1,515 matches
-
Acasa > Poeme > Antologie > PREZENTUL VINE DIN TRECUT Autor: Elena Păduraru Publicat în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului Miez de dor - călător, neștiut - duce lin un suspin spre trecut... Amintiri din pagini azurii se perindă, pe rând, fumurii. Când trecutul le trece în ceață, prezentul nu le poate da viață, paiața cu-n zâmbet oftează și tristețea în suflet vibrează. Răsfoiesc iar pagini în grabă, poate văd un soare podoabă la clipele sortite iubirii... Dar
PREZENTUL VINE DIN TRECUT de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354443_a_355772]
-
popoarele migratoare? Nu în căutarea de populații sedentare cu care ajungeau să conviețuiască - și pe care le apărau de alți năvălitori! - grație rolului vital pe care îl aveau în producerea hranei? Faptul că pe teritoriul României de azi s-au perindat multe trâmbe de migratori: goții, gepizii, avarii, pecenegii, cumanii, slavii etc., din care o bună parte au fost asimilați în vastul și complexul proces de formare a poporului și limbii române (la noi slavii reprezintă adstratul, după cum la celelalte popoare
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
în secolul al XIII-lea, amplasată în inima văii râului Kouris - considerată cea mai bogată și mai fertilă zonă din sudul insulei. Castelul a constituit, de-alungul secolelor, asemeni zonei în care era construit, ținta luptelor reprezentanților dinastiilor care s-au perindat la administrarea insulei în acele timpuri. A servit drept sediu administrativ al feudalilor francezi ai vremii (cavalerii Ordinului Sfântului Ioan), iar când aceștia s-au mutat în insula Rhodos, la castelul Kolossi a rămas sediul “Commandery”-ei administrației franceze; de-
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
MAX. - Mă bucur. Salonul de protocol este destinat special pentru asemenea evenimente, vom merge să-l vedeți. Ar costa prea mult să închiriați întregul local pentru numărul așa mic de invitați. Știți că la noi este tot timpul aglomerat, se perindă întreaga noapte consumatorii obișnuiți ai localului sau sosesc alții noi. Vă sfătui să acceptați salonul de protocol. - Desigur, mi-a explicat feciorul că aveți mereu localul full, mai ales la sfârșit de săptămână, de aceea noi dorim să facem petrecerea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
care respinge fastul de prisos pentru a reține doar esențele supraviețuirii . Karl Herold, profesor de literatură la Liceul Ștefan Vodă dintr-un cunoscut oraș de munte al Bucovinei, căuta să prindă sensurile filozofice mai profunde ale activităților citadine ce se perindau pe aleile orașului din fața ferestrei sale. Soarele lumina orașul pieziș, străpungând, cu razele lui aurii ramurile copacilor înalți de undeva din spatele unor case arătoase. Lucirile soarelui se vedeau ici-colo, printre vârfurile plopilor. Ca răspuns la mângâierile razelor ramurile înalte, înfrățite
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
-o să roada pantofi. După ce a mai crescut puțin am trimis-o la curte să țină companie băiatului Nicu și câinelui Topsi. Fiind față de rasă, am dus-o la niște întâlniri, singura de altfel din toți câinii care s-au perindat prin curte. Așa au apărut pe lume alți patru căței mici, roșcați și vioi. I-am dat la persoane de încredere, unul dintre ei a trăit până acum doi-trei ani acasă la o fostă colega de serviciu. Într-o zi
ÎNTÂMPLĂRI CU CÂINI de DAN NOREA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353814_a_355143]
-
frumoasă și pentru mine. Nu exagerez cu nimic. Nu vă lipsește nimic ca să nu fiți considerată o femeie frumoasă de către cei care se pricep la frumusețea feminină. De când lucrez în turism și nu sunt puțini ani, prin fața mea s-au perindat mii de femei care și-au etalat frumusețea fizică, ori pe podiumul de prezentare al modei, ori pe holurile Complexului meu. Acum cred că pot spune că mi-am creat un anumit punct de vedere profesional asupra frumuseții feminine. - Nu
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
Între aceștia, pe primul rând, se înființase săteanca de la care cumpărasem coșulețul cu flori, în cimitir. Unde și-o fi lăsat acum panerul? Mă urc în tren. Se dă semnalul și vagoanele se pun în mișcare. Prin fața ochilor mei se perindă pentru ultima dată, femeia cu florile, mulțimea de gură-cască și la sfârșit, regizorul și soldații, figuranți într-un film al cărui unic mister este că neștiindu-i numele, nu voi afla niciodată unde și când are să ruleze. La București, mă
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
