597 matches
-
Cultul Penticostal este unul dintre cultele creștine protestante recunoscute oficial în România. Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, penticostalii numărau 367.938 de adepți, adică 1,9% din populație. Penticostalii reprezintă a patra confesiune ca mărime, după ortodocși (85,9%), romano-catolici (4,6%) și reformați (3,2%). În SUA primele biserici penticostale române se pare că au fost înființate
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Cultul Penticostal este unul dintre cultele creștine protestante recunoscute oficial în România. Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, penticostalii numărau 367.938 de adepți, adică 1,9% din populație. Penticostalii reprezintă a patra confesiune ca mărime, după ortodocși (85,9%), romano-catolici (4,6%) și reformați (3,2%). În SUA primele biserici penticostale române se pare că au fost înființate pe la 1921-1922, în Michigan și Ohio. O biserică a existat și
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
în Michigan și Ohio. O biserică a existat și în Detroit, unde a fost tipărită o carte de cântări în limba română. Pavel Budeanu (1886-1958) a fost ordinat ca lucrător (pastor) penticostal în 1923; el locuia în Akron, Ohio. Acești penticostali români erau în cea mai mare parte emigranți originari din fostul Imperiu Austro-Ungar. Deși există tradiții orale despre diverse manifestări penticostale (în speță, glosolalie) în zona Mediaș (Dârlos), sau în zona Bucovinei (Vicovu de Sus) înainte de Primul Război Mondial, nu
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Persida Semenascu; din ea făceau parte alți trei credincioși. Persida Semenascu era la acea vreme prima româncă penticostală botezată cu Duhul Sfânt. Pe 3 iunie 1923, atât Persida cât și Bradin au fost botezați cu Duhul Sfant. Primul persecutor al penticostalilor din România a fost preotul ortodox din Păuliș, Cornel Popescu, care a determinat autoritățile locale din Radna să interzică noua "sectă". În 1923, Bradin, conducător fiind al noii asociații religioase, și Dumitru Stoi, secretar general, au protestat și au cerut
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Radna a trimis cererea lor prefectului județului Arad care a trimis-o Ministrului Cultelor. Un oponent mult mai influent și mai înverșunat a fost viitorul episcop al Aradului, Grigore Comșa, care îi detesta în egală măsură pe baptiști și pe penticostali. Acesta din urmă a lăsat în urmă o bogată colecție de scrieri „antisectare”, în care îi menționează și pe penticostali. Autorul "Noii călăuze pentru cunoașterea și combaterea sectelor" se arăta încrezător că în afară de cele două biserici deschise (la Păuliș și
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
mai înverșunat a fost viitorul episcop al Aradului, Grigore Comșa, care îi detesta în egală măsură pe baptiști și pe penticostali. Acesta din urmă a lăsat în urmă o bogată colecție de scrieri „antisectare”, în care îi menționează și pe penticostali. Autorul "Noii călăuze pentru cunoașterea și combaterea sectelor" se arăta încrezător că în afară de cele două biserici deschise (la Păuliș și Cuvin), penticostalii nu vor mai crește numeric. În primele decenii de existență, mișcarea penticostală din România a fost în mod
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
din urmă a lăsat în urmă o bogată colecție de scrieri „antisectare”, în care îi menționează și pe penticostali. Autorul "Noii călăuze pentru cunoașterea și combaterea sectelor" se arăta încrezător că în afară de cele două biserici deschise (la Păuliș și Cuvin), penticostalii nu vor mai crește numeric. În primele decenii de existență, mișcarea penticostală din România a fost în mod repetat trecută în rândul sectelor sau asociațiilor religioase interzise. Astfel, decizia 5734 din 29 ianuarie 1925 a Ministerului cultelor declară la art.
