3,249 matches
-
ruptul capului, un scriitor. Omul care, după propria-i mărturisire scrisă, și-a lăsat zălog odrasla, ca pe o boarfă uzată și dinadins părăsită de un delicvent hotărât să camufleze o fraudă și o fugă, nu e decât un evadat perpetuu, în căutare de travestiri, alibiuri și noi victime. Cel care a trădat și și-a bătut joc de cele mai adânci și sacre temeiuri omenești și legi naturale, nu se va opri nici dincolo de pragul ocnei. Iar el o știe
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
de lucru. Obținuse de curând un post de consilier la televiziune, la departamentul cultural și soția îl părăsise cu o zi sau două înainte, nu mai știa precis, însă desigur că va reveni. Revenea și pleca iar. Clara sau mișcarea perpetuă. Într-o zi poate că ea se va obișnui cu propriu-i mod de a trăi, cu minciunile sale tot atât de sfruntate ca adevărurile și chiar cu glasul ei atât de afectat. Dar în ziua aceea vor fi bătrâni amândoi, și
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
dezamăgirea tot mai profundă pe care i-o pricinuiesc o lume dezbrăcată de magie și o societate din ce în ce mai materialistă. Partea întîi Oxford 1 Fillebrook Avenue, nr. 63, Leigh-on- Sea, 24 septembrie 1949 [...] Încercarea de a te înțelege este o dezvăluire perpetuă: fiecare nou înveliș își pierde constant din frumusețe și din valoare după ce este expus vederii. Sămînța adevărului, împlinirea maximă a sinelui, pare să se găsească întotdeauna exact sub următorul înveliș. Evident, această dezvăluire nu are capăt, dar senzația e sufocantă
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
încăpățânată în valorile edificatoare ale culturii. Astfel de rostiri pot apărea ciudate la ora la care ne regăsim, dar eu cred că trebuie să le reactualizăm cu un curaj înnoit, împotrivindu-ne tendințelor dizolvante, scepticismului demobilizator, în fond comod, autoculpabilizării perpetue, inerțialei, de la o vreme, automarginalizări, pentru a recuceri demnitatea profund afectată a scrisului, a culturii umaniste. E un act de necesară recuperare spre care doar acea invocată memorie activă, întrebătoare, ne poate conduce, până la deschiderea altor căi, spre alte șantiere
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
de distanță pe care o pune între luciditatea proprie și sentimentul acut al vieții. Căci Jurebie este, în fond, un atlet al umilititudinii înțeleasă ca stare de grație a poeziei, dincolo de orice orgoliu cu care este natural investit poetul, acest perpetuu „prea cumsecade lucrător cu ziua”. La el, forța vine și din retragerea expresiei belicoase în favoarea unei abia șoptite rugăciuni, a unei contorsionări imaginative, așa cum iedera înlănțuie înfrumusețându-l trunchiul unui copac uscat. Oare, doar „înfrumusețându-l”? Zona imprecativă odată părăsită
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
al poporului» și nu mi se va permite să-i contaminez pe ceilalți copii cu obiceiurile mele putrede de burghez”- Sanda Lugoșianu-Mironescu, p. 82); 5) piedicile întîmpinate la înscrierea în facultate, de obicei alta decît cea dorită, și apoi teama perpetuă de a nu se pomeni exmatriculat în ziua cînd Securitatea i-ar fi depistat stigmatul familial („La exmatriculare nu ni s-a dat nici o hîrtie la mînă, ci s-a lipit pe ușa fiecărei facultăți cîte o coală de hîrtie
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
Grete Tartler Nikos Kazantzakis. Jurnal de călătorie. Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea. Traducere din neogreacă de Ion Diaconescu. Editura Humanitas 2013. Neliniștit, într-o perpetuă căutare de experienț e, dar și de echilibru interior, refuzându-se pe sine - căci, spunea el, nu e mai mare păcat decât să fii mulțumit de tine - Kazantzakis a scris unul dintre cele mai fascinante jurnale de călătorie în Orient
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
exterior, ci chiar substanța tragică. În piesele moderne, fatalitatea nu se abate asupra oamenilor în același mod ca odinioară. Mecanismul tragic nu mai este declanșat de voința divină și de blestemul care apasă asupra generațiilor succesive dintr-o familie, impunând perpetua ispășire a păcatului primordial și împlinirea justiției prin crimă. La Victor Eftimiu, iubirea înșelată, gelozia, invidia, setea de putere și ambiția constituie mobilul tuturor acțiunilor unor personaje lipsite de statură maiestuoasă, dispuse uneori să dezvăluie caracterul fictiv al celor întâmplate
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
ziaristului. Seara sunt foarte obosit, dimineața sunt revigorat. Nu e campanie electorală, e un fel de concediu. E un tur al României. Este cea mai frumoasă lună a anului. Trecerea mea în viteză prin regiunile din țară înseamnă o schimbare perpetuă. Se schimbă și peisajul, se schimbă tot. Oamenii vin la întâlnirile pe care le fac și îmi aduc de toate: cărți, mâncare, orice. Oamenii îmi dau alimente să am pe drum. Trecerea mea prin societatea românească mă încarcă și de
