17,095 matches
-
Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului Singurătatea abisului Motto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului” (Ion Scorobete - Anduranță) Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
abisului Motto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului” (Ion Scorobete - Anduranță) Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul ondulat. Lumina Mediteranei (Grecia, Italia) l-a jutat pe Ion Scorobete să-și
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul ondulat. Lumina Mediteranei (Grecia, Italia) l-a jutat pe Ion Scorobete să-și decanteze emoțiile lirice. Așa stau lucrurile în volumul Exerciții de singurătate/ΑΣΚΉΣΕΙΣ ΤΗΣ ΜΟΝΑΞΙΆΣ (Amanda Edit, București, 2016), ediție bilingvă, româno-greacă. Remarcabila traducere în limba elenă se
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
un astfel de țâșnet frumos / în albia lui heraclit”. (Îmbrățișare) Thales e menționat datorită geometriei sale plane desăvârșite: „n-am avut nici o șansă să/ modific unghiurile/ planurilor/ altfel de cum le-a înfățișat/ pe duna de nisip milesianul Thales”. (Umbră). În ceea ce privește peisajul marin, acesta reprezintă un cadru propice dragostei. Apa aparține prin excelență regimului nocturn al imaginarului (Gilbert Durand) și conferă fluiditate, senzualitate, muzicalitate și intimitate: „Despre femeie vorbește spiritul mării/ o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
califică urmarea, pe termen scurt, a faptei. Apoi, referința lor se amplifică: reverberațiile cuprind, din aproape în aproape, întregul univers de discurs, într-o expansiune ce vizează repere temporale și spațiale nedefinite. „Înnoptarea medievală”, percepută ca întunecare și încețoșare a peisajului fizic, se răsfrânge asupra celui sufletesc, sugerându-i nemărginirea, flexibilitatea temporală și spațială. Întruparea gemelară a aceluiași suflet, într-un timp și un loc neprecizate, în fapt, reconstituirea dublului în unitatea sa originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
general tehnica literaturii. Dibran Demaku vine în fața noastră cu poeme scurte și bune ca inspirație pentru pictori: „amurg purpuriu din septembrie/ inundat în culorile razelor de soare/ visul de odinioară a prins aripi/ un curcubeu într-un colț de cer” (Peisaj). Sau: când se-mpart drumurile vieții/ în insula din Itaka sau Kreta/ adevărului i-se prăbușește visul” (Drumurile vieții) Prin structura ei, lucrarea de față nu este dedicată doar artiștilor ci și amenilor de rând. Într-un mod autentic, pornind
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
s-a suit pe acoperiș prin acele trepte sparte ale vârstei pentru a aranja șindrila de unde picura ploaia O bucurie de nedescris își mișcă glandele din loc încât sârmele de unde vine lumină verde s-au rupt Acei nori negri, acel peisaj gri acel vis cenușiu al copilăriei începură să se albească de suspin VJESHTË E VONË Și një petk i vjetruar plot arna rri e varur vjeshta në gozhdën e ndryshkur të stinës E tund era netëve me hënë fëshfërin și
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
Dar m-am oprit privind cum vântul / La cântul păsărilor mute / A-nfășurat tăcut pământul”. Sentimente patriotice răzbat din multe poezii, provenite din spiritul strămoșilor noștri care mureau zâmbind, în apărarea patriei.” Amintiri despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de miel, tolba cu-amnar / Doinindu-și viața din caval și nai. // Altare-aveau cioplite-n piatră, / Căci dacii
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ELISABETA IOSIF - BASARABIA - DRUMURI DE LUMINĂ Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Într-un peisaj paradisiac, drumul dintre Orhei și Soroca, șerpuind printre coline împrimăvărate, anunța înnoirea anotimpului. În acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit acasă ascultând în
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
