4,832 matches
-
zilei „care nu cunoaște amurgul, a zilei care nu cunoaște umbra”. Cel care își asumă crucea eroului îmbracă cămașa morții ca și mireasa rochia pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să nu-i spui: De ce nu ești erou? Amintiți-vă de eroii și sfinții închisorilor comuniste! Există, chiar și un imn al eroului: „Când îți este somn, să nu dormi. Când îți este foame să rabzi. Dacă
IN MEMORIAM ADRIAN IOVAN EROUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_adrian_iovan_eroul_stefan_popa_1390462978.html [Corola-blog/BlogPost/361589_a_362918]
-
mare capacitate de regenerare o are prostia (Mircea Radu Iacoban). • Dreapta a deschis ușa și stânga a intrat prima. • Părerile multora sunt înfluențate de salariu. • Care e diferența dintre cererile care nu se aprobă și cele care se resping? • Mătuși patriotice (Andrei Pleșu). • Mulți te prețuiesc numai ca să te vândă. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 27 decembrie 2015 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (207/208) - MARGARINA & OUL ȘI GĂINA / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul
ZICERI (207/208) – MARGARINA & OUL ŞI GĂINA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1451484816.html [Corola-blog/BlogPost/372569_a_373898]
-
Mâine, 10 septembrie 2016, se împlinesc 144 de ani de la moartea revoluționarului patriot Avram Iancu. An de an, asociațiile cultural patriotice îl comemorează pe eroul Munților Apuseni la bustul acestuia din centrul orașului Carei. În acest an o parte din membrii acestor asociații vor face mai întâi o deplasare la manifestările naționale de la mormântul lui Avram Iancu de la Țebea. “Avram Iancu
Avram Iancu, eroul național al ardelenilor stă la Carei pe un soclu deteriorat by http://uzp.org.ro/avram-iancu-eroul-national-al-ardelenilor-sta-la-carei-pe-un-soclu-deteriorat/ [Corola-blog/BlogPost/92889_a_94181]
-
adevărat uimitor. Cât de tânără poate fi poezia, chiar și după decenii de așteptare! Și tot poetul mărturisește că a iubit în scurt pământescul popas, „lumina, / a soarelui, / a lumii, / a stelelor, / a ochilor de copil”.(Mai multă lumină). Dimensiunea patriotică este și ea prezentă în carte, în poezia „Obrâșie”. Poetul își încearcă forțele și în specia sonetistică, reușind un sonet perfect intitulat „Iubire”. Dar și multe alte sonete îl definesc și-i arată firea sensibilă, rigoarea, predilecția pentru frumos. Pastelurile
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
artistică.” (Academia Română, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România); „Paul Constantinescu, făuritorul unor opere atât de valoroase se va afla pe piscul cel mai înalt al celor ce cu condeiul inspirației componistice au exprimat cu măiestrie nobile idealuri, sentimentele religioase și patriotice ale poporului român.” (Prof.univ.dr. Victor Giulea); „Proiectându-se luminoasă peste tenebrele care au curmat pâlpâitul vieții muzicianului, opera lui Paul Constantinescu devine, în tot ce are mai puternic și mai dăruit, o permanență a artei naționale și mondiale.” (Dr.dhc
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1482407985.html [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
știe ciștigă", a colaborat la realizarea emisiunilor "Universitatea Radio", "Amfiteatru Literar"și altele. În paralel cu activitatea din radio, a scris proză pentru copii și tineret. Prima lui carte "Cercelul domniței"(1970), este o povestire cu tentă istorică, de educație patriotică în spiritul vremii, dar alcătuită și compusă într-un stil cald și curgător, valorificând limbajul oral în maniera lui Ion Creangă. "Povestea unui steag tricolor"(1981) evocă istoria (în bună parte reală) a unui steag moștenit de la sărbătoarea Marii Unirii
IOAN ION DIACONU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_ioan_ion_diaconu_.html [Corola-blog/BlogPost/366867_a_368196]
-