Imagini ce abundă de detalii magistrale O întreagă viața doar într-o secundă Mai multe vieți armonizând o undă Picături de oameni trec prin mine Picături din spirite înalte Mă ridică încet încet de aripi Picături în fata-mi se perinda Picături din locuri nevăzute Sentimente, viziuni, previziuni ... Mă conduc spre a trăi prea multe! Experiențe autentice aievea Picături plenare, mii și mii ... Spirit și suflet într-un dans, De aici acolo De acolo la ei De la ei profund spre noi
PICATURI DE PIAN de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353892_a_355221]
-
nepăsători, pentru că trupul ne este vlăguit de povara minciunii. Aceste ”gunoaie” perpetuează, pentru că ele se ascund în subconștientul vizibil al vieții ”reciclate” unde ”erau dosite fotoliile puterii”. În realitate, pentru cel sărman și cu bună cuviință, toți cei care se perindă la putere, profită de somnul națiunii, care, dacă este lipsit de rațiune, știm bine că ”naște monștri”, după celebra zicere a lui Goya. Ruffilli o transpune subtil în versuri și îi dă sensuri în gestul capcanei așa-zisei libertății a
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
a lipsirii de putința de a se cere ca eu existențial. Omul ruffillian se afundă în greutatea răului altora în existent și în marcarea eului prin fiind. Poetul gândește și suferă pentru omul fizic căzut în neputință: ”grupuri mici se perindă / într-un marș colectiv / de o jumătate de ceas / ...ca tu să respiri / și să muști, să înghiți / și să digeri / ca să-ți supraviețuiești / ție însuți / surd și mut...” (Închisoare, 2008: 32). Poezia ”Țigara” (2008:33) vine ca o exprimare
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
mai viziteze câteva localități ce erau prin preajma Ierusalimului pentru a răspunde personal la nevoile disperate ale unor oameni. Marea întrebare care i-a frământat pe contemporanii lui Iisus și care a produs frământare în rândul fiecărei generații ce s-a perindat de atunci pe fața pământului până în zilele noastre este: Cine a fost acest om? Pentru iudeii din vremea Sa, din punct de vedere omenesc le era greu să creadă că acel bărbat tânăr, plin de putere, cu fața Sa ce
MARELE BINEFĂCĂTOR (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354044_a_355373]
-
însușit-o stând alături de omul de stat Ion Iliescu este, cred, capacitatea de a face distincție între interesul public și cel personal ale omului politic. Dau mărturie despre dramele Președintelui Ion Iliescu, care, timp de 20 de ani, a văzut perindându-se prin diferite funcții publice figuri nu întotdeauna demne, uneori chiar dominate de servilism exacerbat, pentru care interesul privat și goana după putere erau sinonime cu interesul și funcția publică. Oricât de ciudat ar părea, trebuie să spun că politica
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
avea jilțul de procurator. ,,Ce mai oraș..! Cu minunatele lui temple dăltuite în marmură, cu grădini încântătoare, cu splendide amfiteatre, cu minunatele băi durate în marmură unde apa curgea fără oprire... Și apoi, furnicarul levantului cu oameni de diferite nații perindându-se prin port!...” Zâmbi amar deschizând ochii. La Ierusalim procuratorul venea cu suita sa cam de două trei ori pe an, lucru care nu-i făcea plăcere, însă poruncile imperiale trebuiau respectate întocmai. Ierusalimul era orașul sfânt din vechiului regat
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
ce se-mbracă-ntr-un albastru pal. Viclean mărește visul distanța și-o reduce, Apar frânturi de viață și iarăși se ascund, E moale seara! Și... nostalgia dulce Se luminează în vârtejul în care mă afund. Dezvelind clipa sărită-atunci din ornic Cum se perindă imagini ce s-au dus! Căci gândul scormone, mereu, atât de dornic S-aducă umbra din trecutul ce-a apus: O umbră cam brunetă de atâta vară, De-atâta dragoste era ușor uimită Și, în parfum de chiparos și tămâioară
LUCIRI DE REVERIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353655_a_354984]
-
Roni Caciularu ne invită în primul rând pe străzile Orașului Alb din Tel Aviv, dornic să pătrundă, dar nu să dezlege, misterul existenței sale, să citească romanele anonime ale locuitorilor acestei metropole, dar și ale celebrelor personalități care s-au perindat aici prin ani, ale istoriei nemaiîntâlnite niciunde în lume. Presupun că nu greșesc dacă afirm că e prima dată când apare o asemenea carte. Cel puțin pe românește. Nu intenționez să răpesc cititorului plăcerea inegalabilă a lecturii. Veți păși pe
RONI CACIULARU: „DRAGOSTE ŞI PARFUM DE PORTOCALĂ” de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354101_a_355430]
-