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
mod direct, însă decizia sa a fost prezentată în paragraful 5 al Hotărârii Nr. 5734 / 29 Ianuarie 1925: Această decizie oficială a fost publicată în ziare și a fost răspândită în toată România. A fost primul document oficial tipărit despre penticostalii din România și care, contrar scopului său, a ajutat mult ca penticostalismul să fie propagat, în sensul că a făcut ca mulți oameni să fie interesați în a cunoaște această doctrină, iar Gh. Bradin a primit în Pauliș multe scrisori
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
multe scrisori și vizite din diferite părți ale României. In 1926 erau deja șase biserici penticostale în județul Arad: Pauliș, Cuvin, Arad (Micalaca), Maderat, Pancota, Soimoș. În 1925, Episcopul ortodox al Aradului, Dr. Grigorie Comșa, a început o acțiune împotriva penticostalilor, fiind cel mai mare dușman al lor (1925 - 1937). Totuși în paginile pe care le-a scris despre penticostalismul românesc în "Noua călăuză pentru cunoașterea și combaterea sectelor" a demonstrat o bogată și corectă informație în comparație cu istoricul baptist Alexa Popovici
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
informație în comparație cu istoricul baptist Alexa Popovici. Comșa era fericit că erau doar două biserici penticostale și era sigur că numărul lor nu va mai crește. Episcopul Comșa într-o petiție trimisă prefectului de Arad, în 1926, i-a acuzat pe penticostali de fanatism și că erau instrumente ale comuniștilor. El a cerut represalii și de asemenea să fie intentat un proces împotriva penticostalilor, care chiar a avut loc. Gheorghe Bradin din Pauliș și Ilie Gavril din Toimoș au fost arestați și
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
va mai crește. Episcopul Comșa într-o petiție trimisă prefectului de Arad, în 1926, i-a acuzat pe penticostali de fanatism și că erau instrumente ale comuniștilor. El a cerut represalii și de asemenea să fie intentat un proces împotriva penticostalilor, care chiar a avut loc. Gheorghe Bradin din Pauliș și Ilie Gavril din Toimoș au fost arestați și trimiși în fața Curții Marțiale din Sibiu și de acolo la Timișoara, unde au fost eliberați pentru că nu era nici un motiv pentru ca să fie
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
misionarul suedez penticostal George Steen. Mai târziu, Steen a vizitat România și l-a ordinat pe Thellmann ca pastor al bisericilor penticostale săsești (Darlos, Curciu, Boian etc.). Se pare că Thellmann avea să devină unul dintre cei mai importanți păstori penticostali ai minorităților etnice din acel moment. Autoritățile române au fost indiferente față de mișcarea penticostală din mijlocul maghiarilor. În anul 1997 Biserica Penticostală Maghiară din Timișoara și-a celebrat cei 70 de ani de la înființare (1927 - 1997). Conform lui C. Cuciuc
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Creștinilor botezați cu Duhul Sfânt și Ucenicii Domnului”, dispunând de 200 case de rugăciune și având ca lideri pe Caraman, Cojocaru, Jiloveanu și Izbașa. Într-un articol despre confesiunile neoprotestante din România în perioada 1945-1965 cercetătorul Gheorghe Modoran arăta că penticostalii crescuseră de la 3.061 în 1948 la 53.691 în 1958, adică de peste 17 ori. Evoluția numerică a penticostalilor în anii 1948-1958 se prezintă după cum urmează: 3.061 (1948); 33.274 (1950); 21.000 (1952); 41.944 (1954); 47.012
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Caraman, Cojocaru, Jiloveanu și Izbașa. Într-un articol despre confesiunile neoprotestante din România în perioada 1945-1965 cercetătorul Gheorghe Modoran arăta că penticostalii crescuseră de la 3.061 în 1948 la 53.691 în 1958, adică de peste 17 ori. Evoluția numerică a penticostalilor în anii 1948-1958 se prezintă după cum urmează: 3.061 (1948); 33.274 (1950); 21.000 (1952); 41.944 (1954); 47.012 (1956); 53.691 (1958). Potrivit recensământului din 2002, cultul penticostal număra în România 324.462 de membri, fiind astfel
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Solca s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. La recensământul din 2002, din cei 4.456 locuitori ai orașului Solca, 4.029 s-au declarat de religie ortodoxă (90,41%), 189 penticostali (4,24%), 136 adventiști (3,05%), 69 romano-catolici (1,54%), 21 creștini după Evanghelie, 9 creștini de rit vechi și 3 greco-catolici. Populația orașului Solca s-a redus mai mult prin desprinderea în anul 2007 a satului aparținător Poieni-Solca, care