Lumii (Râmnicu Vâlcea), Telegraful Român (Sibiu), Mitropolia Olteniei (Craiova), Altarul Banatului (Timișoara), Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Iași), Argeșul Ortodox (Pitești), Călăuza Ortodoxă (Galați), Cronica Episcopiei Hușilor (Huși), Credința Străbună (Alba Iulia), Renașterea (Cluj-Napoca), Legea Românească (Oradea), Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic (Oradea), almanahul Viitorul, editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală și Meridională (Paris), Almanahul Parohiei ortodoxe române din Viena, Buletinul Științific, seria „Teologie Ortodoxă” (Pitești), Vestitorul Ortodoxiei (București), dar și în publicații laice precum Cotidianul (București), Steaua (Cluj Napoca; unde
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Încoronării, cunoscută acum și sub numele de Catedrala Reîntregirii - simbol al unității noastre naționale, realizată prin actul din 1918, unire după care românii au dus un trai bun, viața era frumoasă și țara întreagă era cuprinsă de un mare avânt patriotic, de o dorință puternică de a face ceva concret pentru Românie Mare. Preotul ne-a vorbit și noi ascultam în tăcere. Eram, îmi amintesc, copil ascultător pe atunci, interesată de frumoasele povești, care se înscriseseră în istoria neamului nostru. Poate
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
suflete, ci și inimile lor. La primirea frățească și cordială pe care v-am făcut-o ați putut simți cum pulsul țării-mamă cunoaște același ritm cu al dumneavoastră. Chiar dacă Unirea tuturor românilor reprezintă o necesitate istorică, înțeleasă de toate inimile patriotice de dincoace și de dincolo de Carpați, de la Nistru până la Tisa, totuși destinul a avut nevoie și de instrumentele lui: oameni care au ținut sus steagul idealului național și i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voința, i-au
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
Ceea ce am văzut cu ochii mei la Chișinău sunt drepturi de ocupant, nu de naționalitate conlocuitoare. Înțelegeți? Îнцțэлегеци? Понимаешь? Fără supărare, fraților! Egalitate, egalitate, dar nu încălcând realitatea! Și, totuși, am avut în Piața Mare un sentiment de mare mândrie patriotică. Ștefan cel Mare trăiește, încă, în inima și mintea multor basarabeni! Nu doar tineri. Tinerii, însă, sunt formidabili! Cei care știu istoria adevărată. Vă rog, nu mai vorbiți de unire, ci de REUNIRE, ceea ce e e cu totul altceva! Am
TABLETA DE WEEKEND (122): PREZENT LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REÎNTREGIRII NEAMULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1436660700.html [Corola-blog/BlogPost/379945_a_381274]
-
care ar vrea tineretul de ambele maluri ale Prutului. Încep să-și reamintească ce moștenire ne-a lăsat Ștefan cel Mare și Sfânt și cine le sunt frații! Și, totuși, am avut în Piața Mare un sentiment de mare mândrie patriotică. Ștefan cel Mare trăiește, încă, în inima și mintea multor basarabeni! Nu doar tineri. Tinerii, însă, sunt formidabili! Cei care știu istoria adevărată. Vă rog, nu mai vorbiți de unire, ci de REUNIRE, ceea ce e cu totul altceva! Să știe
TABLETA DE WEEKEND (122): PREZENT LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REÎNTREGIRII NEAMULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1436660700.html [Corola-blog/BlogPost/379945_a_381274]
-
mult în scop autopublicitar mișcarea civică, și fără grija strategică de a se înmulți, este unii nechezoli alcoolizați în Nesimțirea la Tricolor, maidanezul comunitar are dreptate, necăjiți a zavistie că de ce să inițializeze tot ea, Autoelita, campania corosivă contra simțirilor patriotice ale tineretului nostru idealist din RO și DRO în WO, atâta cât se mai poate el forma nemankurt sub corupțiune și fără biblioteci Borges-Eco, impregnându-ne ea sofismul colonial imperialist de râde Dușmania cum că e firesc să fim o
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
astea aveți obligația să faceți copii și să îi educați în simt civic, si cu aleasă educație ortodoxă și naționalistă. Acesta este testamentul meu în viață, doresc să menționez aici și un prieten drag Rafael Catalin-paul Ciobotaru a cărei misiune patriotică este de a cânta rock pentru această țară, si de a manifesta public împotriva imigranților, îl menționez cu dragă căldură în suflet pe prietenul meu Biolan Liviu, care este un adevărat profesor și mentor pentru tânăra generație și pentru mine
