1,460,996 matches
-
multă atenție; procedîndu-se peste tot la fel, nu s-ar fi putut aduce acestui D - astfel indispensabil instrument de lucru - reproșul de inconsecvență... Oricum, această vastă sinteză terminologică este un mijloc de informație nu doar pentru specialiști ci și pentru persoanele cultivate din alte domenii dar care au interesul și curiozitatea de a ști mai mult și din aria lingvisticii. Adevărul este că D-ul, indiferent la orice pagină ar fi deschis, reprezintă o mină de cunoștință din care poate învăța
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
unui mort... este augmentată cu un Prolog și devine Neverosimil(ă). Publicată separat. Nu poate fi o întîmplare faptul că introducerea, prologul, vorbește tot de Muschetari, ca și de autorul prezumtiv al ciclului, contele de La Fère. Prologul e scris la persoana întîi. Naratorul începe prin a relata faptul - total neverosimil, după cum sîntem lăsați să credem - că, într-o bună dimineață, a primit o singură scrisoare. Și mai neverosimil încă, după cum pretinde, este amănuntul că nu a recunoscut nici scrisul de pe plic
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
Cristina Ionica Legături bolnăvicioase este prima carte personală a Ceciliei Ștefănescu, după prezența în volumele colective 40238 Tescani (2000) și Ferestre '98 (1998). Scrisul la persoana I, "ușor" ca la o discuție între prieteni, construiește o poveste care se colorează treptat din banalități tipice graniței dintre adolescență și maturitate și din particularități neașteptate, ca și silueta incertă a tinerei de pe coperta volumului (autoarea însăși, după toate
O carte despre lucruri interzise by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15081_a_16406]
-
să se recalifice sau să se schimbe radical, avizi de ciubucuri suplinind marea afacere care a fost "Cântarea României", în căutare de gesturi care să dea un sens trecutei lor vieți de activiști de partid pe tărâmul culturii. Nu știu care sunt persoanele care semnează emisiunile de pe canalul Etno TV; dar, cunoscând perfect categoria potențialilor autori, presupun că sunt oameni trecuți de 50 de ani, care se exprimă prin maximum 150 de cuvinte dintre care jumătate grupate în sintagme-clișee (meleaguri românești, zestrea spirituală
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
neechivocă evaluare a personajului din titlu. Dacă există o ironie implicită, eu nu am reușit s-o văd - și nici nu cred că ea ar trebui să stea în vreo relație oarecare cu traficul de identitate dintre personajele cărții și persoanele reale. E de dorit ca primele să convingă prin ele însele. Or, tocmai asta nu fac. Ravelstein trece, pentru Chick - și implicit în ochii cititorului - drept o autoritate infailibilă în probleme dintre cele mai diverse, începând cu cele filosofice și
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
UDMR și PRM care au votat-o cu deplină tragere de inimă. Legea n-a fost abandonată, cum își închipuie naivii, ci a fost pitită, potrivit principiului că mai trebuie și altă dată. Am ajuns chiar în situația neverosimilă ca persoane care au votat pentru forma cea mai dură a legii acum fac piruete din care presa să înțeleagă că alta era în cugetul lor. Cred că nici cel mai naiv ziarist din țara asta nu se lasă păcălit de subterfugiile
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
în particular continuă pentru mult prea mulți. Iar consecințele nu întârzie să se producă: așa se face că în diferite poziții, nu numai politice, își refac apariția corifei ai fostului regim, că sunt aleși în chip democratic în funcții importante persoane care prin trecutul și mentalitatea lor n-ar mai avea ce căuta în prim planul vieții publice sau academice într-o Românie europeană, că promovarea în ierarhiile universitare se face de multe ori în baza altor criterii decât cele intelectuale
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
limitându-se, exact ca în vremurile comuniste, să discute doar în particular. Dar, pentru Dumnezeu, sau faptele pe care le susțin sunt adevărate (de pildă, că a fost profanată memoria eminentului istoric și arheolog care a fost Radu Popa, că persoane a căror semnătură apare în tratat n-au dat niciodată bun de tipar și nici n-au știut că vor semna textele respective etc. etc.) și atunci ele trebuiau prompt și sever sancționate public sau ele sunt simple calomnii nedemne
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
