1,787 matches
-
în cazul unei ischemii cardiace care ar putea declanșa un episod de angină pectorală, durerea lipsește, dar la înregistrarea ECG în timpul episodului ischemic sau ulterior la un test de efort apare subdenivelarea segmentului ST. Mai mult decât atât, apariția anginei pectorale în aceste condiții poate presupune un grad de ischemie mai severă iar prezentarea la medic este de cele mai multe ori întârziată. De altfel, cel mai adesea prezentarea la medic cu ocazia unui infarct miocardic acut se face pentru simptome atipice, cum
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
descoperite electrocardiografic, așa zis silențioase, pot fi asociate unor simptome care se descoperă la o anamneză țintită a pacienților și care sunt compatibile cu instalarea infarctului. Infarctele silențioase apar mai frecvent la pacienții care nu au prezentat în antecedente angină pectorală, la pacienții cu diabet zaharat și la cei cu hipertensiune. Adesea, ischemia silențioasă succede infarctului silențios în evoluția pe termen lung (8). În ultimii ani s-au acumulat mai multe date epidemiologice care demonstrează că atât ischemia miocardică silențioasă cât
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
cu diabet zaharat. În acest sens, datele din studiul Framingham au fost confirmate și de studii ulterioare. Modificările asimptomatice ale segmentului ST în populația generală. Se cunoaște că o parte dintre pacienții cu boală cardiacă ischemică severă nu dezvoltă angină pectorală. La aceștia, episoadele de ischemie miocardică tranzitorie ar putea fi silențioase, deși se pot decela modificări ale segmentului ST la monitorizarea Holter. Numărul de evenimente ischemice silențioase îl depășește mult pe cel al celor simptomatice, fiind evaluat la 75 % din
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
deși se pot decela modificări ale segmentului ST la monitorizarea Holter. Numărul de evenimente ischemice silențioase îl depășește mult pe cel al celor simptomatice, fiind evaluat la 75 % din totalul episoadelor ischemice detectate prin monitorizare ambulatorie la pacienții cu angină pectorală stabilă (61). Numeroase studii au arătat că prezența ischemiei silențioase induce un risc de 3 ori mai mare de apariție a deceselor de cauză cardiacă, comparativ cu pacienții fără ischemie silențioasă (54). Alte studii au arătat că, în pofida controlului simptomelor
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
60 mg-zi, trimetazidina inhibă oxidarea acizilor grași, comutând metabolismul energetic spre oxidarea glucozei. Aceasta ar avea ca efect o creștere a capacității de efort, o reducere a simptomelor anginoase și o scădere a nevoii de nitroglicerină la pacienții cu angină pectorală insuficient controlată prin medicația clasică (39). Acest efect benefic a fost confirmat la diabetici (58), la care trimetazidina poate fi folosită ca un tratament complementar celui cu nitrați, betablocante sau blocanți ai canalelor de calciu. Inhibitorii enzimei de conversie a
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
la moarte.". Aceasta a fost miracolul pe care l-am trăit când am stins ultima țigară. Dar să clarificăm ceva în povestea cu herpesul și unguentul. Herpesul nu e o metaforă pentru cancerul de plămâni, pentru ateroscleroză, emfizem pulmonar, anghină pectorală, astm cronic, bronșită sau boală coronariană. Nu e o metaforă pentru banii duși pe apa sâmbetei, pentru respirația urât mirositoare și dinții pătați, pentru starea letargică, pentru hârâiala din piept și tuse, pentru anii în care ne sufocăm singuri întrebându
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
întâmplă. Ori de câte ori tragi din țigară, inhalezi gudroane cancerigene în plămâni. Iar cancerul nici măcar nu e cea mai rea boală fatală cauzată total sau parțial de țigări. Fumatul are o contribuție hotărâtoare în bolile de inimă, în ateroscleroză, emfizem pulmonar, anghină pectorală, tromboză, bronșită cronică și astm. Pe vremea când fumam, nu auzisem niciodată de ateroscleroză sau emfizem. Știam că permanenta hârâială din piept, tușea cronică, crizele de astm și de bronșită tot mai frecvente erau urmarea directă a fumatului. Dar, deși
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
mi-am dat seama că nu mai am nevoie de masaj. Cu vreo doi ani înainte să mă las, aveam uneori dureri violente în piept, îmi era teamă că e vorba de cancer pulmonar, dar acum cred că era anghină pectorală. N-am mai avut nici o criză de când m-am lăsat de fumat. Când eram copil, sângeram din abundență când mă tăiam. Eram foarte speriat. Nimeni nu-mi explicase că sângerarea este de fapt un proces natural, fundamental de vindecare și
