4,933 matches
-
Vineri, C. Antonescu saluta de la pupitrul conferinței de presă ținute la Cotroceni mitingul organizat de Radu Mazăre la Constanța. Duminică, s-a dus la manifestația USL de la Timișoara, atacându-l pe Traian Băsescu în stilul cunoscut. Crin Antonescu e la fel de partizan ca și înainte de a deveni președinte interimar”. Arătând că, potrivit legii fundamentale, președintele interimar ar trebui să dea dovadă de neutralitate, Cristian Preda precizează că reprezentanții USL ”văd doar paiul din ochiul altuia, nu și bârna din ochii lor”. Constituția
Cristian Preda: USL vede doar paiul din ochiul altuia () [Corola-journal/Journalistic/43609_a_44934]
-
casei, a patriei, a existenței proprii. Aceste tablouri chinuitoare o urmăresc în timpul nopților fără somn. (...) Cu timpul, în oraș au început să acționeze grupuri de diversiune antifascistă. Anna fără să stea mult pe gânduri participa la acțiunile organizației clandestine de partizani. Riscându-și viața, lipea noaptea afișe și făcea propagandă, mergea prin case, convingea pe locuitorii orașului Berdiansk să creadă în victorie. „Aceste convorbiri cordiale - își amintește ea -, aproape să îi aducă un glonț în cap. Sunt recunoscătoare lui Fadeev pentru
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
arestare, au trecut la percheziție, au luat fotografiile de când absolvise facultatea și cadoul de la Mihail Semionovici - tabachera aurită de malahit. I-au pus cătușele și au plimbat-o prin tot orașul „prin Piața mare, unde erau spânzurați de nemți doi partizani. S-au oprit lângă spânzurătoare și unul dintre ei i-a spus: „În rând cu ăștia o să fii spânzurată, curvă jidovească”. Anna era acuzată cum că a fost aruncată de NKVD din Moscova pentru activitățile subversive. Împotriva ei au depus
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
poate, chiar mult mai târziu, în cadrul luptelor pentru independență națională și suveranitate, amintind de războiul din Sarajevo, de pildă. Celebra întrecere de la Wartburg a poeților din marea sală se petrece într-un univers prăbușit și distrus de război, invitații fiind partizani ce poartă mitraliere Kalașnikov (de ce oare?). Ne-ntrebăm ce apără aceștia și pe cine într-o întrecere artistică. Elisabeta însăși îmbracă haina de partizană într-un mod total de neînțeles. Pelerinii reîntorși de la Roma devin foști prizonieri de război, eliberați
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]
-
decizie cu privire la modalitatea de contestare a documentului întocmit de Comisia Europeană. Europarlamentarul Cătălin Ivan a confirmat pentru că se dorește atacarea conținutului "superficial" al raportului, fiind luată în vedere și opțiunea creării unui nou document. "Este clar că este un document partizan și neechilibrat. Avem posibilitatea unei rezoluții. Avem posibilitatea de a iniția o dezbatere în Parlamentul European sau de a pune niște întrebări Comisiei Europene", a spus europarlamentarul social-democrat Corina Crețu, sâmbără seara, la Digi 24. La rândul său, Cătălin Ivan
Europarlamentarii USL vor întocmirea unui nou raport MCV. De ce ar accepta Barroso by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56911_a_58236]
-
Principalul mesaj al intervențiilor este ‘Nu vrem divizarea țării’ ”, scrie Pușkov pe contul său de Twitter. Ucraina, care are 46 milioane de locuitori, este divizată între estul rusofon și rusofil, majoritar, și vestul naționalist și ucrainofon. Aproximativ 10.000 de partizani ai președintelui Ianukovici s-au strâns în fața clădirii unde are loc congresul, purtând afișe pe care se putea citi ” Minerii din Donbas împotriva terorismului” sau ” Noi suntem împotriva fascismului”.