Diaconu: "Sunt un om bătrân. Este un gest de final". Reacția lui Radu Tudor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30417_a_31742]
-
mutandis, este riscul oricărui mister, care privit prea de aproape poate să își piardă aureola de conotații transcendente. Și poate că aici, în această fugă de dezamăgire, stă toată explicația jocului de apropieri și reverențe făcute misterul masonic, un cadril perpetuu pe care Proust îl joacă în marginea unui „G de purpură sub o coroană ducală”14. Emblema aceasta nu este doar monograma familiei de Guermantes, ci și inițiala prenumelui celei pe care Proust și-a luat-o ca model pentru
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
trăsăturile conturate: cinic, arogant, ironic, longilin și leneș. Eroii de acțiune - dominanți în revistă - primeau o contrareplică de anvergură. Rațiunea de a fi a publicației era să transpună ideologia - pe jumătate basm, pe jumătate sminteală - a comuniștilor francezi într-o perpetuă luptă a forțelor Binelui contra Răului întruchipat de dușmanul tradițional al stângii: capitalul, bogatul, burghezul profitor. Or, Corto Maltese reprezenta ieșirea din canoanele Războiului Rece, renunțarea la confruntarea oarbă. Personajul venea cu o salutară doză de indiferență față de convenții. Afișa
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
Cotovu (1898-1987), în care întâlnim prețioase lecții de stil, de compoziție, de uzitare a limbii literare, de analiză psihologică și, evident, energice îndemnuri de a citi și a reciti capodoperele literaturii europene. Și nu numai. George Topîrceanu, secretar de redacție perpetuu, dublat, în același timp, de un excelent cunoscător al literaturii române, poseda voluptatea descoperirii, citirii și publicării unor confrați, în opera cărora intuia un dram de talent. Era atât de convingător în această ipostază încât, adesea, îl impresiona și, uneori
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
avându-l ca protagonist pe Miron Radu Paraschivescu. Numai că acesta se săturase binișor de sloganurile în circulație, unele iscate cu contribuția sa ("poezia și viața", anti-arghezianismul furibund) dar simțitor pervertite și agravate, de unde o iritată circumspecție, nemulțumirea, bombăneala sa perpetuă, supărarea lui pe însăși fronda de altădată. Demonstrativ aproape, transformase frumosul turn al casei într-un fel de domeniu personal, unde se refugia ca să nu mai audă de nimic și să-și vadă, liniștit, de traducerile salvatoare. Se "salva" fiecare
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
să intrăm în pactul faustic... D.P.Maria-Luiza Cristescu, spuneați că oamenii - cei obișnuiți, desigur - sunt mai bucuroși să comemoreze Geniul decât să-l aniverseze. Nu vi se pare că Mozart însuși ne îndeamnă, prin propria lui creație, să-l aniversăm perpetuu, spulberându-ne orice prejudecată, ajutându-ne chiar să ne eliberăm de teama de a privi în lăuntrul nostru, în abisurile noastre ? M.L.C. Sunt convinsă că, dacă există așa-zisul "duh al mortului", care mai rămâne o vreme printre noi, privindu
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
grăbit". Fragmentul selectat conține două motive cu o frecvență semnificativă în lirica romantică: 1. motivul neînțelegerii și/ sau ingratitudinii contemporanilor/filistinilor față de poet; 2. motivul apartenenței poetului la patria celestă. Primul motiv confirmă structura dualistă, contradictorie a insului romantic, oscilînd perpetuu între a fi solitar și a fi solidar. Evocîndu-l pe Cîrlova, Heliade scrie, de fapt, despre sine, anticipînd profetic, în 1831, și propriul destin, de ființă condamnată la exil, în circumstanțele unei lumi ieșite din țîțîni, a cărei evoluție întru
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
semnele de care am mai vorbit, ale Providenței. Și, cumva, ale puterii exemplului! În puținele crâmpeie de jurnal pe care le-ai încredințat tiparului, în acele pagini de proză pe care le-ai încheiat pe un șantier niciodată părăsit, consemnai perpetua luptă a sufletului cu trupul, pe treptele acelei scări rembrandtiene de tine numite, cu orgoliu, ale nedesăvârșirii. Dar trânta artistului cu cuvântul ai asemănat-o cu lupta lui Iacob cu îngerul. Anii exilului, în care deschideam aparatul de radio spre
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
că ar fi scris, în toată viața lui, nu peste o sută cincizeci de cărți, cum îi plăcea să se știe, ci una singură, în care, �ca figuranții de operetă", aceleași idei, personaje și mase de text circulă într-un perpetuu du-te vino. E adevărat, dar sancționarea negativă a acestei realități e o chestiune de punct de vedere. Din 15 iunie 1940 - data, marcată în �agenda" criticului, actualmente în curs de editare, devansează cu o lună pe cea făcută publică
