1,360 matches
-
n-o discutăm cu oameni cari n-au dreptul de-a o discuta cu noi. Pact între țară și dinastie, Constituția e un instrument de pace internă, întărit prin jurământul regelui, e proprietatea țării. Numai reprezentanții țării, nu reprezentanții lui Pelin și Țepeluș, au dreptul de-a o schimba. Nu avem a discuta cu furi și gazde de furi prețul și calitatea unor lucruri cari nu sunt ale lor. Nu cei amenințați cu pușcăria și carantina de propriul lor șef pot
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe bază de ceapă, usturoi, hrean și Equisetum sp. sunt utilizate în combaterea unor boli fungice, urmând a fi o potențială cale de combatere și pentru alți patogeni (ex. Monilinia sp. la pomii fructiferi). Extractele de urzică, camfor, rubarbă sau pelin au fost utilizate în combaterea unor afide și a altor dăunători (tab 6.1.). De exemplu, extractele de alge conțin nutrienți, microelemente, substanțe de creștere și vitamine, ceea ce determină un răspuns din partea plantei prin creșterea rezistenței sale. Alte extracte, cum
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
migrație se numără articolul lui Dorin Dobrincu, care preia explicația oferită pentru termeni ca emigrație sau exil din Dicționarul explicativ al limbii române, ceea ce păstrează efortul de teoretizare În zona generalului. Din acest punct de vedere, definiția propusă de Mihai Pelin se plasează În aceeași sferă a generalului, căci, spune el, „termenul de emigrație acoperă situația generală - și majoritară - a cetățenilor născuți În România care au părăsit țara voluntar la maturitate pentru o lungă perioadă sau definitiv, Între 1940 și 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acesta „cuprinde cel mai bine referirile la românii desțărați după 1945”. Vezi Dorin Dobrincu, „Note pentru o istorie a exilului politic românesc. Primul deceniu postbelic”, Xenopoliana. Buletinul Fundației Academice A.D. Xenopol din Iași, VII, nr. 1-2, 1999, p. 135. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice. Destine În 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002, p. 9. Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
53. Teodor Cazaban, interviu de autor, 6 aprilie 2001, Paris, Înregistrare audio. Vezi doc. nr. 92, „Proces-verbal al Întîlnirii pentru crearea Ligii românilor liberi din Statele Unite ale Americii și statutul acesteia”, În Ion Calafeteanu, op.cit., pp. 347-356. Vezi și Mihai Pelin, op. cit. Cafés littéraires, În 1999, Encyclopaedia Universalis France S.A. (database on-line) accesată la 12 aprilie 2001. Monica Lovinescu, interviu cu autorul, Înregistrare audio, 3 aprilie 2001, Paris. „Corona” a fost una dintre cafenelele literare ale Parisului frecventate de intelectualii români
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adaugă o carte de „învățături” pentru tineri, Catargele înalte (1972), colecție de pseudoeseuri politice, alternând tonul sfătos cu prezentarea liricizantă a realităților comuniste. Mai interesantă este culegerea Farmecul pământului (1977), revizuită și retipărită în 1982 cu titlul Parfumul amar al pelinului verde. Subintitulată Jurnal la marginea dintre vis și viață, scrierea este una hibridă: amestec de memorialistică (idealizând satul natal și începuturile sale publicistice), însemnări cotidiene, jurnal de călătorie cu numeroase intruziuni eseistice pe teme de artă și literatură, încheindu-se
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
probleme ale reportajului literar, București, 1956; Oameni și fapte, București, 1957; Introducere în știința literaturii, București, 1962; Vârstele timpului, București, 1971; Catargele înalte, București, 1972; Farmecul pământului. Jurnal la marginea dintre vis și viață, București, 1977; ed. (Parfumul amar al pelinului verde), București, 1982; Semnul dintre ochi, București, 1983; Undeva, cândva, București, 1985; Trecânde anotimpuri, București, 1988. Repere bibliografice: Sasu, Progresii, 165-167; Tomuș, Răsfrângeri, 256-260; Stănescu, Jurnal, I, 271-275; Cristea, Faptul, 208-212; Raicu, Fragmente, 411-415; Raicu, Descoperirea, 179-189; Dicț. scriit. rom
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