Ucraina fierbe! Congres pro-Rusia în mijlocul protestelor () [Corola-journal/Journalistic/54751_a_56076]
-
Poartă cu mândrie cravată de pionier, desenează cu iscusința steaua roșie, cu cele șase colțuri ale ei, o republică - un colț, indura stoic asprimea învățătorului care-l tratează că pe un mic soldat. „E războiul rece și suntem la scoala partizanilor” conchide copilul, înțelept. Alți idoli s-au ivit: Marx („care poartă un nume de câine: nu e nici Rex, nici Lux, ci Marx”), Engels, Lenin. Bineînțeles, cum i-a înștiințat învățătorul, „cel mai important e Mareșalul nostru Tito. Ceilalți erau
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
acasă, iar mama se alege cu un superb buchet de flori. Cu ocazia aniversării Mareșalului, a celui care veghează asupra tuturor și a orice - casă, școala, echipa de fotbal -, se organizează pe stadioane fastuoase manifestații, cu dansuri și cântece de partizani: „Este Crăciunul nostru comunist, se sărbătorește nașterea unui copil sărac care, ajuns mare, a devenit salvatorul și cel mai apropiat prieten al oamenilor sârmani.” Seară, copiii au drept să stea până târziu ca să vadă un bun și însuflețitor film de
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
americane din Asia și consecințele ei, 3) conflictul inevitabil dintre China și Rusia în care fac istoricul politicii rusești în Asia de la Ioan cel Groaznic și până azi. Am strâns un material menit să deștept chiar pe cel mai încăpățânat partizan al amiciției cu Moscova. Nu am făcut și nu fac altceva decât să studiez politica Kremlinului. Îți voi cita din Essais sur l’histoire de la civilisation russe 3, lucrarea lui P. Miliukov apărută în traducere franceză în 1901, cu o
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
viziune dezinvoltă, ar putea fi adus episodul (menționat adeseori de Cenacliștii de primă linie) versurilor interșanjabile, trecând cu ușurință (printr-un troc altminteri amical) de la un autor la altul, mai ales în cercul Aerului cu diamante) O impietate, desigur, pentru partizanii poeziei ca act de revelație. Nu numai Iaru, dar și destui alți optzeciști de primă mărime au susținut ideea unei atitudini degajate față de literatură. Nu neapărat în versurile lor (aici destui critici se află în eroare), ci în sistemul așa-
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
amploarea bătăliilor de tancuri din zona Kursk, comentând strategia și tactica fiecărei tabere beligerante, potrivit tipului tancurilor de pe câmpul de luptă. Este descris succesul debarcării și consolidarea unui cap de pod în Italia, cititorii fiind informați și despre amploarea „luptelor partizanilor” anti-Mussolini împotriva trupelor germane, forme eficiente de rezistență anti-germană existente și în multe alte zone ale conflagrației mondiale. Considerând (în august 1943) că războiul din Europa se îndreaptă „spre o nouă fază”, Analist își reintitulează rubrica -„Războiul în 7 zile
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
se poate compara cu cel din trecut. Astăzi este „război total, în sensul că el angajează în luptă, direct sau indirect, întreaga națiune sau, cum e cazul acum, întregul continent.” În alte materiale va comenta, pe larg, lupta clandestină de partizani din Iugoslavia, URSS, Franța, Italia, Albania, Grecia și China. În acest context al realităților militare, G.Ivașcu scrie despre conflictul de interese geopolitice între cele două tabere, criticând Axa fascistă și pentru intențiile ei strategice privind „Noua ordine” și anularea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