TESTAMENT de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1476298819.html [Corola-blog/BlogPost/350272_a_351601]
-
cu riscul vieții lor, continuau să propovăduiască Cuvântul Evangheliei, noile mii și mii de oameni, ignorând persecuția, se alăturau noii credințe. Această mișcare de masă crea și forțe politice capabile să se lupte împotriva aristocraților spanioli catolici. Apăruse un curent patriotic al populației subjugate, care căuta să se elibereze, să devină stăpână pe ea însăși. Această stare de lucruri dusese la multe revolte, războaie, între provinciile Țărilor de Jos, cu puterile catolice: Spania, Potrugalia, Franța, și chiar Anglia. Noua credință protestantă
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1443679785.html [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
a fost promulgată Legea 53/2013. Ba chiar și după această promulgare, întrucât nu existau instrucțiuni de aplicare, iar oficialitățile refuzau birocratic să se angajeze, tot împreună cu organizațiile societății civile, cu susținerea din presă și a autorităților locale de simțire patriotică, spre cinstirea acestei Legi, am organizat anul trecut multe manifestări în localitățile țării și o amplă manifestare centrală pe Valea Prahovei, aflată în legătură internet cu organizații culturale ale românilor de pretutindeni și în legătură sufletească directă cu participanții care
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1407023599.html [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
va face această sărbătorire dacă, abuziv, ministerul pe care l-ați condus, nu și-a îndeplinit obligația legală de a elabora normele de aplicare?!” Desigur, noi, societatea civilă, alături de confrații din presă, de instituțiile și autoritățile locale conduse cu simțire patriotică, vom face aceasta Și vă spun foarte clar de ce: 1. Pentru adevărurile istorice despre devenirea, ființa și cultura noastră care se atestă prin limbă; 2. Pentru cinstirea viziunii poeților și cărturarilor noștri care au cântat întotdeauna „ Limba ce-o vorbim
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1407023599.html [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
anume organizație extremistă a secuilor ar fi încercat un atentat ”terorist”, se crede, la o manifestație a românilor din Târgu Secuiesc, însă nu doresc să intru în detalii. Nu încă, cel puțin. Personal, am așteptat și încă aștept trezirea spiritului patriotic al fraților mei - românii. Aștept asta de ceva timp și sunt conștient că voi mai aștepta, însă evenimente precum sărbătoarea națională de 1 Decembrie au rolul unei scântei, dacă e să comparăm iubirea de patrie cu un foc. Nu pot
ROMÂNII DE 1 DECEMBRIE ȘI ÎN GENERAL de BONAȚ ALEXANDRU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/bonat_alexandru_1449229132.html [Corola-blog/BlogPost/343086_a_344415]
-
2012”- antologie de poezie, ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012 „Poeme hai-hui”- antologie de poezie, ed. Singur, Târgoviște, 2012 “Simbioze lirice”- antologie de poezie, ed. Anamarol, noiembrie 2012 “Scripta manent” - antologie proză scurtă, ed. Anamarol, București, 2013 „Suflet românesc”- antologie poezie patriotică, ed. Măiastra, Târgu Jiu, 2013 „Sărutul”- antologie poezie, ed. Măiastra, Târgu Jiu 2014 Volume în curs de apariție: “Nerătăcitele rostiri”-poezie “Amalgam”-poezie “«Pastile» contra singurătății” - eseuri, proză scurtă „Cărări de timp”- roman “Românii din Cipru - adevăr și legendă”- biografii
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Georgeta_Resteman.html [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
un capital prețios care îți asigura simpatia și respectul camarazilor de suferință. S-au creat versuri în închisorile comuniste cu cele mai variate teme, de la cea care exprima revolta și setea de libertate, cu implicite accente mesianice, trecând la lirica patriotică, erotică, religioasă, la specia epigramei și pamfletului; lumea literară a închisorii se vădește a fi una la fel de pestriță ca și cea a Bucureștilor interbelici. Poeți cu sau fără vocație, mulți dintre deținuți, creau versuri sau doar le recitau cu sentimentul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485349195.html [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