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
pe cel mai mic (56,19%). Dintre capitalele de state federative, Teresina are cel mai mare procent de catolici din țară (86,09%), urmată de Aracaju, Fortaleza, Florianópolis și Joăo Pessoa. Brazilia are multe din curentele creștinismului. Astfel, există: neo-penticostali, penticostali și protestanți tradiționali (majoritatea dintre ei baptiști, prezbiteri și metodiști) predominant pornind din Minas Gerais spre sud.În aceeași regiune, mai ales în Minas Gerais și în Săo Paulo, un număr mare din clasa de mijloc, aproximativ 1-2% din populația
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
capitalele statelor federative, Rio de Janeiro are cel mai mare procent de protestanți non-penticostali din țară (10,07%), urmat de Vitória, Porto Velho, Cuiabá și Manaus. Goiânia este însă capitala de stat federativ cu cel mai mare procent de protestanți penticostali din țară (20,41%), urmată de Boa Vista, Porto Velho, Belém și Belo Horizonte. Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă are un număr de 1.104.886 membri. Populația creștin-ortodoxă este de 500.000 membri, compusă din
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
Un sondaj de opinie din 2007, făcut de „Datafolha” și publicat în ziarul „Folha de S. Paulo”, a pus intrebări diverse referitoare la credințele religioase ale poporului brazilian.În acest sondaj, 64% s-au declarat a fi catolici, 17% protestanți penticostali, 5% protestanți non-penticostali, 3% spiritiști, 3% adepți ai altor religii, 7% nereligioși sau atei. Mai puțin de 1% s-au declarat a fi adepți ai religiilor afro-braziliene. 93% din brazilieni cred în învierea lui Isus Cristos; 92% cred în existența
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani. La recensământul din martie 2002 a fost înregistrată următoarea structură confesională la populației județului Alba: 86,2% ortodocși, 3,9% reformați, 3,6% greco-catolici, 1,9% penticostali. Pentru 4,4% din locuitori nu a putut fi stabilită apartenența confesională. În municipiul Alba Iulia își are sediul Arhidieceza de Alba Iulia, cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul României. La Blaj își are sediul mitropolitul greco-catolic, care este
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
ortodoxe. Cea mai mare parte a populației României, respectiv 86,7%, s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2002, . Ponderea comunităților religioase aparținătoare altor ramuri ale creștinismului este următoarea: romano-catolici (4,7 %), reformați (3,7 %), penticostali (1,5 %) și români uniți (0,9 %). Astfel, populația creștină din România reprezintă 99,3% din totalul populației țării. În Dobrogea există și o minoritate islamică compusă majoritar din turci și tătari. De asemenea, la recensământul din 2002, în România
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
și germani (1,43%). Pentru 6,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali (1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități. În anul
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
40,26%) și romi (5,57%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia județului Bihor, după
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
de maghiari (23,07%) și romi (1,09%). Pentru 7,49% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,8%), dar există și minorități de reformați (13,62%), romano-catolici (9,16%), penticostali (4,77%), baptiști (3,48%) și greco-catolici (2,99%). Pentru 8,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Oradea era de 223
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
86,58%). Principalele minorități sunt cele de romi (5,42%) și maghiari (1,53%). Pentru 5,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,91%), dar există și minorități de penticostali (3,76%), greco-catolici (1,27%) și romano-catolici (1,03%). Pentru 6,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 2012 Ovidiu Laurențiu Bălan (PSD) a fost ales ca primar al municipiului.Este reales ca primar în 2016. Componența Consiliului
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
ucraineni (1,4%) și germani (1,07%). Pentru 12,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,07%), dar există și minorități de baptiști (3,5%), romano-catolici (3,5%) și penticostali (2,42%). Pentru 12,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]