cu al scriitorului. Rescrierea este un nume pentru repetarea care acționează mecanismul intertextual (privit din perspectiva autorului). Repetarea invocă hipotextul; în același timp, diferirea particularizează hipertextul și desăvârșește acțiunea intertextului. Termenul "rescriere" disimulează în simplitatea lui semantică, accesibilă oricui, o piatră de încercare pentru cercetătorii stăpâniți de magia unui concept atât de abordabil, cum este sau pare a fi intertextualitatea. Douwe Fokkema opune rescrierii, intertextualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și explicit, prin prezența vie a Orientului în creația celor doi poeți". Să menționăm faptul că discuția despre "aspecte ale mitului" nu se limitează la poezie. Și pentru această arie de interes accentul este pus mai întâi pe diferire, care particularizează abordarea conceptuală și plastică a simbolului la cei doi romantici; cât despre analiza critică, repetarea constituie, și în cazul acesta, doar punctul de plecare în studiul diferirii. Se simte o anumită voluptate a diferirii în studiul intertextului (romantic), fapt explicabil
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
împreună, albastru și neculorile reprezintă aproape trei sferturi din totalul culorilor (75,37%) în operă și puțin peste jumătate (58,62%) în textul variantei. După acest grup, urmează culorile: roșu-galben-verde-roș-vioriu-cenușiu-roz în hipertext și galben-curcubeu-verde-roș-cenu șiu-roz în hipotext. Roșu și vioriu particularizează tablourile nuvelei. Din "rocvaiv"-ul ce colora edenul din vis în hipotext, a rămas doar vioriu în operă. Roșu este o prezență cromatică nouă și pregnantă în hipertext și se îndepărtează de roș și roz prin diferențe de nuanță nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
diferența transformatoare/-țională a hipotextului, care pune în mișcare dialectica repetării intertextuale. a) reînnoirea se face periodic, în virtutea unor necesități resimțite istoric (vezi supra); b) cercetătoarea intertextului nervalian din paginile eminesciene insistă asupra hiatusului dintre hipertext și hipotext (dacă vom particulariza medierea literară pentru mecanismul intertextual), în timp ce noi am încercat să reducem această distanță, considerată mai ales sub aspect temporal, de fapt, să o anulăm, în virtutea principiilor de funționare ale MER. Diferența din medierea literară acționează prin spațiere; diferența intertextuală (diferirea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să le-o poată spune altora". Recitite azi, paginile acestei la fel de vii scrieri transmit cititorului, și, neîndoielnic, cu intensitate sporită ascultătorului din aula Facultății ieșene, imaginea, accentuată cu trecerea timpului, a unei exemplare investiții profesorale. Dacă ar fi să-i particularizez profilul, aș sublinia de la bun început, chiar în pofida titlului, percutanța de critică universitară a discursului. Faptul că numita sintagmă stârnește încă anume vag-iritată nedumerire dincolo de liziera instituției academice, mă determină să adaug imediat înțelesul în care o invoc aici, relevându
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și a unui atelier mehanic, poate să aducă simțitoare slujbe, mai ales fiind el în stare pe elevii unui asemenea institut a-i povățui în detail la practica întrebuințării în toate ramurile iconomiei". Spre a fi și mai convingător, își particulariza astfel propriile abilități, sustrase oricăror dependențe: "iscălitul [...] nu numai că poate singur, după un nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice precum: hambaruri, grajdiuri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea școalei de mecanică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
timp, el afirma că, pe termen scurt, rolul primordial îi aparține cererii, iar pe termen lung, costul exercită o influență decisivă asupra prețului, întrucît nici un producător nu poate vinde continuu sub costuri. Neoclasicii susțineau că toate bunurile au valoare. Marshall particularizează afirmația considerînd că, de fapt, au valoare acele bunuri care vor face obiectul tranzacționării. "Valoarea, care este valoare de schimb, unui lucru în termenii altuia, în orice loc și timp, este cantitatea din cel de-al doilea lucru care poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
demografic, relevând caracterul dinamic al fenomenelor demografice, atrage atenția asupra determinării complexe a acestora; e) Cohorta (generația) desemnează totalitatea indivizilor umani care participă la realizarea unui eveniment demografic, într-un interval de timp (anul calendaristic). În cazul căsătoriilor, termenul se particularizează în promoție (promoție de căsătoriți), iar în cazul nașterilor, mai exact al născuților, cohorta devine generație. Spunem de exemplu generația 2012 în sensul de totalitatea indivizilor născuți în acest an; f) Rata demografică reprezintă un indice care exprimă intensitatea cu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
393. În acest sens, o alternativă la perspectiva consumului oferită de Baudrillard reiese din textele lui Michel de Certeau, care prezintă mai detaliat modalitățile în care consumatorul își formează propriile stiluri, practici în legătură cu obiectele, modurile prin care își personalizează și particularizează atât consumul, cât și viața cotidiană. Dacă de Certeau caută să observe performanțele pe care subiectul le construiește în raport cu repertoriul obiectelor, la Baudrillard avem de-a face cu fascinația care începe să crească față de lumea obiectelor și față de ceea ce Mike
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reia diviziunea simulacrelor prin raportare la alte concepte, precum cel de utopie sau science-fiction. În această abordare a problemei, simulacrelor de prim ordin, în calitatea lor de simulacre naturale, care se bazează pe imagine și imitație, le corespunde imaginarului utopiei (particularizată de Baudrillard prin dorința de a restitui în mod ideal imaginii lui Dumnezeu natura sa). Simulacrelor de ordinul doi, catalogate ca productive și fondate pe energie, forță și materializare tehnologică, le corespunde science-fiction-ul (ca exemple pentru această categorie, sunt "viziunea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru a considera că aici simulacrul este omniprezent, deoarece acesta nu rezidă în ideea că realul este fals, ci în indiferențierea dintre adevărat și fals. De altfel, Baudrillard oferă ca exemplu de simulacru nu doar America în totalitatea sa, ci particularizează, afirmând că Disneyland-ul498 este un model perfect inclusiv pentru simulacrul de ultim nivel, în calitatea sa de imaginar care nu este nici adevărat, nici fals, ci doar o "mașină de simulare". Dacă europenii au mania diferențierilor, americanii par a eluda
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]