între doi poli ai trăirii care figurează o artă poetică guvernată de sentimente profunde. Cel dintâi este iubirea, apanaj al vârstei de tinerețe, dar și reflex al unui mod perpetuu de media relația sa cu lumea - iar celălalt este sentimentul patriotic, expresie a unui mod de a trăi, în deplină simbioză cu patria-mamă. Arta poetică a autoarei se construiește pe aceste două coordonate ale trăirii care dimensionează percepția lirică. Sentimentul inefabil al iubirii autoarea ni-l descrie în poeme precum ”Regăsire
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
dintre sunt și nu sunt Streașina ta m-a dosit în cuvânt Unde mă-ntreb dacă sunt sau nu sunt”(Sunt și nu sunt) Meditația poetică gravă, cu accente imprimate de seriozitatea temei abordate, o întâlnim în poeziile de inspirație patriotica: De țară, Doina, Tepețe, Maria Ta, Straină printre-ai săi, a sa printre străini. Limbajul poetic simplu, rostit în graiul molcom și dulce al spațiului moldovenesc, topește în retortele sale toate comorile păstrate în pământul frământat al Basarabiei. Rostirea solemnă
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
patos în poemul ‘Realități”. Concluzia poemului are valențele unei sentințe implacabile: Sensuri absurde își pun măștile vechi.” Portretul artistei, din tinerețea care irumpe bogat, este figurat în poemele care fixează coordonatele majore ale volumului, sublimând fiorul erotic și vibrația sentimentului patriotic.Toposul acestor trăiri îl alcătuiesc termeni care emoționează și răscolesc. Sunt cuvinte cu valoare de simbol, care străbat, ca un leitmotiv, paginile volumului: ”candela”, ”rugăciune”, ”Dumnezeu”, ”țară-mamă”, ”masă”, ”pâine”, ”vin”. Elementul de coeziune este iubirea, care dă poetei forța de
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
deznădăjduite. Acest mare Poet a reușit foarte bine să acopere rușinoasele ode care trebuiau aduse dictatorului cu niște spectacole excelente dând, totodată, o gură de aer proaspăt culturii noastre și reîncălzind spiritul național amorțit. Cu un așa de înalt nivel patriotic, ca al Cenaclului Flacăra, România nu cred că se va mai întâlni prea curând, dacă nu cumva... niciodată. Ce putea face mai mult Poetul nostru, cu toată carisma și îndrăzneala sa, când poporul geme și conducătorul lui este un dictator
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_unui_mare_roman_poetul_adrian_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1352234716.html [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
Zilei Armatei și eliberării Clujului. După cuvântul introductiv rostit de Maria Bobină, ștafeta a fost preluată de corul ce ființează patronat de centru, avându-l ca dirijor pe Modest Vișoiu. Corul a dat glas unei suite de cântece și poezii patriotice. Cu multă sensibilitate, au interpretat, acompaniați de cor și de grupul instrumental format din Gheorghe Jucan - clape, Augustin Teglas - vioară, Dumitru Tătar - saxofon, Alexandru Petran - vioară, soliștii: Victor Aldea, Sandu Țăgureanu, Ana Pralea, Elena Loghin. Romică Topan a recitat plin
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_despr_al_florin_tene_1383209134.html [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
temeinică a misionarismului cărturăresc întru luminarea celor din jur, dar și amplificarea acestora printr-o știință deosebită a pastorației. Cu cât era mai plecat în fața Dumnezeului său, cu atât avea o șiră a spinării mai dreaptă întru rostirea convingerilor sale patriotice și ale iubirii de neam; cu cât era mai adâncit în studiul și decriptarea trăirilor metafizice, cu atât avea mai directă vorbire și înțelegere cu orice categorie de ființă umană. Îl simțeam drept și auster în tăria credinței sale, dar
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_1_corneliu_leu_1327654795.html [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]