543 matches
-
de fapt. Acest rost trebuie lămurit cu oricâtă insistență tuturor membrilor secțiilor, el trebuie transferat Într-un principiu viu, Într-un obiectiv imediat, prezent fără Încetare. Trebuiesc lichidate dulcile aproximații și Înaltele pasivități și indiferențe, trebuiesc risipite nedumeririle, Îndoielile și perplexitățile multor oameni de bună credință care nu văd Încă limpede noimele propriilor lor prezențe În, deocamdată, scurtele și fugarele ședințe ale secțiilor. E adevărat, aceste secții n-au trecut, propriu vorbind, la munca lor de bază, Încă n-au Început
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mele, dar am avut întotdeauna impresia că mișcările neobișnuit de șovăitoare pe care le fac unele balene, cînd sînt urmărite de trei sau patru ambarcațiuni, precum și timiditatea și chiar spaimele cărora par să le cadă pradă - sunt cauzate oarecum de perplexitatea și deznădejdea provocate de existența a două cîmpuri vizuale diametral opuse. Urechea balenei este la fel de bizară ca și ochiul ei. Un om cu totul ignorant în materie de balene, ar putea căuta ore-ntregi acest organ pe cele două capete
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
puiul de balenă e prins ca-ntr-o capcană. Una din tainele cele mai intime ale mărilor părea să ni se dezvăluie astfel, pe acest lac fermecat. Vedeam în adînc împerechindu-se leviatanii cei tineri. Deși împresurate de spaime și perplexități fără număr, aceste făpturi misterioase din centrul apei își vedeau în voie, fără nici o teamă, de ocupațiile lor pașnice, ba chiar petreceau și se giugiuleau în neștire Tot astfel, în toiul furtunilor ce zbuciumă propriul ocean interior, jubilez și eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
May 2005, pp.2-4. 34 ACFC/OP/INF/II(2005) 007 of 24 November 2005, pp.7-9. Formula "ciangăi unguri", care nu a fost folosită în recensământul organizat în România și nici în documente oficiale române, creează o serie de perplexități: dacă sunt "ciangăi unguri" se pune întrebarea dacă ei nu fac parte în realitate din minoritatea ungară; ar însemna că sunt și alți ciangăi, cu altă identitate. 35 Dreptul fiecărei persoane de a alege liber de a fi tratată sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
le intru în cabinetele lucind ca niște nave sf, mă intimidează puțin, iată-le acum, în fum de țigară, frăsuindu-se atît de incifrat, pentru mine bizar incifrat, totuși frăsuindu-se ba c-o afecțiune proprie, ba cu alta, încît perplexitatea mea de pacient perpetuu nu-și găsește liniștea decît în gîndul că, totuși, iată, mă aflu între prieteni și cunoscuți. Ascultîndu-i, pentru prima dată, pe acești titrați medici frăsuindu-se, pacientul din mine se simte brusc paralel și, dacă ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în spatele porții. Nemaifăcînd-o de mult, o fac acum. Cu oarecare trac în păcălirea oamenilor de ordine. Plimbîndu-mă cam stingher pe fîșia de pe margine. Vine la mine unu' și mă întreabă crispat: căutați pe cineva? La care, după secunda mea de perplexitate, îi răspund grav: pe mine! Celălalt, cu gura căscată, mă părăsește încet, neștiind ce i s-a întîmplat. La meciul de azi e Charlot. Un Charlot american. Cît durează jocul, face necontenit turul tribunelor. A fost, pe rînd, Napoleon, cioban
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
existență, și-a confecționat un rictus înghețat. Egalul mîinii salutînd. În fapt, nesalutînd pe nimeni. Egalul celui și mai tîmp silnic al consoartei întru dictatură. Rîsul monștrilor. Față autentică a avut doar în momentul anunțării pierderii alegerilor, noaptea, în '96. Perplexitatea cotropise totul: ochi, nas, gură, frunte. Nu putea pricepe ce se-ntîmplase. El, "președintele permanent". Treptat, și-a revenit. Rîsul confecționat însă nu avea să mai cunoască amploarea începutului, cea care-i servise de minune la năucirea prostimii proaspăt ieșite din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să mai cunoască amploarea începutului, cea care-i servise de minune la năucirea prostimii proaspăt ieșite din comunism. Nici chiar recîștigarea scrutinului din 2000 nu i-l mai retrocedase întreg. Și-acum, rîsul circumstanțial, deși recuperat, e marcat încă de perplexitatea din '96. Rîsul personajului plasat, abuziv, într-o istorie ce nu-i aparține. La urma urmei, ce-i mai fraudulos: rîsul lui Iliescu sau absența rîsului la Năstase? Cioran, guru al sinucigașilor, relatează, cu schimă gravă, că unul din aceștia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Tăcerea infinit plină de sensuri a lui Dumnezeu. Rămînînd la nivelul conceptului și al formulării, nici un discurs (teologic sau altul) nu va putea armoniza pînă la capăt, nu va putea împăca mulțumitor mai multe absoluturi. Cînd acest prag, cînd această perplexitate au fost atinse, diversitatea religioasă își poate da eventualul beneficiu metafizic. Atunci, discursul de tip sedentar al religiei cel care imobilizează revelația într-un sistem, care o reduce la un absolut obiectivat în formulare va fi îndemnat, poate, să își
