4,527 matches
-
numărul de telefon. Pentru orice eventualitate. Întâmplător, era și un pasionat fotograf amator. Rezultatele sale de până acum erau mai degrabă oarecare. Sute de fotografii, fără altă valoare decât sentimentală și care doar prin cantitate puteau eventual sugera aspirația spre perfecțiune a distinsului universitar. Amatorismul său declarat, cu ostentație chiar, Îl proteja de o judecată prea severă din partea cunoscătorilor, diletanți ei Înșiși, dar Într-un sens superior. Cică. Se mai uită o dată În vitrină, de data asta ca să-și verifice ținuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
din coada sumelor trecute În dreptul fiecărui tablou. Regreta că nu-i dăduse niciodată prin cap să se facă pictor! Ce semn poate fi mai bun decât o aspirație ca a dumneavoastră spre plus infinit, Îl liniști pe loc Petru, spre perfecțiunea atât de greu dacă nu cumva imposibil de atins Într-o viață de om... Să vă spun drept, dom' profesor, dacă aspirația asta s-ar face cu mai puține zerouri, ar fi mai bine, dar acum e târziu. Am semnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ca memoria totală din clipa agoniei să-i fi adus o frîntură de muzică Marievici. Iordan era tandru după ce cînta Ceaicovski, semeț după Wagner, laconic după Bach, meditativ-visător după Medelsohn, exuberant-amuzat după Rossini, agitat după Rahmaninov, cam apatic după Haydn: perfecțiunea lui Haydn nu-i plăcea prea mult. După o zi întreagă de cîntat Chopin, avea mîini Chopin. Căpăta piept Brahms, umeri Liszt... Uf, Iordan, zău că-i iluzie separarea trecutului de prezent; clipa ta ultimă o poate înghiți pe cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
placat cu pietre de râu. Și alături încă o scândură de fag, bineînțeles, ca și prima. Și tabla o va înveli bucuroasă și pe aceasta, cum cu bucurie vor fi bătute și cuiele, la aceeași distanță, păstrându-se simetria, simbolul perfecțiunii în construcții cu specific aparte. Și se mai iau, scândură după scândură, kilograme de cuie de 2,5 cm cu φ de 2 mm, pentru toți metrii cubi de scândură și pentru toate zecile de kilograme de tablă care vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
învățături, dirijor care știe pe de rost locul fiecărui diez, intruziunea bemolului, încercarea de rupere a firului melodic al notei. Și punerea la locul ei cu bagheta magică înnobilată de frica de a nu strica armonia, de a nu trăda perfecțiunea, de a conduce totul spre catharsis, o mulțumire la superlativul concurent cu cel al diversității pentru că a întrupat frumosul în forma lui pură, care ești tu, compozitor, interpret, naiul, vioara albastră a cerului, coardele violoncelului, vița roșie a toamnei, fagotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
al infogalaxiilor și îngerul mare pentru noi purta înăuntru un Univers mic, parțial cunoscut, ca și cel galactic. Acolo se vedea casa Lui, în spatele frunții, de o frumusețe exotică prin care se spulberau și se nășteau gânduri ce dirijau mersul perfecțiunii, al roților mici unicelulare, al roților medii pluricelulare, al roților mari moleculare și atomice, multiplicate într-o iederă nărăvașă. O boltă cu nenumărați ciorchini aliniați ordonat pe scări bine plasate. Un tavan de scări prin care țâșneau alte trepte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
contul vieții (sau în numele ei), apăreau, unul câte unul, prietenii care împărțeau rolurile ce trebuiau jucate în trilogia pe care zilnic Mioara Alimentară o îmbogățea cu o scenă sau îi schimba mereu finalul, ca orice creator, care, vrând să atingă perfecțiunea, cizelează fiecare frază, croiește haina care va fi îmbrăcată de personajele lumii, cu simțul periclitării caracterelor ce nu pot fi volatilizate de trecerea timpului: Miliardarul francez Fabre-Simoris, din romanul lui Michele de Saint-Pierre, bătrânul fermier Fleurval din Râul de la miezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