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
dintre manubrium și corp un unghi proeminent înainte - unghiul lui Louis - liniile transversale care merg de la o margine la cealaltă - foseta supraxifoidiană situată deasupra apendicelui xifoidian. Pe această față se inseră în partea: - superioară: fasciculele sternale ale sternocleidomastoidianului; - mijlocie: marele pectoral; - inferioară: marele drept abdominal. Fața posterioară este concavă și vine în raport cu organele din cavitatea toracică. La nivelul feței posterioare se inseră mușchii: - sternocleidomastoidian, - sterno-tiroidian, - triunghiularul sternului, - diafragmul. Extremitatea superioară sau baza prezintă pe linia mediană un șanț profund - furculița sternală
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
porțiune rugoasă pentru inserția ligamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); - în partea internă, rugozitate pentru inserția ligamentului costo-clavicular; - între cele două porțiuni șanțul longitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marginea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. În porțiunea rămasă liberă dintre cele două inserții musculare marginea posterioară prezintă raport cu mușchii omo-hioidieni, scaleni, precum și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al scurtei porțiuni din bicepsul brahial și tendonul coracobrahialului; - față superioară pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - față inferioară care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - margine externă pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; . - margine internă pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral Marginea externă, axilară, laterală este groasă prezentând tedonu a uls superior fațeta rugoasă triunghiulară pentru inserția ntă cavitatea glenoidiană prin care se realizează articularea cu capul humerusului. nului cii vasculare de unde rezultă vascularizarea suplimlui lungii porțiunimușchiui tricepbrahial. La nivelul unghiului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
rotund; - mica tuberozitate humerală - trohin - situată extern, anterior și inferior față de gâtului anatomic; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului are forma unei piramide triunghiulare torsionate în axul lung. Fosa radială Fața anterolaterală prezintă deasupra mijlocului linia rugoasă în formă de V: V-ul deltoidian
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Inervația se realizează prin nervul subclavicular rezultat din plexul brahial. Acțiunea: 1. este de coborâre a claviculei și a umărului; 2. de protecție a plexului brahial. MUȘCHIUL MARE PECTORAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fasciculul superior: se formează de pe jumătatea medială a marginii anterioare a claviculei; - fasciculul mijlociu, sternocostal: pornește de pe fața anterioară a sternului și de pe cartilajele primelor 6 coaste adevărate; - fasciculul abdominal: se inseră la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sternului și de pe cartilajele primelor 6 coaste adevărate; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. * anterior față de mușchi: fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. * anterior față de mușchi: fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și pielea; - posterior: sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta este la orizontală; 2. participă la proiecția anterioară a umărului; 3. realizează rotația internă a brațului 4. când
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta este la orizontală; 2. participă la proiecția anterioară a umărului; 3. realizează rotația internă a brațului 4. când ia punct fix la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
este la orizontală; 2. participă la proiecția anterioară a umărului; 3. realizează rotația internă a brațului 4. când ia punct fix la nivelul humerusului realizează ridicarea toracelui în sus (mișcarea de cățărare); 5. este mușchi auxiliar în inspir. MUȘCHIUL MIC PECTORAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Prin trei digitații de pe fețele antero-laterale ale coastelor III, IV și a V-a. Inserția terminală este comună pentru cele trei fascicule formate și se găsește la nivelul marginii mediale a procesului coracoid
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
