1,178 matches
-
fel se întâmplă când recepționăm discursul unui șef sub semnul imaginii formate cu ocazia primului contact cu el, lucru ce poate altera înțelegerea corectă a mesajului transmis de șeful în cauză. Pentru a ne putea debarasa de o asemenea distorsiune perceptivă, trebuie să ținem minte că oamenii se comportă diferit în activitate, și acest lucru se întâmplă mai ales când condițiile sunt schimbate. Percepția defensivă Aceasta este o altă față a distorsiunii discutate mai înainte. Dacă unui șef i se spune
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
1989), International Encyclopadia of Communications, Oxford University Press, vol. 1-4. *** (2007), Mind Tools Communications Skills, http://www.mindtools.com INDEX DE NOȚIUNI A Abilitate a comunicării, 11, 12, 13, 16, 34, 35, 36, 38, 41, 51, 52, 59, 67, 145 perceptivă, 41 socială, 33 ajutoare vizuale, 147 analogie greșită, 128 arta comunicării eficiente, 12 articulare / pronunție, 149 Ascultare activă, participativă, 160 atentă, 160 marginală, 160 ascultător eficient, 159, 165 audiență, 19, 26, 27, 39, 82, 86, 172, 173 autoprețuire, 37 B
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
el concepe viața psihic într-o continu dezvoltare, o prezint genetic, începând cu funcțiunile inferioare și evoluând, ca și organismul însuși, ctre forme superioare. Urmeaz, de aici, o ierarhie filogenetic a tendințelor, începând cu procesele elementare, reflexele simple, cu actele perceptive și conduitele sociale rudimentare, trecând apoi cu ajutorul limbajului, la conduitele intelectuale simple, credințe și, în final, la conduitele superioare raționale, experimentale și artistice. Tot Janet este cel care a introdus în psihologie și noțiunea de tensiune prin care se înțelege
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
aduse din memorie și pe care, printr-un rapid raționament de analogie, le descoperim ca aparținând percepției noastre. Dac reflexul este un act exploziv care se desfșoar dup legea tot ori nimic', care se declanșeaz printr-o singur excitație, actul perceptiv necesit dou sau mai multe stimulente, unele preparând iar altele dezlnțuind actul si, tocmai acest fapt suprim caracterul exploziv, adic: prima excitație nu este suficient pentru a duce la consumarea actului; mai e necesar o a doua care s o
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
adic între faza de latenț și faza consumației, se face, la om, printr-o faz intermediar, numit de Janet faza erecțiunii. Tocmai aceast faz, spune Ralea, oprește explozia reacției și instaleaz fenomenul așteptrii, care permite toat desfșurarea ulterioar a actului perceptiv. Ca și Janet, Ralea consider c așteptarea e condiția principal a tendințelor în erecțiune, a pstrrii acestor tendințe treze, fr a fi consumate. Format dintr-un lanț de momente succesive, așteptarea presupune memorie pentru c prima stimulare nu trebuie uitat
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
prezint genetic, începând cu funcțiunile inferioare și evoluând, ca și organismul însuși, ctre formele superioare. Urmeaz de aici, (potrivit interpretrilor raliene a operei maestrului su, o anumit ierarhie filogenetic a tendințelor, începând cu procesele elementare, reflexele simple (necondiționate, cu actele perceptive, cu conduitele sociale rudimentare și trecând cu ajutorul limbajului la conduitele intelectuale simple, credința și apoi conduitele superioare, raționale, experimentale, artistice. Nu este greu de observat, privind în aceast oglind, în aceast ierarhie filogenetic, o anumit schem conceptual logic și gradat
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
2000) 1. 1. 3. Realizarea demersului didactic Actul predării-învățării se înscrie într-un proces relațional. Este o acțiune orientată și organizată de o persoană având o poziție privilegiată în grup, cu scopul de a provoca modificări de comportament, prin procedee perceptive, psihomotorii, cognitive și afective. Învățătorul, prin arta sa, produce schimbare influențând, produce noul, fără să atingă. Ca să influențeze, el trebuie să știe cum, el trebuie să intuiască dorințe și curiozități, să prevadă reacții și comportamente și să fie pregătit să
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
câștigă în acest sens. „Capacitățile senzoriale-perceptive și interpretative ale percepției devin mai acute și mai eficiente.“ Dacă sincretismul este o caracteristică ce se menține de-a lungul întregii preșcolarități, fenomenul începe să se diminuieze la școlarul mic, datorită creșterii acuității perceptive față de componentele obiectului perceput, cât și datorită schemelor logice, interpretative ce intervin în analiza spațiului și a timpului perceput. Importante aspecte discriminative se dezvoltă la copii în legătură cu spațiul mic. Orientarea spațială pe foaia de hârtie, percepția de spațiu, decodificarea prin
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