Tălmăcind două dintre cărțile lui Leon Donici (Noul seminar și Floare amară) și scriind despre el, I. a încercat să îl reintegreze în cultura română. Susținută a fost și preocuparea pentru traducerea și cunoașterea unor autori bulgari - Ivan Vazov, Elin Pelin, N. Rainov, Ch. Hristov ș.a. Mai sporadice au fost transpunerile din și referințele la literatura ucraineană (un volum din G. Gașenko, tălmăciri din Taras Șevcenko), cehă (Jan Neruda, Vladislaw Vancura) sau polonă. Multe dintre traducerile apărute în periodice sunt însoțite
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
32. În anul următor, după moartea lui Colyer, este numit ambasador Cornelis Calkoen, care a deținut această funcție până în 174433. Către el se îndreaptă complimentele lui Constantin Ipsilanti, care-i oferă în 1728 „una mezza botte di vino apsinthiaco“ (vin pelin) și în 1737 zece ocale de vutcă pe care pârcălabul de Galați le expedia prin Isaccea la Babadag, unde diplomatul olandez se afla în tabăra otomană 34. Mai interesantă e rugămintea lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, în iulie 1737, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi de asemenea de ajutor. Acizii grași esențiali, cum ar fi cei ce se găsesc În semințele de in, uleiurile de pește și uleiul de ciuboțica cucului nocturnă pot de asemenea preveni și dizolva fibroamele, același efect avîndu-l urzicile, chelpul, pelinul negru și o combinație chinezească de ierburi numite „transportatorii sîngelui”, inclusiv crenguțele de scorțișoară, sîmburii de piersici și bujorii roșii 15. Voi discuta despre fibroame mai tîrziu Într-un capitol În care povestesc o Întîmplare personală despre fiica mea: „Medicina
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Nicolas Spathaire Milescu, M.A. Momina, Greceskii perevod XVII veka «Opisanie Sibiri» N.G. Spafariia), Paisie Velicicovski (Călugărul Ioannikios, A Homily for the Monastic Tonsure by St. Paisy Velichkovsky, Alexandru Duțu, Pour une histoire de la dévotion sud-est européenne. Contributions récentes, Valentina Pelin, The Correspondence of Starets Païsie of the Neamts Monastery), Mircea Eliade (Al. Zub, Histoire et anthropologie: la contribution de Mircea Eliade). Un spațiu important se acordă contactelor literaturii române cu literaturile din sud-estul european. Specialiști recunoscuți semnează articole despre relațiile
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
din Pernic, București, 1948; Haralan Rusev, În munți, București, 1951; Marko Marcevski, Insula Tombuctu, București, 1961; Dimităr Talev, Sfeșnicul de fier, pref. Mihai Gafița, București, 1962 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Dimităr Ianakiev, Experiența nu a reușit, București, 1964; Elin Pelin, Broscuța nemulțumită, București, 1972; Nevena Stefanova, Mulajul de ghips, București, 1980. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 288-289, IV, 248; Camil Baltazar, „Poeme în aer liber”, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; P.C. [Petru Comarnescu], „Poeme în aer liber”, „Ultima oră”, 1929, 100
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
Olteanu despre Fiziolog în literaturile slave și în literatura română; Gheorghi Dancev - traduceri ale Alexandriei din limba română în limba bulgară modernă); cărți bisericești (Ion Radu-Mircea despre Tetraevanghelul popii Nicodim, 1404-1405, cel mai vechi manuscris miniat din Țară Românească; Valentina Pelin - aspecte inedite în manuscrisele lui Gavriil Uric; Maria Harisiadis - miniaturile din tetraevanghelul moldovenesc de la Bibliotecă „Serai” din Istanbul; Anca-Irina Ionescu - circulația traducerilor românești ale Sinopsisului kievean; Dan Horia Mazilu - dezvoltarea hagiografiei în literaturile sud-est europene din secolele al XIV-lea
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
neisprăvire, LCF, 2000, 27; Micu, Ist. lit., 727-728; Roxana Răcaru, Pledoarie pentru bucurii mărunte, RL, 2001, 5; Daniel Cristea-Enache, Un Oblomov care scrie, ALA, 2001, 550; Popa, Ist. lit., II, 1147; Petraș, Panorama, 596-597; Dicț. scriit. rom., IV, 457-460; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 318; Tudorel Urian, Case cu pereții de sticlă, RL, 2003, 5; Manolescu, Enciclopedia, 653-654; Constantin M. Popa, Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003, 128-131; Săndulescu, Memorialiști, 286-297. D. Mc.