de pescuit. De-a lungul celor 12 localități, pe valea Răutului, un afluent de dreapta al Nistrului, se derulează dealurile de calcar, ce au adunat istorie. În arealul Orheiului se află primul Parc Național al Republicii Moldova de 32000 de ha - peisaj de codru. În apropiere de Orhei, la 18 km, localitatea Butuceni: eco - resort, un sat declarat ecologic, unde orice mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
MIHAI BATOG-BUJENIȚA VISCOLUL Vântul a bătut cu furie și zăpada a căzut necontenit trei zile la rând. Când zările s-au limpezit, sătenii din Glodeni, cu mic, cu mare, au ieșit din case, să admire peisajul. Mai ales pe vale, la numiții văleni, unde troienele acoperiseră aproape complet câteva locuințe. Priveliștea era destul de frumoasă, din zăpadă ieșeau câteva hornuri care fumegau, iar din grajdurile acoperite de nămeți se auzeau mugete, răgete, behăituri sau cotcodăceli. În fine
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
avea la el în sat și, de fiecare dată când ploua, îi plăcea să-și spele picioarele în iarba curții. Ne mai spune că în fiecare dimineață are grijă să scoată cu grijă orice buruiană care ar încerca să strice peisajul și că este foarte bucuros când îl udă și simte că întreaga curte se înviorează. Ajungem în dreptul a ceea ce ar însemna pentru gospodăria pe care o vizităm casa de vacanță. Domnul Pătra se oprește și, înainte de a intră în casă
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
publicate. Acum vă veți întreba probabil care sunt marile surprize. N-am descoperit nici un mare romancier, deasemenea nici un poet nou. În schimb, în planul gândirii pot să dau un nume, fiindcă este una dintre surprizele extraordinare care au apărut în peisajul intelectual românesc: e vorba de eseistul și filozoful Horia-Roman Patapievici. Are în jur de 35 de ani, a scris enorm sub Ceaușescu, dar n-a vrut să publice un rând: tăcerea ca rezistență interioară. Era un "științific". Va părăsi probabil
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
suntem structural incapabili să producem și să savurăm o anume punctualitate. Pofta de cursivitate și reiterare, setea de contemplație ori vegetare, propensiunea pentru staza sonoră ne fac să uităm de multe ori că muzica e totuși o artă temporală, că peisajul din dreptul urechii e bine să plece, să se miște: sonoritățile se schimbă, fie și infinitezimal, de la o secundă la alta, o modulație, un glissando, o cezură, o nouă pulsație, un accent, un incident timbral ori spectral îl modifică ireversibil
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
arate celebrele coline cu pământ roșu din zona Dong Chuan, la aprox. 180 km nord de Kunming. Incredibilă călătorie! Chiar dacă nu s-a nimerit să vizităm această zonă în lunile de maximă frumusețe (aprilie - mai) tot am fost uimiți de peisajul aproape ireal al locurilor. În plus, în drumul nostru, cred că am văzut peste 10 porci tăiați, cumva ca în România mea natală. Însă aici, curțile caselor sunt foarte mici sau deloc, iar porcii erau tăiați și preparați la vedere
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
un joc. Eugčne Ionesco călătorea cu soția lui, Rodica Ionesco, într-un metrou aglomerat, așa cum se pare că a fost mereu metroul parizian. Lumea agitată, numeroasă a reușit să-i separe preț de cîteva stații pe cei doi soți. Cînd peisajul s-a mai liniștit, cînd vagonul s-a mai golit, Rodica Ionesco, cu umorul ei cunoscut, ca după un reflux spectaculos, a revenit lîngă soțul său cu următoarea observație: "Domnule, am impresia că v-am mai întîlnit undeva..." n debutul
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
ar fi jenantă, ar fi ridicolă. Și invers. n P.S. În revista "Luceafărul", un scriitor cu termenul de garanție expirat, pe numele său Fănuș Neagu, oferă o mostră de vulgaritate și mitocănie pe care le credem demult abolite, măcar din peisajul revistelor culturale. Viteaz nevoie-mare, Neagu își începe discursul cu o afirmație peremptorie, menită să ne arate pe ce înălțimi Himalayce s-a cocoțat unul dintre cei mai desăvârșiți mânuitori de tirbușoane și desfăcătoare de capace din istoria recentă: "Nu există
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