logice, interpretative ce intervin în analiza spațiului și a timpului perceput. Importante aspecte discriminative se dezvoltă la copii în legătură cu spațiul mic. Orientarea spațială pe foaia de hârtie, percepția de spațiu, decodificarea prin diferențiere a grafemelor, antrenează o extrem de fină activitate perceptivă. Cresc distanțele pe care le percepe copilul, se produc generalizări ale direcției spațiale (dreapta, stânga, înainte, înapoi, aproape, pe lângă, deasupra, sub), se încheagă simțul topografic. Sub influența experienței școlare, crește precizia diferențierii și a denumirii formelor geometrice, se dezvoltă capacitatea
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
de adunare și scădere se poate face, fie folosind reuniunea a două mulțimi disjuncte și diferența a două mulțimi, fie folosind rigletele. „Pentru formarea și însușirea noțiunii de adunare se pornește de la operații cu mulțimi de obiecte concrete uzuale - etapa perceptivă, după care se trece la efectuarea de operații cu reprezentări ce au tendințe de generalizare - etapa reprezentării, apoi, în final, se introduce conceptul de adunare / scădere“. Operația aritmetică decurge din situațiile matematice din viață și este expresia unei operații mentale
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
conceptele; dar în felul acesta atrofiază capacitatea noastră de abstragere și o dată cu aceasta întreaga noastră capacitate de a înțelege"28. Înlocuirea lui homo sapiens și symbolicum cu homo videns determină și trecerea în plan secund a limbajului abstract în favoarea limbajului perceptiv, infinit mai sărac, intuitiv și lipsit de capacitatea de a genera o infinitate de sensuri și semnificații, precum cel conceptual. Dacă predispozițiile și capacitatea omului de a gândi lumea prin imagini ca reprezentări mentale îl definesc și îl individualizează, fiind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se referă la imagine din perspectiva procesului reprezentațional, considerând că imaginea este un produs mental care are ca scop reflectarea realității obiective, produs care are loc cu ajutorul imaginației, fiind procesul de a crea experiențe interne prin valorificarea informațiilor senzoriale și perceptive 67. Fiind un proces perceptiv, imaginea este rezultatul prin care individul își construiește reprezentări interne care se referă la aspectele figurative ale obiectelor pe care le înregistrează în memorie și, ulterior, le folosește în situațiile viitoare 68. Conform psihologiei, imaginile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
perspectiva procesului reprezentațional, considerând că imaginea este un produs mental care are ca scop reflectarea realității obiective, produs care are loc cu ajutorul imaginației, fiind procesul de a crea experiențe interne prin valorificarea informațiilor senzoriale și perceptive 67. Fiind un proces perceptiv, imaginea este rezultatul prin care individul își construiește reprezentări interne care se referă la aspectele figurative ale obiectelor pe care le înregistrează în memorie și, ulterior, le folosește în situațiile viitoare 68. Conform psihologiei, imaginile mentale au o structură și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
teoria codului dual prin care individul folosește atât coduri imaginare, cât și verbale pentru a-și reprezenta informația. În acest sens, imaginile mentale sunt coduri analogice, prin care Paivio înțelege o anumită formă de reprezentări cognitive care stochează principalele caracteristici perceptive ale obiectului. În consecință, deși individul nu își formează imagini identice cu obiectul perceput, el își construiește imagini care din punct de vedere funcțional sunt echivalente cu percepțiile. Fără îndoială însă, afirmațiile lui Paivio trebuie raportate în primul rând la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prezente, astfel încât "imaginea-memorie trebuie să ne arate asemănările cu un eveniment trecut"86. În acest sens, memoria se referă la un prezent care a fost inclus la un anumit moment într-o definiție, dar care acum se află în afara factorilor perceptivi, David Bloch considerând că relația indirectă cu percepția este mediată de Aristotel prin intermediul imaginilor, întrucât plasează memoria sub influența imaginației. Dacă în filosofia antică, imaginile mentale erau considerate reprezentări vizuale, iar imaginația era asemănată cu un tip particular de percepție
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că relația indirectă cu percepția este mediată de Aristotel prin intermediul imaginilor, întrucât plasează memoria sub influența imaginației. Dacă în filosofia antică, imaginile mentale erau considerate reprezentări vizuale, iar imaginația era asemănată cu un tip particular de percepție, în care procesul perceptiv era influențat de o serie de factori și condiții, care transformau obiectele și realitatea, George Berkeley a fost primul care a criticat acest punct de vedere, argumentând că imaginile sunt întotdeauna determinate, întrucât în niciun caz și niciodată conceptele nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