marelui arheolog și istoric Ion Nestor care apare sub un alt nume etc. etc. Asemenea "erori" nu aveau voie să se producă într-un tratat al Academiei Române. Dr. Alexandru Suceveanu s-a limitat în chestiunea tratatului să atragă atenția că persoana sub semnătura căreia a fost pus studiul lui Nestor, prof. dr. Lidia Bârzu, nu este vinovată și a cerut să se lămurească faptul. N-am putut urmări toată emisiunea, așa că nu știu care a fost poziția prof. Al. Zub. O dezbatere serioasă
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
ultimul timp călătoriți mai puțin. Și totuși veniți în România la prezentarea unuia dintre romanele dumneavoastră. Cum ați reușit să învingeți inhibiția de a voiaja? F.Ch.: Cred că, la apariția unei cărți, autorul trebuie să-și joace rolul. Fiindcă alte persoane au avut încredere în mine, mi-au citit cărțile, au cântărit șansele unei viitoare traduceri - cu riscurile și sacrificiile financiare de rigoare - e aproape normal când vine ziua cea mare să plătesc și eu, la rândul meu, cu un efort
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
sufletul că am venit în România. O carte tradusă nu e abstracție, ea înseamnă întâlnirea cu cititorii, cu țara străină, cu limba ei, cu peisajele văzute, cu drumurile din oraș - toate astea sunt o comoară pentru mine. Iar pentru cititori, persoana autorului este o punte între scriere și lectură. La ea se asociază o voce, o privire, un gust. Cu privire la schimburile culturale dintre România și Elveția, sunt mulțumită că mi-am reprezentat țara și că am dat posibilitatea cititorilor români să
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
și azi cu iluzii securistice și cu impresia totalitară că "dacă vrem noi, schimbăm imaginea României cît ai zice Pașcu". Presupun că această strategie care se pare că a plecat de la Cotroceni a dat de lucru, pe bani publici, unor persoane care au pus la punct un proiect la ordinul cuiva. Sau, să admitem, autorii strategiei au năzărit-o fără să le fi fost cerută. E de vină presa din România că a făcut-o publică, după ce a aflat de existența
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
parlamentare și pe șeful său direct, dl Năstase. Prima și cea mai grea a fost că el nu exclude organizarea de alegeri în 2003, pentru a se evita un an întreg de bălăcăreală politică. Presa, partidele parlamentare și premierul în persoană s-au grăbit să-i dea replici dlui Șerban Mihăilescu. (Pentru cititorii mai puțin informați, reamintim că dl Mihăilescu e autorul faimoasei sintagme adresate opoziției: "Ciocu' mic!" atunci cînd opoziția a atacat guvernul și PSD-ul, acuzîndu-le de corupție. Același
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
am pomenit cu tot apelativul ăsta nenorocit din neatenție. El a apărut în ADEVĂRUL, în ianuarie, într-un editorial. Ca să fiu cinstit, soția mi-a spus " Nu le lăsa așa, domnule...". A mai apărut o dată, după o lună, la aceeași persoană, și n-am făcut nimic. Apoi s-a preluat în CURENTUL o dată și apoi în Le Monde. Culmea e că n-am vorbit în viața mea cu ziaristul francez. N-a venit niciodată să-mi ia un interviu. Din acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
ai Organizației de Tineret a PRM s-au dus sîmbătă, 1 iunie în curtea Bisericii "Sfinții Împărați Constantin și Elena" din București, pentru a redezveli un bust al lui Ion Antonescu, călcînd astfel ordonanța de guvern care interzice cultul unor persoane vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, printre care se află și Ion Antonescu. Să fie acesta un semn că CVTudor, temîndu-se că nu va fi susținut de "bătrînii" din PRM în eventualitatea unei condamnări, vrea să-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
punct o metodă științifică pentru decelarea raselor după măsurători antropometrice. Diferența era că aici, în minunata mea țară, metoda era "la bunul simț al partidului", criteriul rasei era înlocuit de criteriul clasei, iar scopul nu era neapărat extincția imediată a persoanelor. Esența, însă, era aceeași. În urma acestui episod am hotărât să-mi accentuez trăsăturile proletare, în comportament și fizionomie, așa încât ajunsesem să semăn binișor cu un tânăr tractorist. Printre colegii de an eram întrebat de pe unde sunt și nu pe ce
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
exact invers - am avut-o în timpul sărbătorilor de iarnă într-un an al mileniului trei... Un frumos parc al Capitalei ce purta numele dezrobirii noastre de sub jugul fascist. Are pază plătită de Primărie. După ora 23 accesul este interzis. Cu excepția persoanelor care intră la restaurantul aflat chiar în mijlocul parcului. Pe gard, un afiș proaspăt vopsit: " Interzis accesul auto. Amenda 1-5 milioane lei HCLMB 10/2001 art. 1 lit. j". Dar cum să meargă omul la restaurant fără mașină? Gonesc Jeep-urile