întreabă Care Românie?, așa cum acum 16 ani se întreba Care normalitate? și, după ce înșiră vreo 20 de fețe urîte ale României, conchide: , Sînt patriot cîtă vreme nu deschid televizorul sau nu ies pe stradă". Lui Alex. Leo Șerban îi plac peisajele și nu-i plac oamenii. Chiar și interviul dat de Alexandru Andrieș în același număr al revistei conține, fără voia intervievatului, răspunsul la întrebare: "Suport din ce în ce mai greu lipsa de educație". Subscriem cam la tot ce le place și nu le
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
din acele lumini, un șuvoi de argint s-a născut sub strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu iarăși a zis: Cu acest arbore de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
credeți cumva că o Întâlnire de acest fel cu „grizzly”, lupul sau caribou, s-ar petrece la fel. Atenție deci! În mica rezervație naturală erau multe perechi de cetățeni de toate vârstele, dotați cu tot necesarul, pentru captarea și vizualizarea peisajului. (nefiresc Însă, lipseau copii, poate din teamă!) Nu pot să nu amintesc pescarii, mereu prezenți, cu tolbă plină, dar nu și cu peste! La mică distanță de la intrare, observăm, o mulțime de aparate captatoare de imagini, pe trepied, cu obiectivul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
devenind cinic cu sine însuși), se ivește și fenomenul invers, al exacerbării materiei. Paradoxal, golul e desemnat prin recursul la materii dense, "grele", la lut și la plumb: "se-auzea coasa/ cuiva pe care nu l-am văzut/ codru-arăta veșted/ peisajul era de lut/ nicăieri nici o urmă/ perechi-perechi/ prin timpii celui de-al treilea pol/ ger uscăciune plumb și gol// golul care nu se mai curmă" (nu era casă-adevărata casă). Se află aci o instinctivă reacție la dispariție. Un paratrăsnet cvasifiziologic
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
noastre cum sunt? Complicate și înfricoșătoare, își spune el cel mai adesea, când face o pauză în timpul vizitei sale săptămânale. Dar acum nu simte asta. Se apleacă în față, lăsându-și greutatea pe palmele sprijinite de pervaz, și jubilează dinaintea peisajului pustiu și clar. Vederea lui - care a fost întotdeauna bună - pare a i se fi ascuțit și mai tare. Observă fragmentele de mică scânteind în dalele scuarului, excrementele porumbeilor pe care distanța și frigul le-au întărit, preschimbându-le în
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
între critic și autorul supus analizei și nimeni, cu excepția acestora, nu dă semne că ar mai intra în rezonanță. De aceea, o carte precum Singura critică, menită să descifreze tipurile de gândire și sistemele critice ale comentatorilor literari, aplicată la peisajul literar actual, ar părea o încercare utopică, inutilă, lipsită de vreo finalitate practică. Cum arată criticul literar ideal? În urmă cu douăzeci de ani, Mircea Martin îi schița portretul din câteva linii: "...aș admira mult pe criticul care ar avea
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
astfel o anumită dinamică în plus, miza se nuanțează și ea, perspectivele asupra vibrațiilor fenomenului artelor spectacolului sînt personalizate, discuțiile devin punctuale și nu se prea bat cîmpii. Festivalul s-a transformat, an după an, în cel mai important, poate, peisaj teatral al mișcării din Franța, și nu numai, locul unde îți poți face o idee limpede despre ce se întîmplă în spațiul acesta cultural, care sînt numele mari, noi sau nu, și ce fac acum, regizorii selecționați sînt prezenți cu
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
între critic și autorul supus analizei și nimeni, cu excepția acestora, nu dă semne că ar mai intra în rezonanță. De aceea, o carte precum Singura critică, menită să descifreze tipurile de gândire și sistemele critice ale comentatorilor literari, aplicată la peisajul literar actual, ar părea o încercare utopică, inutilă, lipsită de vreo finalitate practică. Cum arată criticul literar ideal? În urmă cu douăzeci de ani, Mircea Martin îi schița portretul din câteva linii: "...aș admira mult pe criticul care ar avea
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]