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
coajă de portocale - cu puțină terebentină. Cantități mici din acest amestec se consumau în ceapă coaptă, în decoct de măcriș și în alte leacuri. De asemenea casa trebuia afumată fie cu bălegar uscat de vită găsit în curte, fie cu pelin și semințe de brad sau cu măghiran și mentă uscate 560. Nu erau ignorate nici mijloacele indicate de o tradiție puternică. Ferindu-se de ciuma „ce să izvodisă în București”, Nicolae Mavrocordat (care, va muri, până la urmă, de ciumă, ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1981-1989; Adevăruri de toată ziua, București, 1987; Un fluture alb cu sânge pe aripi, Chișinău, 1992; Iarba vântului, București, 1993; Crimă pentru pământ, București, 1993; Râmnicul meu, Râmnicu Vâlcea, 2002; Ciocoii noi cu bodyguard, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Pelin, Rătăcirea în istorie, R, 1975, 1; Valeriu Râpeanu, „Niște țărani”, R, 1975, 1; Dumitru Micu, Un nou roman țărănesc, CNT, 1975, 9; Ulici, Prima verba, I, 193-195; Eugen Barbu, [Dinu Săraru], LCF, 1976, 21, 23-25; Eugen Seceleanu, „Clipa”, FLC, 1976
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
2001; Popa, Ist. lit., I, 775-777; Grete Tartler, Din „lupta cu Baal”, RL, 2002, 14; Mircea Coloșenco, Ziaristul total, „Unu”, 2002, 4-6; Cornelia Ștefănescu, Fără eufemisme, RL, 2002, 42; Cornelia Ștefănescu, Secțiuni în dramele unei epoci, RL, 2002, 43; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 315-316; Manolescu, Enciclopedia, 644-653. I. D.
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
G. St. Cazacu, Dem. Gh. Nolla, Ion Oana, Georg Unter, Radu Teculescu, Petre Frânculescu, I. Al. Bran-Lemeny, G. Cobzalău, Ionel Maxim, Octav Sargețiu, Dinu Ianculescu, Pompiliu Preda, Emil Blănaru, Ion Th. Ilea, Ioanichie Olteanu, Pavel P. Bellu, Mihai Beniuc, N. Pelin, N. Untărescu, Eugen Păcurariu, Ion Preda Misleanu, Al. Jebeleanu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Munteanu, Victor Calmuc, I. Lupu, C. Ștefaniu, Petre Bucșa, V. Copilu-Cheatră, Ion Apostol Popescu ș.a. Chiar dacă nu colaborează direct, Lucian Blaga se bucură de un mare prestigiu
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
11; Popa, Reîntoarcerea, 178-186; De vorbă cu George Uscătescu, îngr. Constantin Mustață, București, 1998; Rusu, Membrii Academiei, 544; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 383-388; Behring, Scriit. rom. exil, 28-29, 56-58, 88-90; Popa, Ist. lit., I, 1107; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 339-340; Manolescu, Enciclopedia, 694-698; Firan, Profiluri, ÎI, 315-320. M.P-C.