numărul din 18 iunie, Analist comentează situația războiului în „A 250-a săptămână” de la declanșare și stăruie asupra întrebărilor: Uniunea Sovietică își va continua neabătut ofensiva pe teritoriul Germaniei? și Cum se vor rezolva problemele din Franța, De Gaulle și partizanii francezi, ale căror acțiuni militare sunt elogiate, cu deosebire, de „ruși și americani”? În 2 iulie 1944, Analist consideră că situația războiului în Europa este „În faza decisivă. La Est, adică pe frontul principal al acestui război după ce în sectorul
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
zona sudică a Ucrainei, înspre România. La sfârșitul lui iulie 1944, Analist (G.I.) comentează, pe două pagini de revistă, la rubrica „Situația”, Problema coordonării între cele trei fronturi ale Aliaților: din Răsărit, din Franța, Belgia și Italia, cu luptele de partizani din Iugoslavia, Albania, Grecia, Italia, Polonia, Franța. Apreciază colaborarea cu partizanii din Iugoslavia, însă consideră nesatisfăcătoare colaborarea trupelor anglo-americane debarcate cu partizanii francezi. În amplul foileton, Analist se oprește și asupra situației din China - armata populară victorioasă în lupta împotriva
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Analist (G.I.) comentează, pe două pagini de revistă, la rubrica „Situația”, Problema coordonării între cele trei fronturi ale Aliaților: din Răsărit, din Franța, Belgia și Italia, cu luptele de partizani din Iugoslavia, Albania, Grecia, Italia, Polonia, Franța. Apreciază colaborarea cu partizanii din Iugoslavia, însă consideră nesatisfăcătoare colaborarea trupelor anglo-americane debarcate cu partizanii francezi. În amplul foileton, Analist se oprește și asupra situației din China - armata populară victorioasă în lupta împotriva japonezilor etc. Comentatorul arată însă, pe baza informațiilor din presa americană
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Problema coordonării între cele trei fronturi ale Aliaților: din Răsărit, din Franța, Belgia și Italia, cu luptele de partizani din Iugoslavia, Albania, Grecia, Italia, Polonia, Franța. Apreciază colaborarea cu partizanii din Iugoslavia, însă consideră nesatisfăcătoare colaborarea trupelor anglo-americane debarcate cu partizanii francezi. În amplul foileton, Analist se oprește și asupra situației din China - armata populară victorioasă în lupta împotriva japonezilor etc. Comentatorul arată însă, pe baza informațiilor din presa americană, o realitate crudă: armata japoneză deține poziții strategice importante, astfel că
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
trupelor, îl face pe Ivașcu să considere încleștarea militară mondială și totală. Sunt înregistrate și principalele conferințe politice cu efect în evoluțiile strategicomilitare. Relatarea evenimentelor militare din teatrele de război este dublată și de cea de pe fronturile din spatele frontului, lupta partizanilor, prilej de a aprecia voința de a învinge a milioanelor de oameni, refuzul de a accepta înfrângerea. G.Ivașcu exprimă conștiința colectivă a tuturor bunilor români, preocupați de viitorul Patriei lor. El judecă evenimentele militare și politice în relație nemijlocită
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
întrebările jurnalistului Radu Tudor au continuat. El susține că jaful uriaș din perioada 2008-2012 a fost arătat prin lege, însă DNA și PArchetul General continuă să protejeze responsabilii jafurilor. Pe de cealaltă parte procurorii nu mai au credibilitate din cauza "stilului partizan în care-și selectează țintele, dosarele, chemările și reținerile".