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
rușine mărturisesc că am făcut parte dintre aceștia din urmă. Condițiile istorice au potrivit astfel lucrurile, încît bunica mea a plecat din țară cînd aveam 11 ani. Judecata mea asupra ei era cea a vîrstei mele biologice. Apoi, într-o perpetuă rebeliune împotriva a ceea ce fusese, a ceea ce era și a ceea ce urma să fie, nu am știut să citesc aceste amintiri cum se cuvenea. Mult mai tîrziu, într-una dintre nenumăratele dactilograme care circulau, fiecare deținător crezînd-o unică, am întîlnit-o
Pe pînza vremii by Oana Orlea () [Corola-journal/Imaginative/15498_a_16823]
-
drept lider în sectorul proză-roman pe Tică Popescu. Furia și revolta lui sunt mai elaborate, mai bazate parcă, mai în cunoștință de cauză decât ale celor din grupul format în jurul revistei Fracturi, fără a exclude însă anarhismul, demitizarea și desființarea perpetuă, până în pânzele albe. Citind manuscrisul romanului său, Mesteci și respiri mai ușor (parafrazare ironică a popularului text de reclamă pentru gumă de mestecat, prin care este puricată și luată la bani mărunți oferta contextului socio-politic-cultural-economic către generația tânără - ceea ce li
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
fragmentat mai apoi, destrupându-se... Deșteptare Ating conturul cald al nopții tale. Privindu-te, încerc să recompun spectrul culorii. Înviere În liniștea Bazilicii presimt aripile îngerilor înmugurind. Miere de iarnă Iată, speranțele stau la ponton ca o lumânare de spermanțet, rugă perpetuă pentru nuferii tăi obosiți. Odă Contur albastru, crin stratificat, mortar de stele intersectându-mi gândul, la cumpănă de îngeri adunat un timp intermitent prin ochi curgându-l... Rotație Pe via Adige, stau ochi în ochi cu porumbeii din curtea interioară
Doi poeți - Mihai Banciu by Mihai Banciu () [Corola-journal/Imaginative/3323_a_4648]
-
Ultimul său volum, Semnul tăcerii, o antologie de autor, stă mărturie pentru coerența unui destin poetic. Poemele Marianei Filimon, concepute în regim ,minimalist", de maximă parcimonie a mijloacelor de expresie, cu apel la sintagme scurte, nervoase, aparent lăsate într-o perpetuă suspensie, mărturisesc un vechi și temeinic tabiet meditativ, o propensiune spre marile (încă) întrebări ale ființei: ,pe Olimp/ tronul lui Zeus mai adevărat/ decât orice așezare omenească" (Note de drum). Solilocvii dramatice, dacă nu tragice, ele se alcătuiesc plasmatic, de
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
urgisite. E motivul secret pentru care niciodată nu mi-am dorit copii; neregretând nici acum, la bătrânețe, că nu am; deși mi-ar trebui... Copiii mei au fost totdeauna niște pagini... - fete, numai fete, de toate felurile, la al căror perpetuu măritiș participai o viață, din ce în ce mai secătuit... Iată două asemenea fiice, răzlețite, pe care cititorul s-ar putea să le cunoască. I le divulg: * "...o carte, cu celuloza crescută, revărsată ca un cozonac, având forma unei femele de mic mamifer gata
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
de o lume îmbătrânita dar și de o lume urbanizata, în care mai mult de jumătate din populația globală trăiește în orașe și orașele, după cum se arătă în document. În plus, lumea de azi este și o lume mobilă, în perpetua circulație (cu pește 232 milioane de migranți internaționali și aproape 1 miliard de migranți interni). În doctrina se subliniază intensificarea fenomenului urbanizării globale 28, acesta începând din 1950 și fiind estimat a se produce până în 2050 un nivel de urbanizare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
distribuirea lor, în acord (uneori) cu idealul înalt al solidarității umane. Prea adesea însă, politicienii și birocrații noștri, aleși și numiți, centrali și locali, se comportă, si sunt priviți de unii concetățeni, ca și cum s-ar afla în posesia cornului abundentei perpetue, din care lasă să cadă, de regulă în preajma alegerilor periodice, beneficii individuale directe în aparență nelimitate, mărind astfel deficitele diferitelor bugete publice, a căror povară este aruncată în mod injust în viitor. Prin definiție, însă, posibilitățile statului fiscal actual de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în mod special la teoria jurnalului, la problema exilului și la ezitarea între a intra și a rămâne în literatura franceză. A subliniat că jurnalul ține loc de operă realistă la un prozator declarat oniric. Decepționat de propria naționalitate, exilatul perpetuu adoptă deriziunea în felul de a vorbi despre succesele și insuccesele sale. Eventuala situație de ratare sau de reușită se află deasupra oricărei conjuncturi, cum prozatorul însuși o prezintă autoironic în jurnal: ?Sunt liber, nu aparțin nici literaturii române, nici
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]