bazează pe faptul că fiecare obiect fizic este doar o colecție de calități sensibile, fiecare dintre acestea fiind o idee, și cum nicio idee nu există fără a fi percepută, tot așa, nu se poate vorbi despre obiecte în afara procesului perceptiv. Disputând cu John Locke problema generalizării obiectelor și implicit a calității secundare și primare, Berkeley denunță disocierea dintre realitate și mesaj la nivelul simțurilor, întrucât consideră că toate calitățile sunt relative la subiect, "a cărui percepție este în mod spontan
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre posibilități deoarece ceea ce este imaginabil are aceeași finalitate cu ceea ce este posibil"98. Pentru Husserl, imaginea trebuie privită din perspectiva fenomenului intenționalității și legată de o anumită conștiință, întrucât aceasta este cea care percepe obiectul, care există datorită procesului perceptiv. În acest sens, imaginea nu este o simplă imitație, ci o reconstrucție, care depinde de felul cum conștiința se raportează la obiecte și de valoarea originalului pe care îl reflectă. Fenomenologia imaginii husserliene presupune atât o redare a unui original
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
depinde de felul cum conștiința se raportează la obiecte și de valoarea originalului pe care îl reflectă. Fenomenologia imaginii husserliene presupune atât o redare a unui original, cât și o valorizare a formelor pe care acesta le dobândește în urma procesului perceptiv. Perspectiva lui Husserl despre imagine este criticată de Jean-Paul Sartre, pentru care imaginea este o sinteză a semnificațiilor despre obiect. Individul cunoaște lumea prin imagini, cu ajutorul cărora se adaptează la permanenta transformare a lumii, dar care, în același timp, îi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care constituie imaginea. Gilbert Durand propune o critică a abordării fenomenologiei imaginii a lui Jean Paul Sartre, susținând că, deși acesta are "meritul incontestabil de a fi făcut efortul să descrie funcționarea specifică a imaginii"115, deosebind-o de comportamentul perceptiv, ajunge în final să devalorizeze imaginarul. Perspectiva lui Durand asupra imaginii și a imaginarului este una antropologică, imaginarul nefiind altceva decât "un traseu în care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre acești factori, valorile, semnificațiile și sistemul de referință pe baza cărora se formează procesul identității și alterității 346. Manuel Castells subliniează importanța pe care o are procesarea elementelor care pot intra în conținutul identității, valorizând în acest sens procesul perceptiv și reprezentațional 347: "Identitatea, spune Castells, este construită în funcție de condiționările istorice, geografice, biologice, factorii de producție, instituțiile, memoria colectivă și fanteziile individuale, dar și condiționările sistemelor de putere și religia. Cu toate acestea, individul, grupul social și societatea, per ansamblu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
percepția despre acesta, care este influențată de ceea ce grupul consideră că este esențial a fi înregistrat, păstrat și transmis. Astfel, se deschide perspectiva imaginii ca reprezentare, în sensul că imaginea este o redimensionare a obiectului, o transformare a acestuia, procesul perceptiv reținând o parte a obiectului, căreia îi dă semnificații în funcție de o serie de factori. Deși Platon condamnă acest tip de reprezentare, susținând că nu dezvăluie adevărata cunoaștere, la nivel de grup, indivizii nu pot opera decât cu astfel de copii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lucrurile să fie altfel din simplul motiv că astăzi, mai mult decât oricând, multitudinea de obiecte care-l înconjoară pe individ, numărul copleșitor de mesaje la care este expus și capacitatea sa limitată de procesare, generată de faptul că posibilitățile perceptive sunt limitate, implică nevoia de a simplifica lumea, de a o traduce, de a ieși din nivelul conceptual pentru a pătrunde într-o dimensiune a semnificațiilor, unde obiectele există și au sens pentru că au intrat într-un proces de reprezentare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o formă familiară a lumii, cunoașterea obiectului putând fi realizată indirect, prin intermediul unei zone în care sunt eliminate elementele care contravin capacității acestuia de a procesa realitatea. În fond, din punctul de vedere al procesului reprezentațional, în absența unui proces perceptiv și a unei procesări simbolice nu există nici realitate, nici obiecte și nici lume ideală. Sensul pe care îl dobândesc acestea prin reprezentare le dă viață, așa cum același sens conferă autenticitate și un caracter real obiectelor care nu există în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
două fețe: aceea a imaginii și aceea a semnificației. Fiecărei imagini i se poate atașa un sens și fiecărui sens, o imagine. Ele constituie o formă particulară de gândire simbolică"503, fiind, în același timp, și un proces "de elaborare perceptivă și mentală a realității ce transformă obiectele sociale (persoane, contexte, situații) în categorii simbolice, permițând înțelegerea aspectelor vieții obișnuite printr-o racordare a propriei noastre conduite la interiorul interacțiunilor sociale"504. Din punctul de vedere al lui Adrian Neculau, reprezentările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]