Radu Tudor despre audierea la DNA a lui Fenechiu: Gașca PDL pe când? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36801_a_38126]
-
dl. Marga ca personalitate academică, universitară, intelectuală, pe de altă parte ICR este o instituție foarte importantă. ICR a fost și este încă, din păcate, o temă sau o zonă care s-a transformat în ceva foarte, foarte politic, foarte partizan. Nu ar trebui să fie așa. ICR ar trebui să fie o instituție care pledează pentru cultura română, pentru imaginea României peste tot. Nu știu exact detaliile, care sunt mulțumirile și nemulțumirile, nu știu în ce măsură se putea face mai mult
Crin Antonescu, reacție după demisia lui Andrei Marga by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36867_a_38192]
-
și tradiția conservatorilor din Vechiul Regat, în privința orientării politicii externe a României Reîntregite. Gruparea politică din jurul lui A.C.Cuza și simpatizanții săi se proclamă antisemită, înclină spre relații politice cu Italia lui Mussolini, apoi cu Germania hitleristă, ca treptat, din partizanii lui A.C.Cuza să se desprindă grupul de tineri intelectuali, în frunte cu liderul mitizat Corneliu Zelea Codreanu, în noua formațiune politică, Garda de Fier. Astfel, Iașul se transformă într-o scenă de confruntări ideologice și politice, adesea în forme
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Cuza să se desprindă grupul de tineri intelectuali, în frunte cu liderul mitizat Corneliu Zelea Codreanu, în noua formațiune politică, Garda de Fier. Astfel, Iașul se transformă într-o scenă de confruntări ideologice și politice, adesea în forme violente, între partizanii Gărzii de Fier și reprezentanții intelectualității ieșene de orientare democratică, populară, de centru stânga, liberali, țărăniști, social-democrați și comuniști, solidari în promovarea unei politici antifasciste, antirasiste, antidictatoriale, de alianță tradițional-istorică cu statele fostei Antante: Franța, Anglia, Rusia, partidele antifasciste din
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
lateral din coloana USL într-un proiect atât de drag lui Ponta, pe care premierul l-a susținut până în prăsele. Distorsiunile îl discreditează pe Ponta ca om politic: el respingea proiectul în urmă cu un an, ca apoi să devină partizan în urma unor jocuri de culise. Crin Antonescu n-a vorbit doar despre stradă, ci a spus cu subiect și predicat că se dezice de o poziție gen Ponta, care, ca premier emite o ordonanță, dar ca deputat respinge proiectul, și
Gușă: Declarația lui Antonescu marchează o criză fără precedent în USL by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35420_a_36745]
-
tema unui referendum pentru exploatarea de la Roșia Montană pe care premierul spune că o va susține. Înaintea plebiscitului însă, proiectul va ajunge în Parlament. ”Subiectul Roșia Montană a fost o problemă de actualitate și în timpul Guvernului Boc. Eu am fost partizan al proiectului, iar Boc, nu. De asta nici nu s-a făcut. Știu discuțiile dintre Boc și RMGC, participarea companiei românești din Baia Mare era de 19% și a cerut 25%. El a ajuns la cifrele astea, dar a zis: nu
Ponta: România ia 75% din exploatările Roșia Montană, am renegociat contractul by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35542_a_36867]
-
Roșia Montană, acuzându-l pe Victor Ponta de avizul dat de Executiv referitor la exploatarea aurului de la Roșia Montană, în condițiile în care, anul trecut, șeful statului critica tergiversarea avizelor pentru exploatarea de la respectivul sit minier. "Sunt în continuare un partizan al mineritului, exact din aceleași motive: creșterea prețului pe piața mondială la cupru, aur, argint, metale. Nu poți să faci ceva împotriva societății. Trebuie deschis un dialog, dar calea nu este să păcălești lumea. Spre exemplu, să dedici o lege
Băsescu vrea referendum pentru Roșia Montană. Chirieac: Președintele vrea să-i lipească o ștampilă de corupție premierului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35546_a_36871]
-
și domnilor, în primul rând doresc să vă mulțumesc pentru ocazia pe care mi-ați dat-o, de a fi alături de dumneavoastră la un moment de care românii sunt mândri. Acum 69 de ani, armata slovacă, armata rusă, armata română, partizani slovaci, partizani români au contribuit la eliberare Slovaciei de sub jugul fascist. Aici, pe teritoriul Slovaciei, sunt 11.000 de militari români căzuți la datorie pentru libertatea Europei. Istoria celui de-al Doilea Război Mondial ne-a învățat un lucru: să
Băsescu: Xenofobia și rasismul reapar cu vitalitate în Europa by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35620_a_36945]