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
6 ori, domnia lui de 577 de ori (dar în majoritatea cazurilor nu e vorba de pronume de politețe), domnia sa are 5.440 de atestări (o verificare prin sondaj dovedind că majoritatea aparițiilor sînt chiar pronume de politețe). în concluzie, persoana despre care vorbim poate fi desemnată ca el - dînsul - dumnealui - dumneasa - domnia lui - domnia sa - Domnia Sa: pe o scară ascendentă a respectului și a solemnității, dar și cu paranteze ironice. Dacă ar trebui totuși să alegem punctele tari ale acestei serii
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
După părerea mea dl Năstase a intrat într-o confuzie ajungînd să exploateze virtuțile acestui stil. Un premier care în loc să comunice mesaje clare ajunge la exprimări în care luarea peste picior și amenințarea în formule șmecherești nu dă impresia unei persoane prea sigure de soliditatea situației sale. Voluntar sau mai curînd involuntar, dl Năstase a adoptat retorica unui politician care se află în opoziție în raport cu instituțiile puterii. De curînd, stilul inaugurat de premier și împins la limita consecințelor sale, l-a
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
crescut față de acest spațiu, însă asta numai dacă uităm condițiile speciale în care a fost construită cartea. Avem de-a face cu o selecție dintr-o serie de interviuri luate de autor, pe bandă de magnetofon, la mijlocul deceniului nouă, unor persoane considerate reprezentative, fiecare, pentru unul din chipurile Bucureștiului începutului și mijlocului secolului abia încheiat, interviuri rămase nepublicate pînă la fericita întîlnire dintre autor și Institutul Român pentru studiul Istoriei Recente, condus de Andrei Pippidi, de altfel și semnatarul prefeței. Fețele
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
nu mai poate face pască pentru că i-ar trebui mai multe pachete de brînză și �se dă" doar cîte unul: Dacă faci rost de brînză, ești invitatul meu."). E important pentru că pe de o parte avem de-a face cu persoane în vîrstă (e impresionantă longevitatea lor) trecute prin mai multe regimuri, democratice și dictatoriale, iar pe de alta, e vorba despre ceea ce remarca și autorul Chipurilor orașului, o separare a sferei publicului de cea a privatului: e permisă orice critică
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
pe parcursul odiseii manualelor și anume că încăpățînarea dnei Andronescu de a ceda presiunilor presei (admirabilă, în context), ca să nu mai vorbim de cele ale editorilor și autorilor, are la bază o comandă politică fermă. Dl. Năstase, ieșit la rampă în persoană, a girat opoziția la reformă a M.E.C. cu toate puterile d-sale de lider autoritar al integrării noastre europene. Un ziar nou și haine noi A mai apărut un ziar în București, GARDIANUL. Publicația ambiționează să devină ziar național, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
instanțele normative, împărtășite de mulți vorbitori culți (care îl percep ca vulgar, non-elegant etc.), uzul politicos al pronumelui dînsul e departe de a-și pierde vitalitatea și funcționalitatea. De fapt, în română este complicat întregul sistem specific al politeții la persoana a III-a, în care mulțimea formelor paralele permite oscilații, specializări, pierderi. Gramatica Academiei - care are totuși aproape 40 de ani, nu puțini cînd este vorba de acțiunea tendințelor limbii moderne - enumera pur și simplu formele de singular dumneasa (cu
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
Mircea Mihăieș Într-un articol recent, prozatorul Ioan Groșan atrăgea atenția asupra existenței în viața publică românească a unor persoane indubitabil interesate de menținerea țării departe de structurile civilizației occidentale. Autorul Marii amărăciuni dădea exemplul recent al ministrului Ioan Mircea Pașcu, sursa unor inițiative și declarații care, pe bună dreptate, i-au făcut pe experții și politicienii occidentali să ridice
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
a întâmplat atât de grav, în 1989, încât Statele Unite ale Americii să-i refuze viza de intrare pe teritoriul său. N-aveam, în epocă, nici un fel de experiență în domeniu, însă din câte se mai auzea, S.U.A. nu acordau vize persoanelor despre care aveau date certe că desfășoară activități incompatibile cu politica generală, democratică, a Americii. Evident, nu cred că dl. Pașcu aparține acestei categorii! Se știe, doar, că "Ștefan Gheorghiu" era epicentrul liberalismului românesc! îmi manifest doar îngrijorarea ca nu
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]