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
-mi prind capul în palme” (Ce număr port). Când și când regăsirea de sine se înfiripă în elanul erotic, epuizat însă grav, cu o intensitate reflexivă (Fierbinte e tăcerea, Dar tu exiști, exiști mereu, Ca orbul, iluzia, Iubire, floare de pelin amară ș.a.). În cazul particular, cel al poeților, se propune autointrospecția, trăirea profundă a îndoielilor existenței la nivelul individului, și nu al aparențelor („și-n fântânile / Noastre sunt tot mai puțini cei ce se uită, iată, / Mai degrabă sub focuri
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
III, București, 1980, 4, 175; A. L. Zissu, ALR, 537-542; Encycl. jud., XVI, 1185; Eugen Relgis, Obras (Profetas y Poetas), Montevideo, 1981, 269-271; M. Șorar, Directorul „Mântuirii”, RCM, 1989, 671; Sioniști sub anchetă. A.L. Zissu, îngr. și introd. Mihai Pelin, București, 1993; Dicț. scriit. rom., IV, 876-878. S. D.
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
vedere calitativ și cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicații și teme de studiu în lecțiile viitoare. Exemple: 1. Tema centrală: plantele medicinale Cele 8 idei secundare pot fi: sunătoare, mușețel, coada șoricelului, tei, mentă, gălbenele, pelin, rostopască. 2. Tema centrală: modalități de stimulare a potențialului creativ al elevilor Cele 8 idei secundare: conduita creativă a profesorului; climatul creativ din clasă; relația elev-elev; relația profesor-elev; modalitatea de evaluare; modalitățile de organizare a colectivului; atitudinea creativă a profesorului
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
Ardeleanu, „Escale spre noi înșine”, F, 1966,10; Boris Buzilă, „Escale spre noi înșine”, „Romanian Review”, 1967, 1; Dana Dumitriu, „Bunica Beps”, RL, 1974, 40; Dorin Tudoran, „Bunica Beps”, LCF, 1974, 44; Valentin Tașcu, „Bunica Beps”, F, 1974, 12; Mihai Pelin, „România - convergențe la universal”, LCF, 1976, 26; George Arion, „Încă 3 kilometri până la Apele Vii”, RL, 1977, 4; Voicu Bugariu, Fiorul materiei, LCF, 1978, 52; Grigurcu, Poeți, 278-280; Dan C. Mihăilescu, Semnele perenității, LCF, 1980, 1; Marcea, Varietăți, 261-262; Marian
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
Cronica literară susținută de Al. Piru e tranșantă, deși adeseori subiectivă. De la numărul 4/1976 conducerea revistei e preluată de un „colegiu redacțional”, în care Romulus Diaconescu este numit întâi „șef de rubrică” (mai târziu redactor-șef adjunct), iar Mihai Pelin rămâne redactor-șef adjunct. În următorii doi ani publicația tinde să devină locală, provincială și tot mai politizată. R. își recâștigă prestigiul odată cu numirea ca redactor-șef a lui Marin Sorescu (7/1978), redactor-șef adjunct fiind Romulus Diaconescu. În
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
ale publicației. Rar se face loc unor fragmente de roman, unor nuvele, schițe de Marin Preda, Gheorghe Suciu, Radu Tudoran, Dumitru Radu Popescu, Mircea Ciobanu, Radu Petrescu, Ion Cristoiu, Fănuș Neagu. Dintre scriitorii olteni pot fi menționați Vasile Băran, Mihai Pelin, Liviu Hotinceanu, Mircea Cojocaru, Andrei Pandrea, Marius Tupan, Constantin Mateescu, Nicolae Calomfirescu, Jean Băileșteanu, Romeo Popescu ș.a. Piese de teatru se publică mai rar, autorii selectați fiind Marica Beligan, Mircea Radu Iacoban, Victor Crăciun, Radu Sorescu și, evident, Marin Sorescu
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]