i-au înțepat cei treisprezece mii de ochi cât să vadă moșul și pe partea cealaltă a Pământului. I-au îndesat masca pe cap și i-au lipit-o cu saliva lor vrăjită. Proful mișca din cap ca și cum ar aproba perfecțiunea asemănării. Și-și luă zborul. Ateriză pe o palmă. Își frecă lăbuțele supărat și ridică ochii. Uriașe cât cerul, treisprezece mii de nasuri, douăzeci și șase mii de ochi albaștri ca cerul, treisprezece mii de guri de femeie de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lumii de jos care, fiind asimilate, produceau ravagii cu izotopii radioactivității lor încât se înmulțiseră, așa cum sugerase Mioara, poeții pe cap de locuitor mai mult decât șeptelul. Poeții talentați se inspirau direct de la sursă: mâncau șobolani. În felul acesta, Statuia Perfecțiunii nu mai era văzută printre copaci, care-i creau umbre de mister și neliniști, ci era percepută ca Nud expresiv în toată plenitudinea frumuseții sale divine. Sigur că majoritatea rozătoarelor se simțeau ca Iona în burta balenei și rodeau acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mare de muncă cîntărește totuși mai greu decît cîteva greșeli izolate. În plus, aceste greșeli pot avea și influență pozitivă. Dacă îți este frică de greșeli, nu vei face niciodată mare lucru în viață. Nimeni nu vrea să fie perfect. Perfecțiunea are efect paralizant asupra psihicului. Oamenii sînt în căutarea lucrurilor ieșite din comun. Cei cărora le este frică de greșeli vor să facă totul ca la carte. Numai cei care nu au aceste temeri reușesc să facă lucruri cu adevărat
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
nimic nu este lipsit de importanță. Dă întotdeauna randament de 100 %. Imaginează-ți că un miliardar îți urmărește aceste activități pentru a vedea dacă meriți să-i devii partener de afaceri. Asta nu înseamnă că trebuie să faci totul perfect. Perfecțiunea este similară cu lipsa oricărei greșeli. Frica de greșeli schilodește psihicul uman. Numește o companie care este în căutarea perfecțiunii și eu îți voi demonstra că acea companie stagnează. Ce vreau să spun este că trebuie să-ți îndeplinești toate
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
pentru a vedea dacă meriți să-i devii partener de afaceri. Asta nu înseamnă că trebuie să faci totul perfect. Perfecțiunea este similară cu lipsa oricărei greșeli. Frica de greșeli schilodește psihicul uman. Numește o companie care este în căutarea perfecțiunii și eu îți voi demonstra că acea companie stagnează. Ce vreau să spun este că trebuie să-ți îndeplinești toate sarcinile de serviciu extraordinar de bine. Abordează-le în mod diferit de ceilalți și du-le la bun sfîrșit cu
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
îi împrumută și sentimentele. Imitînd acum vei învăța să fii pe picioarele tale mai tîrziu. Totuși nu uita niciodată să-ți rămîi fidel ție însuți. 16. Nu-i vîna slăbiciunile Nimeni nu pretinde că un mentor ar trebui să fie perfecțiunea întruchipată. Multe relații de acest tip eșuează tocmai pentru că discipolul așteaptă prea mult de la maestrul său. Nu te aștepta la perfecțiune. Nu o vei găsi. Orice om mai are și slăbiciuni. Concentrează-te exclusiv pe aspectele pozitive. Pînă la urmă
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
rămîi fidel ție însuți. 16. Nu-i vîna slăbiciunile Nimeni nu pretinde că un mentor ar trebui să fie perfecțiunea întruchipată. Multe relații de acest tip eșuează tocmai pentru că discipolul așteaptă prea mult de la maestrul său. Nu te aștepta la perfecțiune. Nu o vei găsi. Orice om mai are și slăbiciuni. Concentrează-te exclusiv pe aspectele pozitive. Pînă la urmă, vrei să înveți ceva de la el, nu să-i ridici statuie, iar el este singurul care poate să-ți întărească și
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
sale să aibă deopotrivă ceva vetust și pueril: „Vânturile cu buze de muguri / Suflă în fluierele codrului“; „Mi-a povestit poiana, / Stejarii mi-au cântat“; „Tot mai zbuciumate vânturi / Se luptă-ntre ele“, „Timp veșnic senin /... Creator de genii / De perfecțiune și urâțenie, / Cu mâna ta de aur, / Cu mâna ta de piatră, / Cu mâna ta de lut și ierburi / Mereu creezi / Mereu distrugi...“ Unii autori, neînțeleși de contemporani, se consolează cu gândul că scriu pentru posteritate. Abia generațiile viitoare - își
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de bijuterii ieftine. Autorul le produce pe bandă rulantă, luând din dicționar cuvinte „frumoase“ și combinându-le surâzător, sigur de succesul lui. Adevărata poezie are însă un dramatism secret, poartă în ea amintirea efortului (uneori eroic) de a ajunge la perfecțiune. Textelor din volumul Amprenta spirituală le lipsește acest dramatism; ele nu sunt create, ci confecționate, pe baza unor tehnici simpliste. În mod frecvent, autorul recurge la elogiere, omagiere, glorificare. Copleșit de admirație ca de o criză de astm, el nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