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării. Potrivit lui Clifford Geerz, atenția cercetătorilor trebuie să se îndrepte astăzi către procesele de transformare și reformulare ale fiecărei religii în momentul în care ea pătrunde, de voie sau de nevoie, în perplexitățile și dereglările vieții moderne. în Encyclopédie des religions, Jean Baubérot se simte totuși dator să sublinieze, pe de o parte, că procesul de secularizare e neîndoielnic și global, indiferent de vitalitatea publică a religiosului ; iar pe de alta, că teoria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reverență politicoasă ce se atribuie de obicei abnegației erudite a celor ce se consacră subiectelor căzute în desuetudine. Însă, de cînd naționalismul s-a reîncarnat brusc în lupta feroce a "clanurilor" bosniace, lucrurile s-au schimbat fulgerător. Pentru a răspunde perplexității unui public surprins, tot felul de studii au fost editate 60 la repezeală, fără a reuși totuși să releve legătura dintre refulările trecutului și consecințele acestora, astăzi din nou active. În condițiile unei actualități presante, cititorilor nu li s-au
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
s-a lovit de un obstacol. Un spasm rapid i-a străbătut chipul. A ieșit din birou fără să spună nimic. Profitând de absența lui, Charlotte a aruncat o privire pe teancul de broșuri. Titlul a cufundat-o într-o perplexitate fără margini: Pentru a termina cu desfrâul din celulele Partidului (recomandări). Deci recomandările acelea le sublinia cu creionul roșu șeful. - Nu v-am găsit actele, a spus el intrând. Charlotte a isistat. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
71 Același transfer al aluziilor intertextuale survine în finalul scenetei argheziene, când irelevanța întregii conversații, dată de inutilitatea solicitării (Clientul e orb), trimite atât la furia funcționarului din Petițiune, agasat fără scop de cetățeanul buimac și însetat, cât și la perplexitatea în fața oratorului mut, încercată de "prezențele absente" din Scaunele. Iată de ce piesa Neguțătorul de ochelari, apărută în volum abia în 1968, dar scrisă deja în 1928, apare drept "verigă lipsă" nu între Urmuz și Eugen Ionescu, așa cum nota Nicolae Manolescu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și banalitatea flagrantă a mesajelor nu au produs distincțiile scontate. Urmând moda, orașele au ajuns la uniformitate. Jean-Pierre Sueur, primarul din Orléans și secretarul de stat al colectivităților locale la începutul anilor 1990, nu-și ascundea la un moment dat perplexitatea: Când văd ce și cum comunică majoritatea comunităților locale, mă frapează asemănările. Toată lumea spune același lucru, fiindcă toți își spun: "Trebuie să comunicăm", dar nu pentru a spune: "Sunt la pământ, am mulți șomeri, orașul meu este în criză". Chiar dacă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu va fi nimic definitiv pierdut! Sigur, sufeream și eu, ca toată lumea, de aberația completă a acelei lumi, dar în același timp eram și foarte perplex că așa ceva există și, la fiecare nouă aberație de detaliu, râsul însoțea, cred, acea perplexitate. Cumva: cum naiba le-a trecut și tâmpenia asta prin cap? Sau, ca personajul lui Preda în fața girafei: așa ceva nu există! Și exista! Cum să nu mori de râs? Pe de altă parte, acumularea de aberații punctuale mă reconforta, simțeam
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de milenii, o anumită zonă europeană a fost caracterizată de manifestări religioase puternic legate de concepte ce țin de structura cosmosului, În ceea ce este crucial pentru viața rurală, În privința originii lumii, a viețuitoarelor, a omului. Dacă ambițioasa reconstrucție ideologică provoacă perplexitate, rămân totuși valabile dovezile tangibile ale cultului. Este de ajuns un semn. În România și Moldova se cunosc mari construcții rectangulare, chiar cu două etaje, care pot fi identificate ca temple. Pe acoperiș sunt reprezentate cranii de bou și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
face ca evaluarea oricărei alte limite să se miște între condescendență și adversitate. Disprețul nemărturisit al contemporanilor față de oamenii altor vremi („sărmanii oameni din Evul Mediu!“), stupoarea în fața altor zei, contrarierea pe care o provoacă în noi obiceiurile altei nații, perplexitatea în fața cuvintelor altei limbi, exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea spontană cu sistemul meu de limite. Pentru că acest sistem captează tot ce e particular în noi, eu nu mă mai pot identifica cu calitatea integratoare de om. Există
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a fost executat întreg mobilierul. Geneza și semnificația plăcilor tronului era știută doar de cei inițiați. Privite de departe, liniile lor vagi, noroase, schițau pentru orice alt neprevenit simple figurații confuze, ermetice. Văzându-l cuprins de incertitudini, poate și de perplexitate, maestrul îl întreba atunci cu politețe: "Știi ce e? ?! E Thalassa arzând la marginea mării"573. Fumigațiile și encomionul nu lipsesc, masca în ghips a lui Dante este acompaniată gemelar de bustul în bronz al poetului, opera lui F. Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]