Millenium”în ascensivă fructificare a harului, și muncii de robi ai pasiunii și seriozității. Astăzi este una dintre cele mai longevive formații muzicale basarabene. Componența ei este total diferită față de cea de la debut. De atunci și până în prezent, s-au perindat prin formație peste cincizeci de soliști și instrumentiști. E o formație tânără în continuare, dar are azi un repertoriu împrospătat pe aroma și patina experienței și cotelor de sus ale profesionalismului artistic. Este integrată în circuitul valorilor europene ale genurilor
MILLENIUM. AUR FLUID DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354112_a_355441]
-
cum fac și eu acum... Sunt aliații actualului președinte, chiar dacă ei nu o recunosc cât timp îmbracă haina „opoziției”, a căror încredințare este că „Statul nu are obligația de a asigura tuturor cetățenilor țării un trai decent”. Și pe rând, perindându-se la conducere, ne-au demonstrat acest lucru... Soțul meu mi-a zis astă-vară, când l-a văzut pe Ponta într-un ziar „rânjindu-și fasolea” la camerele de luat vederi și, fălindu-se de, nu cu ce n-avea
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
toți s-au luptat pentru binele ei! Mă gîndesc cu îngrijorare la viitorul ei, căci nefiind lăsată să revină la vechea sa Constituție sănătoasă, uzurpatorii țării se întrec în continuare, nestingheriți, la emanări de noi planuri politice de distrugere strategică, perindându-se rând pe rând la conducere. Marele Caragiale este atît de actual azi, săracul de el! Lacunele sistemului politic din timpul vieții lui, sunt și azi prezente nu doar în piesele de teatru, ci și în viața de zi cu
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
În ideea că ar valora ceva postmortem, - brrr!) Despre câte-un vis pe care l-am ucis, de teamă să nu-l trăiesc cu ochii deschiși. Sau pentru că nu se putea nicicum trăi. Doamne, câți bărbați splendizi nu s-au perindat prin ochii mei... Aveam pupilele dilatate ca să încapă toți. Și rezervele. Atât de mult puteam visa, că nu-mi ajungeau ziua pauzele și noaptea insomniile. Nu știam atunci că trăiesc cu adevărat. Că asta-i viața. Mi se părea că
EXTEMPORAL LA SINCERITATE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347220_a_348549]
-
stai în preajma unui om, doar dacă vezi că are sâmbure în ceea ce spune. Dacă nu are această virtute, lasă-l acolo unde l-ai găsit!", sfat pe care îl păstrează cu sfințenie și acum la anii senectuții. Prin fața cititorului se perindă prietenii lui așa cum i-a înregistrat mintea și sufletul lui nea Mitică, din care redau doar câteva exemple:Ion Ritivoi,un tip aparte, cu un caracter puternic, cu o voință de fier și de o hărnicie nemaiîntâlnită, Costică Vâlceanu, un
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
ca apoi să încerc să povestesc după timp ce s-a întâmplat și cum a fost atunci. Pentru moment nu puteam să înțeleg ce se întâmpla, nu înțelegeam de ce să plece el acum și nu după plecarea mea....! S-au perindat toți prin fața gropii în timp ce părintele cu cădelnița ne îndemna să fim tari, să suportăm calvarul... Dar cum să fim tari!? Astăzi, 27 ianuarie 1989, la o lună după ce l-am așezat în noua lui casă pe Paulică la Cimitirul Mont
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
caut de-o viață! spuse el, luându-i mâinile și sărutându-i-le. Pe unde ai umblat frumoasa mea străină? O îmbrățișă și o sărută apoi pe obraji, frunte, buze, fără să țină seamă de recepționeră, de lumea care se perinda pe acolo. Ilinca nu putu scoate niciun cuvânt, era prea copleșită de acest eveniment- surpriză; se lăsă îmbrățișată și sărutată. Nu-i venea să creadă ca aude așa ceva din gura lui, ea, care s-a gândit tot timpul la el
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( II ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357143_a_358472]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TABLOUL Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului În sala de muzeu era liniște. Oamenii vorbeau în șoaptă! Albul imaculat al pereților și strălucirea marmurei impuneau respect! Se perindau prin fața picturilor, admirând sau schimbând păreri cu voci joase. Se opri în dreptul tabloului, atrasă de un fir nevăzut! Privea fascinată, portretul ce înfățișa un bărbat cu părul negru, lung și ondulat! Un zâmbet ușor îi mijea în colțul gurii iar
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]
-
pe o bucățică de hârtie un citat din Mizerabilii de V. Hugo, care era în realitate o definiție a rugăciunii, dar prea elevată pentru mintea „marxist-leninistă” a slujitorilor comunismului. Mă așez pe băncuța din curtea bisericii, privind credincioșii cum se perindă. Cam puțini pentru o biserică la care slujise unul dintre marii intelectuali și duhovnici ai sufletului argeșean, cu o cultură vastă, pentru care slujbele la biserică erau adevărate lecții de educație cultural-patriotică. Orice discuție cu părintele Marinescu îți antrena cultura
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]