tărâțe“ și „mâțe“, accentuează nefiresc „horbòta“ ca să rimeze cu „redingota“, utilizează nejustificat cuvântul „napalmul“ ca să rimeze cu „psalmul“ și „calmul“ etc. etc. Adrian Munteanu nu este lipsit de sensibilitate și talent. Dar preocuparea sa permanentă (asemănătoare cu o manie) pentru perfecțiunea formală distruge emoția și face ca versurile să pară emise de o flașnetă. Muzica lor mecanică, sacadată ne răsună multă vreme în minte, neplăcut, după încheierea lecturii: „a naibii de pastilă cum mă vâră / în lumi bizare de se alege
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
poetul prin intermediul lor. Dar poate că e mai bine să nu aflăm. Eminescu - personaj de roman polit ´ ist Mihai Eminescu - ne explică G. Călinescu - avea în minte un cititor ideal atunci când își scria versurile: Titu Maiorescu. Dorința lui obsesivă de perfecțiune se explică prin această continuă raportare la exigența celui mai competent critic din vremea lui. Dacă ar fi jucat fie și numai acest rol în viața poetului, Titu Maiorescu tot ar fi meritat recunoștința noastră, a posterității. Iată însă că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
grija? Ce sari așa la gîtul meu? Am întrebat și eu. Moș Pantalon se ridică, îmi întoarce spatele și se uită la grădină. Pare interesat de amănunte și eu mă bucur de liniște. Chiar încerc să mă întorc la problema perfecțiunii. Reiau dialogul între cele două emisfere ale creierului. Nu-s prozaic deloc. Lipsa de conținut nu mă deranjează, ba dimpotrivă. Atunci? Mă deranjează balonul de săpun plin de conținut și cu buzunare. Unde dracu' ai văzut tu așa ceva? Ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care a fost tovarăș acelei minuni de fată. Obiectul se deschide și o poză cît pagina de mare îi sare în ochi. Era Diana, goală ca o sticlă de vin în casa bețivului. Inima începe să o ia razna. Ce perfecțiune! Toată noaptea Rîmbu visează că face dragoste și dimineața era chior de somn. Se mai uită la poză și se întreabă: A uitat-o în carte sau...? A luat poza cu el și, discret, mergea în spatele clasei și o scotea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în papură la orice și, Doamne ferește, poate să propună iar o amînare! Mai las-o la dospit încă un an, a propus anul trecut. Ce este drept, în anul care s-a scurs teza s-a ameliorat calitativ. Gugeanu dorea perfecțiunea în tot ce făcea și cerea și de la tinerii cu care lucra același stil de muncă. Ciudat om și Gugeanu ăsta, gîndea Lupașcu. După ce nevastă-sa a rămas în Franța, n-a mai vrut să se însoare. Totuși, l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dar omul, profesore? Este omul o lucrare desăvîrșită? întreabă conștiința lui. Cu omul este o problemă. Omul este singurul eșec în ce privește desăvîrșirea. Chiar de la bun început s-a dovedit a fi un accident. Adam n-avea înclinații spre sfințenie, spre perfecțiune. A fost de-ajuns o ispită banală ca să renunțe la o alternativă care ar fi dus, în timp, la perfecțiune, la desăvîrșire. Cea mai nocivă, mai distructivă, mai parșivă viețuitoare pe pămînt este omul. Are plăceri perverse și apucături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în ce privește desăvîrșirea. Chiar de la bun început s-a dovedit a fi un accident. Adam n-avea înclinații spre sfințenie, spre perfecțiune. A fost de-ajuns o ispită banală ca să renunțe la o alternativă care ar fi dus, în timp, la perfecțiune, la desăvîrșire. Cea mai nocivă, mai distructivă, mai parșivă viețuitoare pe pămînt este omul. Are plăceri perverse și apucături de dominare. Este egoist, nepăsător la suferințele altora și uneori savurează durerea aproapelui. Profesorul alunecă încet spre o gîndire, care putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de ceas fără timp. Cercurile se destrămau dintr-un punct, se spărgeau în memorie, se împrăștiau în vene valuri până la Dumnezeu, valuri în mărul biblic, în catargul lui Noe, în piatra lui David, în lașitatea lui Iisus: Cercuri, tulburătoare cercuri. Perfecțiunea geometriei este, de fapt, o imperfecțiune a limitelor, linie frântă deschisă, linie frântă închisă... Nici o diferență între un fir de păianjen și o rază, senzația de odihnă doar în tremurul mâinii. Punctul A este locul din care plec, punctul B
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
exista în afara lor. Dacă, în nepriceperea sa, Dumnezeu ar fi modelat omul fără ochi, lacrima ar fi picurat de sub unghii, cerul s-ar fi coborât în suflet prin vene, curcubeul s-ar fi adăpat direct din inimă, dar așa, în perfecțiunea zilei a șaptea, singura menirea ochiului a fost să plângă și apoi să vadă. Dacă Dumnezeu ar fi intuit negânditele lui Noe (marele absent la facerea lumii), sigur, din comoditate, ar fi cioplit omul dintr-un trunchi de copac și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]