trei digitații de pe fețele antero-laterale ale coastelor III, IV și a V-a. Inserția terminală este comună pentru cele trei fascicule formate și se găsește la nivelul marginii mediale a procesului coracoid al omoplatului. - anterior: cu fața posterioară a marelui pectoral; - posterior: se găsesc coastele, spațiile intercostale și mușchiul mare dințat; - lateral: vine în contact cu organele din axilă; - marginea infero-laterală: cu fascia brahială și pielea; - marginea supero-medială vine în raport cu mușchiul subclavicular. Nervii pectoral medial și lateral din plexul brahial. Acțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
omoplatului. - anterior: cu fața posterioară a marelui pectoral; - posterior: se găsesc coastele, spațiile intercostale și mușchiul mare dințat; - lateral: vine în contact cu organele din axilă; - marginea infero-laterală: cu fascia brahială și pielea; - marginea supero-medială vine în raport cu mușchiul subclavicular. Nervii pectoral medial și lateral din plexul brahial. Acțiunea: 1. când ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid și coboară umărul în jos și înainte; 2. este auxiliar în mișcările de basculare ale omoplatului; 3. când ia punct fix la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Mușchiul prezintă: * fascicule musculare anterioare, claviculare; * fascicule musculare mijlocii, acromiale; * fascicule musculare posterioare, scapulare. Inserția terminală este pe tuberozitatea deltoidiană. - extern: cu pielea; - intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular; - anterior: formează împreună cu marginea superioară a mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral. Provine din nervul axilar (C5 - C6). Acțiunea: 1. fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă a brațului; 2. fasciculele mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută de mușchiul supraspinos și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
bicepsului Pe fața medială a humerusului, în porțiunea mijlocie a acesteia. Provine din nervul musculocutanat. - adductor al brațului; - proiector înainte al brațului; - coboară brațul când ia punct fix la nivelul brațului. Raporturi 1. este acoperit de mușchii deltoid și mare pectoral; 2. acoperă mușchii: mare dorsal, mare rotund și subscapularul; 3. lateral: cu mușchiul biceps brahial (capul scurt al acestuia); 4. medial: și cu nervii: median, ulnar, musculocutanat și cu vasele brahiale. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI - MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL Inserția de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
studiu multicentric recent [170] a analizat morbiditatea cardio-vasculară la o cohortă de pacienți diabetici și non-diabetici din momentul începerii dializei; după o urmărire prospectivă de 42 de luni s-a constatat o prevalență de 46% a insuficienței cardiace, 19% angină pectorală, aritmii 7% și boală vasculară periferică 8%. Așa cum am mai arătat, excesul de risc cardio-vascular în BDR avansată, atât în predializă cât și după începerea dializei, este dat de un cumul de factori, în care celor „clasici” li se asociază
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
începerea dializei și 45-55% în primul an după începerea dializei), comparativ atât cu pacienții diabetici cu funcție renală normală cât și cu pacienții non-diabetici cu IRC [75]. Principalele manifestări clinice sunt insuficiența cardiacă fără dureri precordiale și crizele de angină pectorală în cursul ședințelor de dializă, diagnosticul fiind tranșat prin modificările ecocardiografice. Prezența limfocitelor Tk la nivelul leziunilor vasculare endoteliale și al plăcilor de aterom pare să aibă un rol determinant în reducerea numărului de fibre musculare netede și înlocuirea acestora
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
diabetici dializați Acești factori sunt în mod special importanți pentru identificarea pacienților cu risc crescut și includerea lor în programe de monitorizare de specialitate. Astfel, mortalitatea cardio-vasculară este puternic influențată de antecedentele de boală cardiacă a pacientului (infarct miocardic, angină pectorală) [106], ca și de simptomatologia severă de polineuropatie autonomă (hipotensiune ortostatică) și fumatul. Alți factori clinici care influențează supraviețuirea pacienților diabetici dializați sunt: vârsta la data inițierii dializei (relație invers proporțională cu rata de supraviețuire), tipul diabetului (T1DM are un
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]